Sisteme de Transport

Published on January 2017 | Categories: Documents | Downloads: 38 | Comments: 0 | Views: 459
of 51
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

SISTEMELE DE TRANSPORT ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA
Sistemele de transport pot fi definite ca totalitatea mijloacelor şi instalaţiilor ntre!"inţate n #ederea nl$t"r$rii distanţelor% În compunerea şi organizarea transporturilor intră elemente de ordin tehnic: • drumul; • mijlocul de transport; • forţa de muncă a mijlocului de transport. Transporturile se pot clasifica astfel: a& Din p"nct"l de #edere al o!iect"l"i transport"l"i' (% transport de c$l$tori şi )% transport de m$r*"ri% !& D"p$ mijloacele ntre!"inţate transport"rile pot *i' (% *ero#iare; )% r"tiere; +% na#ale; ,% aeriene; -% speciale; .% com!inate. (% Transport"l *ero#iar e*ect"ea/$ deplasarea n spaţi" a !"n"rilor şi oamenilor c" aj"tor"l mijloacelor de tracţi"ne 0locomoti#ele& şi a mijloacelor tractate 0#a1oanele& care circ"l$ pe trasee *i2e şi pe c$i *erate% Transportul feroviar se caracterizează prin: • re1"laritatea e*ect"$rii circ"laţiei în toate anotimpurile, ziua şi noaptea, aproape independent de vreme; • mijloacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate n raport c" cele a"to şi aeriene; • din punct de vedere economic se remarcă cost"l mai ridicat al transport"l"i *ero#iar n comparaţie c" cel *l"#ial3 maritim şi prin cond"cte şi3 de re1"l$3 mai mic *aţ$ de cel a"to şi aerian. Transportul pe calea ferată necesită investiţii mari comparativ cu cel auto. stfel, investiţiile pentru construcţia unei căi ferate sunt de ! ori mai mari dec"t cele pentru construcţia unei şosele. #e asemenea, şi investiţiile necesare pentru achiziţionarea materialului rulant sunt ridicate. $a fel, şi costul întreţinerii mijloacelor de transport feroviar şi al liniilor se situează la un nivel superior în comparaţie cu cel auto sau naval. )% Transport"l r"tier e*ect"ea/$ deplasarea n spaţi" a !"n"rilor şi oamenilor c" aj"tor"l a"to#e4ic"lelor care s"nt mijloace de transport a"toprop"lsate. %a particularitate a acestor mijloace de transport se remarcă faptul că dispun de o mare mo!ilitate, put"nd fi între&uinţate, în funcţie de vreme, pe orice fel de drum. Transportul auto oferă posi&ilitatea încărcării mărfii direct de la punctul de e'pediere şi descărcarea ei direct la punctul de destinaţie, fără a fi necesare trans&ordări şi manipulări suplimentare. (ijloacele de transport auto se deplasea/$ c" #ite/e mari ca urmare a vitezei comerciale mari şi a simplităţii operaţiunilor tehnologice de încărcare şi descărcare. )le se pot pregăti rapid şi uşor în vederea efectuării transportului, necesit"nd c4elt"ieli red"se în acest scop. Transportul auto oferă cea mai mare e*icienţ$ pe distanţe sc"rte. +% Transport"l na#al e*ect"ea/$ deplasarea n spaţi" a !"n"rilor şi oamenilor c" aj"tor"l na#elor%

*

Transportul naval se caracterizează prin marea capacitate de nc$rcare însă, în comparaţie cu celelalte modalităţi de transport, chiar şi cele mai moderne nave au #ite/$ de deplasare relati# red"s$, deşi tre&uie să parcurgă distanţe foarte mari. +avigaţia maritimă şi fluvială reali/ea/$ le1$t"ri dintre port"ri di*erite de pe 1lo!3 n condiţii de e*icienţ$ ridicat$3 in#estiţiile *iind relati# red"se n raport c" transport"l terestr". Transportul naval este adecvat pentru &unurile de masă cu valoare redusă, unde nivelul cheltuielilor de transport prevalează asupra duratei transportului. A#antaj"l transport"l"i pe ap$, din punct de vedere al costului, este mai e#ident pe distanţe mari3 transoceanice% ,% Transport"l aerian e*ect"ea/$ deplasarea n spaţi" a !"n"rilor şi oamenilor c" aj"tor"l aerona#elor% ,rintre particularităţile tehnico-economice ale transportului aerian se numără: • rapiditatea - este caracteristica esenţială a transportului aerian. ceasta este evidenţiată de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalată de nici un alt mijloc de transport; • re1"laritatea - constă în aceea că transportul aerian se efectuează după un program precis în orice perioadă a anului, at"t ziua, c"t şi noaptea; • oport"nitatea . se referă la faptul că acest mod de transport pune la dispoziţia celor interesaţi, oric"nd şi oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc de transport. -% Transport"rile speciale sunt transporturi neconvenţionale, a căror pondere a crescut su&stanţial în ansam&lul transporturilor şi care se efectuează cu mijloace total diferite de cele clasice. /pre e'emplu, transport"rile prin cond"cte sunt utilizate pentru deplasarea unor mărfuri de masă lichide, în flu' continuu, în relaţiii de transport sta&ile. cest mod de transport: prezintă un cost scăzut, pierderi minime de manipulare, nu este influenţat de condiţiile atmosferice, nu afectează mediul înconjurător, necesită personal de deservire redus, prezintă regularitate şi se efectuează fără cursă goală. TRANSPORT5L 6ERO7IAR Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalităţi de transport, ocup"nd în traficul mondial locul 00 din punctul de vedere al volumului de mărfuri transportate. /ocietăţile feroviare au depus eforturi susţinute în dezvoltarea şi perfecţionarea materialului rulant, precum şi în organizarea şi e'pedierea mărfurilor, în vederea reducerii duratei de transport şi a micşorării preţului de transport. Transporturile feroviare au păstrat a#antajele deţinute faţă de celelate modalităţi de transport: *. asi1"rarea "n"i *l"2 contin"" de transport ce permite o aprovizionare ritmică; 1. o!ţinerea "nei an"mite re1"larit$ţi din p"nct"l de #edere al timp"l"i de transport3 datorită modului de organizare şi independenţei faţă de condiţiile atmosferice; !. reali/area "nei inte1rit$ţi mai mari a m$r*"rilor n timp"l transport"l"i, pentru că riscul de avariere este mai mic în comparaţie cu alte modalităţi de transport; 2. ncasarea m"lt mai rapid$ a contra#alorii m$r*"rilor transportate3 pentru că încărcarea se face c"nd marfa a fost predată, iar negocierea documentelor se face după e'pedierea fiecărui vagon; 3. o an"mit$ si1"ranţ$ n pri#inţa primirii m$r*"rilor de c$tre c"mp$r$tor, deoarece societăţile de transport feroviar sunt, în mare parte, întreprinderi de stat; 4. simplitatea e2pedierii m$r*"rilor şi c"noaşterea din timp a tari*elor, ce permite e'pedierea mărfurilor fără o pregătire preala&ilă deose&ită şi cunoaşterea cheltuielilor încă înainte de efectuarea transportului; 5. c4elt"ielile şi cons"m"rile de materiale pentr" am!alare s"nt m"lt mai mici, pentru că manipularea şi fi'area se face direct de către producător, cu personal specializat şi cu utilaje specifice operaţiunilor de încărcare şi descărcare. PROCES5L DE TRANSPORT PE CALEA 6ERAT8% DE6INIRE ŞI STR5CT5R8
1

Deplasarea m$r*"rilor şi c$l$torilor n spaţi" c" tren"l constit"ie proces"l de prod"cţie al c$ii *erate% În raport cu gruparea operaţiunilor elementare de vehiculare a mărfurilor şi călătorilor, în procesul de transport se disting următoarele faze: *. faza de e'pediere - cuprinde operaţiunile efectuate în puctul iniţial; 1. faza de parcurs . se referă la transportul propriu-zis; !. faza de trans&ordare intermediară . operaţiunile efectuate în punctele caracteristice de trans&ordare; 2. faza de sosire . operaţiunile înregistrate la locul final al transportului. Trenurile se înscriu în funcţie de prioritate şi de rangul lor. În raport cu importanţa lor în circulaţie, trenurile se împart în următoarele ranguri: • rangul * . trenuri cu mers special; • rangul 1 . trenuri e'prese şi rapide; • rangul ! . trenuri eccelerate de călători; • rangul 2 . trenuri de persoane şi trenuri cursă; • rangul 3 . trenuri militare, mi'te, trenuri de călători şi accelerate de mărfuri; • rangul 4 . trenuri directe de mărfuri; • rangul 5 . trenuri locale de mărfuri şi trenuri convoaie. PARC5L DE 7A9OANE Mijloc"l de transport *ero#iar este #a1on"l. 6agoanele, n *"ncţie de caracteristica transport"l"i, pot fi: • #a1oane de c$l$tori . vagoane de clasa 0 şi 00, vagoane de dormit clasa 0 şi 00, vagoane restaurant; • #a1oane de mar*$ . vagoane acoperite, dezgolite, vagoane platformă, vagoane cisternă; • #a1oane speciale . vagoane frigorifice, izoterme, vagoane pentru vietăţi. Elementele principale care caracteri/ea/$ #a1oanele sunt: capacitatea de nc$rcare: 1re"tatea proprie: #ite/a ma2im$ c" care pot circ"la etc% Totalitatea #a1oanelor din e#idenţa c$ii *erate formează parc"l in#entar% cesta se împarte în: • parc"l acti# . totalitatea #a1oanelor n stare de *"ncţionare a*late pe c$ile *erate: • parc"l inacti# ; totalitatea #a1oanelor care3 din di#erse moti#e3 n" pot *i "tili/ate% CALEA 6ERAT8 < ELEMENT AL IN6RASTR5CT5RII SISTEM5L5I 5NITAR AL TRANSPORT5RILOR Calea *erat$ reprezintă ansam!l"l constr"cţiilor şi instalaţiilor ce *ac posi!il$ circ"laţia tren"rilor% Elementele constit"ti#e ale c$ii *erate sunt: *. In*rastr"ct"ra c$ii *erate . este alcătuită din: terasamente3 l"cr$ri de art$ 0pod"ri3 #iad"cte3 t"nele& şi are rolul de suport pentru suprastructură; 1. S"prastr"ct"ra c$ii *erate . este alcătuită din: !alast3 tra#erse3 şine3 sc4im!$tori de cale şi material"l r"lant de cale% Element"l principal al s"prastr"ct"rii este reprezentat de şine, ce alcătuiesc calea continuă de rulare pentru vagoane şi locomotive. 7inele sunt prinse rigid una de alta cu traverse din lemn sau &eton precomprimat, la o distanţă fi'ă una de alta, numită ecartament 8*2!3 mm.9 D"p$ ecartament, căile ferate se clasifică în: • c$i *erate normale 8ecartamentul : *2!3 mm9; • c$i *erate lar1i 8ecartamentul mai mare de *2!3 mm9; • c$i *erate n1"ste 8ecartamentul mai mic de *2!3 mm9. D"p$ importanţa tra*ic"l"i, căile ferate pot fi: • c$i *erate ma1istrale 8de primă importanţă economică9;
!

• • • locale9.

c$i *erate principale 8de importanţă economică majoră . leagă oraşele importante de capitală9; c$i *erate sec"ndare 8leagă diferite oraşe cu liniile magistrale şi principale9; c$i *erate de interes local 8se construiesc de către unităţi economice pentru deservirea intereselor

STR5CT5RA P5NCTELOR DE SEC=IONARE A C8ILOR 6ERATE P"nctele de secţionare a c$ilor *erate s"nt loc"rile "nde calea *erat$ se ntrer"pe pentr" a permite' • ncr"cişarea tren"rilor3 • trecerea lor nainte3 • staţionarea pentr" nc$rcarea şi desc$rcarea m$r*"rilor3 • staţionarea #a1oanelor pentr" comp"nerea şi descomp"nerea tren"rilor3 etc% /ecţionarea liniilor de cale ferată se face în funcţie de volumul traficului, al transportului de mărfuri şi călători, de cerinţele de deservire a localităţilor, a unităţilor economice, etc. >n *"ncţie de acti#itate şi de dotarea te4nic$, punctele de secţionare pot fi: • staţii de cale *erat$3 • 4alte de mişcare3 • post"ri de mişcare3 • semnale de !loc de linie a"tomate3 • semnale de !loc de linie semia"tomate% Staţiile de cale *erat$ s"nt "nit$ţile de !a/$ ale transport"l"i *ero#iar3 c" !a/$ te4nico;material$ proprie şi care ndeplinesc *"ncţii te4nice şi comerciale% ,rin *"ncţia te4nic$ a "nei staţii de cale *erat$ se înţelege activitatea acesteia cu privire la: primirea şi e'pedierea trenurilor, încrucişarea şi trecerea lor înainte, revizia tehnică a locomotivelor, a vagoanelor, alimentarea locomotivelor cu com&usti&il, etc. 6"ncţia comercal$ sa" economic$ presupune activitatea staţiei de cale ferată cu privire la: primirea, depozitarea şi eli&erarea mărfurilor, a trenurilor, eli&erarea legitimaţiilor de călătorie, îm&arcarea şi de&arcarea călătorilor, etc. În condiţiile unui trafic intens, staţiile de cale ferată pot fi specializate în: • staţii de mar*$ . se amplasează în centrele industriale mari şi foarte populate; • staţii de c$l$tori . deservesc traficul de călători şi se amplasează, în special, în marile oraşe, unde trenurile de călători îşi termină parcursul; • staţii mi2te . efectuează at"t operaţii în legătură cu traficul de călători, c"t şi operaţii legate de traficul de mărfuri. %u c"teva e'cepţii, reţeaua %;< este formată din staţii de cale ferată mi'te; • staţii de triaj . se amplasează în punctele unde se acumulează curenţi mari de vagoane: în aproprierea marilor centre industriale şi agricole, în porturi, în mari comple'e feroviare, unde o parte din curenţii de pe o magistrală îşi schim&ă sensul de mers; • staţii de dispo/iţie . destinate, în special: pentru schim&area locomotivelor la trenurile care tranzitează, pentru echiparea lor, pentru schim&area partizilor de locomotive, pentru compunerea şi descompunerea trenurilor care circulă între secţiile de remorcare adiacente, repararea locomotivelor, a vagoanelor şi operaţii tehnice şi comerciale aferente primirii şi e'pedierii trenurilor de marfă şi călători. ceste staţii se mai numesc şi staţii cap de secţie 8delimitează secţiile de circulaţie9. mplasarea staţiilor cap de secţie depinde de: sistemul de tracţiune, de norma de lucru a personalului de tren, etc.
2

• Staţiile intermediare . se amplasează în locurile care asigură deservirea comodă a centrelor populate şi a întreprinderilor. /e construiesc între staţiile cap de secţie, la o distanţă de cca 3 -*= >m una de alta. %aracteristica acestor staţii este faptul că prin ele trenurile tranzitează fără prelucrare. În anumite situaţii se efectuează şi operaţii legate de urcare şi co&or"re a călătorilor. #e asemenea, servesc şi pentru încrucişarea şi depăşirea trenurilor, contri&uind la sporirea capacităţii de circulaţie a reţelei feroviare. #esfăşurarea activităţii în staţiile de cale ferată în condiţii de eficienţă, necesită organizarea conducerii, a producţiei şi a muncii. În staţiile de cale ferată, activitatea se desfăşoară în compartimente sau formaţii de lucru, cum ar fi: compartiment"l de mişcare şi pro1ramare a circ"laţiei tren"rilor . rezolvă pro&lemele de &ază ale căii ferate, respectiv ale staţiei, pro&leme ce se nasc în procesul circulaţiei trenurilor: mişcare, programare, tranzit; compartiment"l de tran/it; compartiment"l comercial . rezolvă pro&lemele ce decurg din raporturile dintre calea ferată şi clienţii ei, aferente operaţiilor de: primire, manipulare, depozitare şi eli&erare a mărfurilor, v"nzarea de legitimaţii de călătorie, etc; compartiment"l administrati# . constituie aparatul de lucru al conducerii staţiei, prin care se ţine evidenţa personalului, a drepturilor şi o&ligaţiilor acestuia, se rezolvă pro&lemele privind aprovizionarea tehnicomaterială, consumul de energie, etc. OR9ANI?AREA TRANSPORT5L5I DE M8R65RI PE CALEA 6ERAT8 ?rganizarea transportului - în general şi a celui de mărfuri - în special, este legată de noţiunea de tra*ic% Tra*ic"l repre/int$ totalitatea transport"rilor e*ect"ate ntr;o perioad$ de timp 0l"n$3 trimestr" sa" an& n cadr"l an"mitor relaţii de transport% Traficul se poate împărţi în: • Tra*ic intern . totalitatea transport"rilor e*ect"ate n limitele *rontierei "nei ţ$ri: • Tra*ic"l internaţional . totalitatea transport"rilor e*ect"ate pe c$ile *erate ntre do"$ sa" mai m"lte state% Traficul internaţional dintre statele din )uropa este reglementat de Con#enţia CIM, care are 3 părţi ce se referă la: o&iectul şi starea de aplicare a %onvenţiei; răspunderea căii ferate; contractul de transport; dispoziţii diverse; dispoziţii tranzitorii. %onvenţia este completată de @ ane'e, ce se referă la: modelul scrisorii de trăsură sau al duplicatului scrisorii de trăsură; modificarea contractul de transport; regulamentul transportului coletelor e'prese, etc. ;olosirea reciprocă a vagoanelor de mărfuri în transportul feroviar este reglementată de Con#enţia RI7, la care participă toate ţările semnatare la %onvenţia %0( şi prin care sunt reglementate pro&leme privind: termenul de revizie; predarea, primirea şi reîncărcarea vagoanelor; diferite pro&leme tehnice. • Tra*ic"l de tran/it . repre/int$ n"mai o parte dintr;"n tra*ic internaţional e*ect"at pe teritori"l a mai m"lte ţ$ri3 ast*el nc@t n" ncepe şi n" se termin$ pe teritori"l acel"iaşi stat% (arfa care tranzitează nu este supusă ta'elor vamale sau altor condiţii restrictive; • Tra*ic"l de pea1e . totalitatea e2pediţiilor ale c$ror staţii de plecare şi destinaţie se 1$sesc pe teritori"l acel"iaşi stat3 ns$3 n parc"rs3 str$!at teritori"l "n"i stat #ecin% OPERA=II COMERCIALE ŞI DOC5MENTE >N TRANSPORT5L DE M8R65RI PE CALEA 6ERAT8 (% OPERA=II COMERCIALE ŞI DOC5MENTE >N STA=IILE DE PREDARE
3

Transportul mărfurilor pe calea ferată presupune, mai înt"i, primirea acestora de către staţiile respective, necesit"nd un ansam&lu de operaţii şi documente: • întocmirea de către predătorul mărfii a documentului de transport 8scrisoare de transport, scrisoare de trăsură sau fracht9; • e'aminarea stării am&alajului; • predarea . primirea mărfurilor pentru transport şi a scrisorii de trăsură; • marcarea şi etichetarea coletelor; • sta&ilirea greutăţii mărfurilor; • depozitarea mărfurilor în magazii, pe chei sau pe trenuri; • alegerea vagoanelor introduse la încărcare; • sigilarea şi predarea acestora personalului de tren; (ărfurile se e'pediază în ordinea sosirii, afară de cazul în care anumite e'pediţii se &ucură de prioritate. Anele mărfuri sunt e'cluse de la transport sau sunt primite în anumite condiţii. Scrisoarea de transport este principal"l doc"ment n raport"rile dintre calea *erat$ şi !ene*iciarii transport"l"i de m$r*"ri% Aceasta constit"ie doc"ment"l do#editor al contract"l"i de transport *iind3 n acelaşi timp3 "n doc"ment de transport şi "n doc"ment conta!il /crisoarea de transport are - p$rţi' *. "nicat"l . însoţeşte transportul şi se eli&erează destinatarului o dată cu marfa; 1. d"plicat"l . îl primeşte predătorul după încheierea contractului de transport şi constituie dovada primirii mărfurilor la transport; !. copia scrisorii de transport . răm"ne în staţia de predare; 2. a#i/"l şi ade#erinţa de primire . însoţeşte transportul împreună cu unicatul. ,rin aceasta, în staţia de destinaţie, destinatarul certifică primirea mărfurilor şi este păstrată în staţia respectivă; 3. e2emplar"l de ser#ici" . însoţeşte transportul la destinaţie. #upă eli&erarea transportului, staţia respectivă îl ane'ează la contul ta'elor încasate. Pentr" transport"l internaţional, scrisoarea de transport este un document înscris şi pro&atoriu, fiind dovada încheierii contractului de transport, vala&il pentru calea ferată unde sunt predate mărfurile, precum şi pentru celelalte căi ferate cae participă la traficul respectiv de mărfuri. /crisoarea de transport se compune din următoarele e2emplare' "nicat"l; d"plicat"l; certi*icat"l de e2pediere . se referă la îndeplinirea formalităţilor vamale; act"l de plat$ centrali/at . serveşte la efectuarea decontărilor între e'pediţia internaţională şi calea ferată; *oaia de e2pediere . se reţine de către staţia de destinaţie şi serveşte la efectuarea decontărilor între căile ferate participante la transport; a#i/"l şi ade#erinţa de primire . prin care destinatarul certifică primirea mărfurilor, păstr"ndu-se în staţia de destinaţie; matca scrisorii de transport . e'emplarul care răm"ne în staţia de predare; certi*icat"l de trecere a *rontierei - face dovada trecerii mărfurilor dintr-o ţară în alta. Menţi"nile inserate n scrisoarea de transport internaţional sunt: • menţi"ni o!li1atorii . numele staţiei şi a căii ferate de predare; ruta de îndrumare; numele şi adresa destinatarului; greutatea mărfii; felul am&alajului; marca, numărul coletelor; numărul vagoanelor şi iniţialele căii ferate; enumerarea documentelor ane'ate; numele, prenumele şi adresa e'peditorului; • menţi"ni *ac"ltati#e . sta&ilirea localităţilor pentru aprovizionarea cu ghiaţă a transportului cu mărfuri altera&ile, sta&ilirea localităţilor pentru adăparea animalelor, etc. )ste posi&ilă modificarea ulterioară a scrisorii de transport, în anumite condiţii, at"t de către predător, c"t şi de către destinatar, cu condiţia ca modificarea să fie efectuată o singură dată.
4

,reluarea mărfii în transportul internaţional pe calea ferată angajează răspunderea tuturor căilor feate participante la transport. )le răspund solidar pentru efectuarea transportului de mărfuri, respectiv corespunzător prevederilor din scrisoarea de transport.

)% OPERA=II COMERCIALE ŞI DOC5MENTE >N STA=IILE DE DESTINA=IE ctivitatea desfăşurată în parcursul transportului şi în staţiile de destinaţie cuprinde un cople' de operaţii le1ate de' • ale1erea celei mai con#ena!ile r"te de ndr"mare - ruta directă, pe l"ngă care pot e'ista rute ocolitoare, ce pot fi incluse de către e'peditor sau de către calea ferată datorită caracteristicilor climei, a modului de trancţiune, a condiţiilor de e'ploatare9; • trans!ordarea m$r*"rilor . poate fi: vagon-vagon, vagon-automo&il sau vagon-navă. ceasta se impune datorită defecţiunilor tehnice sau comerciale, datorită nerespectării de către predător sau de către staţie a normelor privind încărcarea şi transportarea mărfurilor; • recartarea transport"l"i . modificarea contractului de transport în sensul schim&ării staţiei iniţiale de destinaţie sau a destinatarului sau oprirea transportului din parcurs. În transportul de căi ferate rom"ne, predătorul, av"nd garanţia dreptului de proprietate asupra mărfii pe toată durata transportului, dreptul de modificare a contractului de transport aparţine în e'clusivitate acestuia; • in*ormarea staţiilor despre apropierea m$r*"rilor . oferindu-le posi&ilitatea să-şi pregătească mijloacele de descărcare, să asigure forţa de muncă, să organizeze formaţiile de lucru corespunzătoare; • a#i/area transport"l"i . informarea scrisă sau telefonică a destinatarului, de către calea ferată, în legătură cu sosirea mărfii; • desc$rcarea m$r*ii; • eli!erarea m$r*ii n staţia de destinaţie către destinatarul specificat în scrisoarea de transport; • desp$1"!iri n transport"l de m$r*"ri . c"nd, din vina căii ferate, apar pierderi parţiale sau totale sau avarii ale mărfurilor primite spre transport. PLATA TAAELOR DE TRANSPORT PE CALEA 6ERAT8 Ta'ele de transport cuprind: *. tari*"l de transport; 1. ta2ele accesorii; !. alte ta2e - ce survin din momentul primirii mărfii, la transportul p"nă la eli&erarea lor destinatarului. Tari*"l de transport conţine preţ"l de transport pe calea *erat$% În timpul transportului apar unele servicii suplimentare, care se e'ecută fie de administraţiile de cale ferată, fie de agenţiile căilor ferate participante la transport şi de firmele prestatoare de servicii agreate de calea ferată şi care e'ecută aceste prestaţii la cererea predătorului sau a destinatarului. C4elt"ielile e*ect"ate de calea *erat$ c" aceste prestaţii se numesc ta2e accesorii% În conformitate cu regulile uniforme, e'istă peste 4= de ta'e accesorii, acestea fiind codificate, pentru a putea fi înscrise cu uşurinţă în scrisoarea de transport. Anele prestări de servicii se e'ecută din oficiu, altele numai la cererea clienţilor. ,rin scrisoarea de transport se precizează care anume ta'e accesorii sau grupe de ta'e accesorii se suportă de predător şi care de destinatar. Ta'ele accesorii nepreluate asupra sa de predător, calea ferată le pretinde de la destinatar. %ele mai importante şi frecvente ta'e accesorii sunt: ta'ele vamale; cheltuielile de camionaj neprevăzute în tarif; cheltuielile pentru repararea am&alajului, pentru refacerea încărcăturii, etc. Tarifele de transport şi ta'ele accesorii sunt pu&licate într-o formă convenită de fiecare cale ferată. ,lata se face pe &aza tarifelor vala&ile în momentul încheierii contracului de transport.
5

Tariful de transport tre&uie să conţină şi condiţiile speciale aplica&ile transportului respectiv, at"t la tariful propriuzis, c"t şi la ta'ele accesorii şi, dacă este cazul, modul de convertire a valutelor în care este e'primat tariful. În tarif tre&uie menţionat şi regimul de viteză la care se aplică tariful respectiv. ,lata integrală sau parţială efectuată de predător se face în limitele menţionate în scrisoarea de trăsură: • B*ranco tari*e de transportC . predătorul plăteşte numai tariful de transport propriu-zis, însă pe întreg parcursul; • B*ranco tari*e de transport incl"si# %%%C- predătorul plăteşte tariful de transport propriu-zis pe întreg parcursul plus alte ta'e pe care tre&uie să le nominalizeze; • B*ranco tari*e de transport p@n$ la p"nct"l AC- predătorul plăteşte tariful de transport p"nă la un punct D, nominalizat 8punctul unde se face joncţiunea tarifelor între ţările limitrofe9; • B*ranco tari*e de transport incl"si# p@n$ la p"nct"l AC- predătorul plăteşte tariful de transport p"nă la punctul D, de la acest punct tarifele şi ta'ele accesorii fiind plătite de destinatar; • B*ranco toate ta2eleC- predătorul achită toate ta'ele p"nă la staţia de destinaţie; • B*ranco pentr" o s"m$ determinat$C- predătorul achită, în staţia de predare, suma nominalizată e'primată, de o&icei, în moneda ţării de predare. Tariful de transport feroviar diferă: (% din p"nct"l de #edere al s*erei de aplicare şi )% din p"nct"l de #edere al s*erei de constr"cţie% Din p"nct"l de #edere al s*erei de aplicare se disting: *. tari*e locale - aplica&ile pentru mărfurile transportate între două localităţi, pe teritoriul unui singur stat; 1. tari*e internaţionale . se aplică pentru transporturile de mărfuri la care participă administraţii de cale ferată din cel puţin două state. cestea, la r"ndul lor, pot fi: • tari*e directe . conţin preţul de transport între două staţii situate în state diferite; • tari*e com"ne m"ltilaterale . sunt întocmite de mai multe căi ferate şi se aplică, în mod unitar, pe reţelele feroviare ale mai multor state. ,entru că au acelaşi nivel de structură, se mai numesc şi tari*e com"ne: • tari*e de tran/it . sunt vala&ile numai pe o reţea feroviară. (ajoritatea ţărilor au c"te un tarif aplica&il mărfurilor străine aflate în tranzit. $a efectuarea unui transport internaţional, preţul de transport se calculează prin cumularea acestor tarife de tranzit; • tari*e de tran/it port"ar . pentru încurajarea tranzitului de mărfuri prin anumite porturi. +ivelul acestor tarife este mai scăzut şi scade pe măsură ce creşte volumul mărfurilor transportate prin porturi; • tari*e speciale . se aplică numai pentru o anumită rută de transport, pentru a echili&ra flu'ul de mărfuri şi a evita returul vagoanelor goale; • tari*e n scop"l nc"raj$rii sa" s"!#enţion$rii transport"l"i an"mitor prod"se pe parc"rs"l "nei sin1"re reţele *ero#iare sa" a "n"i 1r"p de ţ$ri% PRINCIPII DE CONSTR5C=IE TARI6AR8 +ivelul ta'elor de transport pe calea ferată are la &ază costurile căilor ferate şi considerente de politică economică în domeniul transporturilor. ,onderea cea mai mare în totalul costurilor o au cheltuielile fi'e 853E-@3E9, îndeose&i cheltuielile cu: amortizarea mijloacelor fi'e, întreţinerea şi reparaţia căilor ferate, salariile personalului. ,olitica economică a autorităţilor de cale ferată a consacrat un ansam&lu de principii de constr"cţie tari*ar$, dintre care cele mai importante sunt: *. Preţ"l transport"l"i creşte n raport c" distanţa parc"rs$. %heltuielile varia&ile cresc proporţional cu distanţa. %reşterea preţului nu în raport cu distanţa parcursă nu este proporţională cu aceasta. stfel, preţurileFtonă >m sunt mai ridicate pe distanţe scurte 8su& *== >m9, fiind mult mai avanatajose pe distanţe medii şi lungi 8p"nă la *1==-*3== >m9, după care preţul creşte proporţional cu distanţa. 1. Preţ"l este n *"ncţie de #aloarea "nitar$ a m$r*"rilor şi 1rad"l lor de prel"crare . (ărfurile care fac o&iectul transportului pe calea ferată sunt grupate în mai multe &aremuri tarifare, în funcţie de gradul lor de prelucrare şi valoarea unitară. stfel:
@

produsele finite . clasa 0 tarifară. cea mai scumpă clasă pentru că pot suporta un preţ ridicat al transportului; semifa&ricatele . clase medii tarifare; materiile prime . cele mai mici preţuri. !. Preţ"l este n *"ncţie de *el"l e2pediţiei. )'pediţiile de vagoane, respectiv cele ce utilizează vagoanele la capacitate, &eneficiază de preţurile cele mai avantajoase. )'pediţiile de coletărie necesită: încărcari şi descărcări repetate pe parcurs, operaţii de triere repetate, staţionări în staţii de triaj, ceea ce determină creşterea cheltuielilor căii ferate, dar şi a ta'elor de transport, ce sunt de c"teva ori mai mari în comparaţie cu e'pediţiile de vagoane. )'pediţiile de mesagerie prezintă aceleaşi pro&leme ca şi e'pediţiile de coletărie, la care se adaugă avantajul clientului const"nd într-un termen redus de e'ecutare a contractului de transport. ,% Preţ"l este n *"ncţie de re1im"l de #ite/$ < de termen"l de e2ec"tare al contrac"l"i de transport3 1arantat de calea *erat$% #e o&icei, preţul este cu 3=-*==E mai ridicat în cazul e'pediţiilor de mare viteză, comparativ cu cele derulate cu viteză normală. -% Preţ"l este mai mare n ca/"l transport"rilor e2ec"tate n condiţii şi c" mijloace speciale% /pre e'emplu, mărfurile cu ga&arit depăşit necesită mijloace de transport speciale, condiţii speciale de încărcare . descărcare, de fi'are a lor în vagon, o grijă deose&ită în timpul transportului. #e asemenea, preţul este în funcţie şi de: tipul de vagon, de dotările acestuia şi de numărul de osii 8vagoanele pe două osii &eneficiază de tarife mai avantajoase dec"t cele pe 2 osii9. .% Preţ"l este sta!ilit3 "neori3 prin ne1ociere c" clienţii% )ste cazul marilor case de e'pediţie, care derulează anual mari cantităţi de mărfuri şi cu regularitate şi care pot negocia cu căile ferate tarife preferenţiale, mai scăzute în raport cu cele pu&licate. OR9ANI?AREA TRANSPORT5L5I A5TO )lementele constructive ale transportului auto sunt: I dr"m"rile şi II a"to#e4ic"lele% I Dr"m"l repre/int$ calea de com"nicaţie terestr$3 special amenajat$ pentr" circ"laţia a"to#e4ic"lelor şi a pietonilor% %onstructiv, orice drum este alcătuit din: • in*rastr"ct"r$ . cuprinde totalitatea lucrărilor care susţin suprastructura, asigur"nd legătura cu terenul şi transmiterea către acesta a eforturilor statice şi dinamice. 0nfrastructura cuprinde: terasamentele sau lucrările de păm"nt şi lucrările de artă 8poduri, viaducte, tunele, etc.9; • s"prastr"ct"ra . cuprinde mai multe componente, care alcătuiesc corpul propriu-zis al drumului. /uprastructura este alcătuită din mai multe straturi diferite, a căror compoziţie şi tehnologie de e'ecuţie depind de importanţa şi de destinaţia drumului. În general, un drum modern este alcătuit din 2 straturi: s"!strat"l . format din nisip, cu o grosime de 3-*= cm; *"ndaţia . formată din &alast, cu o grosime de !=-3= cm; strat"l de re/istenţ$ . format din &eton, de grosime 1=-!= cm; stat"l de "/"r$ . format din &itum. An drum modern tre&uie să dispună de calităţi constructive şi de amenajări pentru staţionarea autovehiculelor şi pentru prioritate de trafic. Criterii de clasi*icare a dr"m"rilor (% D"p$ *olosinţ$'
G

(%a% dr"m"ri p"!lice . destinate cerinţelor de trafic rutier ale întregii populaţii şi ale economiei naţionale. cestea se împart în: • dr"m"ri de interes #ital' a"tostr$/i . drumuri de mare capacitate, rezervate e'clusiv circulaţiei autovehiculelor. utostrăzile sunt prevăzute cu &enzi unidirecţionale, separate printr-o &andă mediană. #e asemenea, acestea intersectează denivelat orice altă cale de comunicaţie şi evită, pe c"t posi&il, localităţile. ccesul şi ieşirea pe şi din autostradă este permisă numai prin locuri special amenajate; dr"m"ri naţionale . asigură legătura cu punctele de frontieră; • dr"m"ri de interes local . pot fi: dr"m"ri j"deţene: dr"m"ri com"nale: str$/i% (%!% dr"m"ri de e2ploatare . satisfac cerinţele de trafic rutier ale unor agenţi economici din industrie, agricultură, etc. )% D"p$ in*l"enţa pe care o a" as"pra e2ploat$rii a"to#e4ic"lelor, drumurile se împart în 4 categorii: )%a% cate1oria M . cuprinde drumurile asfaltate, în stare &ună, cărora li se atri&uie un coeficient de drum : =.=; )%!% cate1oria B . include drumurile pavate, în stare &ună, cărora li se ari&uie un coeficient : *; )%c% cate1oria T . cuprinde drumurile asfaltate, pavate şi pietruite, în stare mediocră, cărora li se atri&uie un coeficent : *.*; )%d% cate1oria L - cuprinde drumurile pietruite cu piatră spartă, pietriş şi &olovani, cărora li se atri&uie un coeficient : *.1; )%e% cate1oria E . include acele drumuri care impun schim&ări de viteză pe circa 5=E din parcus şi cuprinde: drumurile de păm"nt, drumurile de terasamente, în stare mediocră şi dumurile pavate cu &olovani de r"u, în stare rea, a căror coeficient este : *.2; )%*% cate1oria C . cuprinde toate celelate categorii de drumuri, a căror stare nu permite viteze mai mari de *3>mFh pe toată lungimea lor şi care au un coeficient de drum : *.4 %oeficienţii de drum au menirea de a corecta parcursul efectiv, în vederea o&ţinerii parcursului echivalent. II A"to#e4ic"l"l este principal"l mijloc de transport r"tier3 repre/entat de orice #e4ic"l care se poate deplasa pe "n teren amenajat sa" n"3 prin propriile mijloace3 n care scop este n/estrat c" "n motor c" care prod"ce s"rsa de ener1ie pentr" prop"lsie% Clasi*icarea a"to#e4ic"lelor (% D"p$ destinaţie' (%a% a"to#e4ic"le pentr" c$l$tori . acestea se împart în: • a"to#e4ic"le "şoare . capacitate de 2-4 locuri; • a"to#e4ic"le medii . capacitate de *=-*2 locuri; • a"to#e4ic"le 1rele . capacitate de !3-*== locuri. (%!% a"to#e4ic"le pentr" mar*$ . foarte diverse şi se pot clasifica d"p$ mod"l de constr"cţie în: • a"to#e4ic"le c" şasi"l simpl" şi • a"to#e4ic"le c" şasi"l artic"lat , care pot fi: detaşa&ile sau cu semiremorcă. D"p$ sarcina "til$, autovehiculele de marfă pot fi: • p@n$ la (%- tone: • ntre +;- tone: • ntre -;D tone: • ntre D;() tone: • peste () tone%
*=

)% D"p$ *el"l s"prastr"ct"rii şi destinaţia ei' )%a% a"tocamioane lad$: )%!% a"tocamioane i/oterme: )%c% a"tocamioane *ri1ori*ice: )%d% cisterne3 etc% +% Din p"nct"l de #edere al mecanism"l"i de nc$rcare Edesc$rcare' +%a% a"to#e4ic"le c" s"prastr"ct"r$ *i2$: +%!% a"to#e4ic"le c" s"prastr"ct"r$ !asc"lat$% ceste clasificări au rol important pentru sta&ilirea modalităţilor de organizare a parcului de autovehicule, a activităţii de întreţinere şi reparaţii, de aprovizionare cu materiale, piese de schim&, de sta&ilire a cheltuielilor de e'ploatare. PROCES5L DE TRANSPORT A5TO% NO=I5NE3 STR5CT5R83 CLASI6ICARE Proces"l de transport a"to, în modul cel mai general, const$ n e*ect"area deplas$rii m$r*"rilor sa" c$l$torilor dintr;"n loc n alt"l3 c" a"to#e4ic"lele% )l rezidă în prestaţii ce se efectuează cu mijloacele de transport auto şi este echivalent cu procesul de producţie din această activitate. Dia1rama de transport a"to #cta : Tc H Td H Tî #pta : Tp H #cta H Tpd 1$ Tc : t* H t1 H t! H t2 H t3 : H Tîd H Tas unde: #cta : durata ciclului de transport auto; Tc : timpul cursei; Td :timpul de deplasare de la locul de garare la primul punct de încărcare; Tî : timpul de întoarcere de la locul de descărcare la locul de garare; #pta : durata procesului de transport auto; Tp : timpul de pregătire a autovehiculului în vederea plecării în cursă; Tpd : timpul de garare a autovehiculului şi de predare a documentelor la întoarcerea din cursă; t* : timpul de încărcare ; t1 : timpul de deplasare de la punctul de încărcare la punctul de descărcare; t! : timpul de descărcare; t2 : timpul de deplasare de la puncul de descărcare înapoi la punctul de încărcare; t3 : alte staţionări; $ : lungimea traseului; 6 : viteza de deplasare a autovehiculului; Tîd : timpul de încărcareFdescărcare; Tas : timpul afectat altor staţionări; Tg : timpul de garare. ,rin cicl" de transport a"to se nţele1e acti#itatea de transport a "n"i a"to#e4ic"l3 de la plecarea din p"nct"l de 1arare3 p@n$ la ntoarcerea l"i n acelaşi loc% D"rata cicl"l"i de transport const$ n timp"l care se sc"r1e din moment"l plec$rii a"to#e4ic"l"l"i din 1araj la loc"l de nc$rcare a m$r*"rilor sa" de m!arcare a c$l$torilor şi p@n$ n moment"l sosirii acest"ia la 1araj% ?rganizarea ciclului de transport se &azează pe cunoaşterea: volumului traficului de mărfuri şi călători, a intensităţii şi frecvenţei curenţilor de mărfuri şi de călători. %iclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua pe durata acestuia.
**

,rin c"rs$ se nţele1e e*ect"area "n"i sin1"r transport3 adic$ deplasarea nc$rc$t"rii la destinaţie şi re#enirea a"to#e4ic"l"l"i la loc"l iniţial de nc$rcare sa" n alt loc% D"rata c"rsei este e1al$ c" timp"l care se sc"r1e din moment"l nceperii e*ect"$rii primei operaţii necesare nc$rc$rii şi p@n$ n moment"l nc4eierii "ltimei operaţii ce precede o no"$ nc$rcare sa" 1arare% #eci, c"rsa repre/int$ acti#itatea a"to#e4ic"l"l"i ntre do"$ nc$rc$ri s"ccesi#e% >n tra*ic"l "r!an de c$l$tori ns$3 c"rsa repre/int$ acti#itatea a"to#e4ic"l"l"i ntre capetele trase"l"i3 n am!ele sens"ri3 n timp ce n tra*ic"l "r!an c"rsa semni*ic$ acti#itatea a"to#e4ic"l"i ntre capetele trase"l"i3 ntr;"n sin1"r sens% În cadrul procesului de transport auto se pot efectua ! tip"ri de parc"rs"ri' • parc"rs c" nc$rc$t"r$: • parc"rs *$r$ nc$rc$t"r$: • parc"rs /ero 8de la garaj la locul de încărcare sau de la locul de descărcare la garaj9. )fectuarea unei curse se face pe &aza unui itinerar sta&ilit care tre&uie respectat de fiecare automo&il şi care c"prinde dr"m"l pe care acesta "rmea/$ s$;l parc"r1$ ntre do"$ p"ncte3 ţin@nd seama de #ite/a de parc"r1ere a distanţei şi de staţion$rile pe parc"rs% $a sta&ilirea itinerarului tre&uie să se ţină seama de: • lungimea drumurilor şi starea tehnică a acestora; • intensitatea traficului; • declinaţiile drumului. Clasi*icarea proces"l"i de transport a"to *. (% (% (% (% #in punct de vedere al conţinutului încărcăturii: a% transport de m$r*"ri: !% transport de c$l$tori: c% transport de !a1aje: d% transport de poşt$3 etc%

1. #in punct de vedere al ariei de desfăşurare: )% a% transport"ri locale: )% !% transport"ri inter"r!ane: +% c% transport"ri internaţionale% !. #in punct de vedere al locului şi numărului manipulărilor: +% a% transport"ri directe 8deplasarea mărfurilor se efectuează între două puncte fără alte operaţii9; +% !% transportri de colectare 8încărcarea se face succesiv din mai multe locuri, iar descărcarea într-un singur loc9; +% c% transport"ri de distri!"ţie 8încărcarea se face într-un singur loc, iar descărcarea în mai multe puncte succesiv9; +% d% transport"ri de colectare şi distri!"ţie% Elementele de or1ani/are a circ"it"l"i a"tomo!ilelor n transport"l de m$r*"ri (% Timp"l total de transportEde e2ploatare pe un anumit traseu se sta&ileşte cu ajutorul relaţiei: Tt : tm H tid H tas H ts unde: tm : timpul de mers; tid : timpul afectat operaţiunii de încărcareFdescărcare; tas : timpul afectat pentru pregătire şi aşteptare; ts : timpul de staţionare pentru odihna şoferului, din cauze tehnice, etc. )% Cantitatea total$ de mar*$ transportat$ pe "n sector de dr"m este egală cu:
*1

Q = ∑ q mi
i =*

n

unde: n : numărul de curse 8trasee9 efectuate; Imi : cantitatea de mărfuri transportate în fiecare cursă. !. În procesul circulaţiei automo&ilelor, acestea efectuează unul sau mai multe tip"ri de mers sa" cicl"ri de transport' a% mers"l pend"lar . presupune repetarea deplasării între două puncte de încărcare şi de descărcare. !% mers"l inelar . presupune deplasarea autovehiculelor între mai multe puncte de încărcare şi descărcare, astfel înc"t formează o linie închisă. c% mers"l radial . presupune efectuarea mai multor mersuri pendulare, av"nd un punct comun de plecare. d% mers"l de colectare - presupune parcurgerea unui traseu cu atingerea mai multor puncte de încărcare. e% mers"l de distri!"ţie . presupune efectuarea unor operaţii inverse faţă de mersul de colectare. *% mers"l de colectare şi distri!"ţie 2. ,rintre elementele definitorii ale circulaţiei în traseul auto se înscriu şi c"renţii de trase"% ,rin c"rent de m$r*"riEc$l$tori se înţelege cantitatea de m$r*"riEn"m$r"l de c$l$tori care "rmea/$ a se deplasa ntre do"$ p"ncte ntr;o "nitate de timp3 ntr;"n sin1"r sens% %urenţii de mărfuriFcălători pot avea variaţii de la o perioadă la alta, care semnifică, de fapt, neuniformitatea curenţilor respectivi. Jradul de neuniformitate este luat în consideraţie în organizarea traseului prin coe*icient"l de ne"ni*ormitate care se determin$ ca şi în traseul feroviar prin raport"l dintre #ol"m"l ma2im de transportat şi #ol"m"l medi" sta!ilit pentr" perioada dat$% ?rganizarea circulaţiei în transportul auto nu poate face a&stracţie de cunoaşterea şi luarea în consideraţie a c"torva elemente, cum ar fi: 3. cantitatea de tra*ic . cantitatea de transportat e'primată în tone sau număr de călători; 4. c"rent"l de tra*ic . cantitatea de trafic transportată sau de transportat într-o unitatea de timp, întrun sens; 5. prestaţia de tra*ic . reflectă munca de transport raportată la timp, altfel spus, volumul parcursului mărfurilorFcălătorilor pe un drum dat, raportat la o unitate de timp. Capacitatea de circ"laţie şi de transport a"to Capacitatea de circ"laţie a"to 0Cc& repre/int$ n"m$r"l ma2im de a"to#e4ic"le care pot circ"la pe "n sector de dr"m ntr;"n sens sa" n am!ele sens"ri de circ"laţie3 ntr;"n timp determinat% ceasta se determină, de regulă, pentru o oră sau o zi întreagă. (odelele de calcul ale capacităţii de circulaţie sunt numeroase şi au la &ază diferite ipoteze privind: vitezele de circulaţie; echivalarea diferitelor feluri de vehicule; pro&a&ilitatea numărului de depăşiri care se pot efectua. #eterminarea capacităţii de circulaţie în traseul rutier se poate efectua cu ajutorul calculului pro&a&ilităţilor. #eterminările efectuate pe &aza acestor calcule servesc la sta&ilirea indicilor de a1lomerare care reprezintă gradul de st"njenire în circulaţie pe care tre&uie să-l accepte conducătorii auto la parcurgerea drumului. ,e &aza studiilor şi a e'perimentelor practice s-a sta&ilit că mişcarea a două autovehicule poate fi considerată independentă dacă intervalul de timp dintre ele este K: G secunde. ,roporţia intervalelor L de G secunde constituie un prim indice, care caracterizează gradul de st"njenire a circulaţiei. ,entru intervalele de timp L de G secunde, conducătorii autovehiculelor sunt st"njeniţi în mişcarea lor de autovehiculelor care îi preced, cu at"t mai mult cu c"t intervalul este mai mic. #e aceea, proporţia intervalelor L de G secunde constituie un indice de a1lomerare% #e mare importanţă este găsirea soluţiilor pentru mărirea capacităţii de circulaţie. ceasta poate fi influenţată negativ de: lăţimea redusă a &enzii de circulaţie; neasigurarea gradului de vizi&ilitate;
*!

proporţia autovehiculelor grele în totalul traficului, etc. #eoarece capacitatea de circulaţie se e'primă în autoturisme, influenţa autovehiculelor grele modifică cifrele de &ază sta&ilite analitic. În ceea ce priveşte vehiculele pe două roţi, la echivalarea acestora în autoturisme se disting două categorii: • &icicletele . circulă, de regulă, la e'tremitatea căii de rulare şi sunt mai puţin st"njenitoare în circulaţie; • motocicletele . autovehicule rapide care circulă pe toată lăţimea &enzii de circulaţie. )fectuează ele însele depăşiri şi sunt jenante pentru circulaţia altor tipuri de autovehicule. %ifrele medii indicate pentru echivalare sunt: * F 3 autoturisme pentru o &icicletă; * F 1 autoturisme pentru motocicletă. (ăsurile care pot duce la creşterea capacităţii de circulaţie sunt: • m$s"ri de ordin constr"cti# . se referă la proiectarea unor elemente ale drumului care să asigure: desfăşurarea nestingherită a circulaţiei, evitarea traversării localităţilor, amenajarea intersecţiilor de drumuri, evitarea pasajelor la nivel cu calea ferată, mărirea numărului de &enzi de circulaţie, etc; • m$s"ri de e2ploatare . se referă la: reglementarea staţionării în orele de v"rf, limitarea circulaţiei autovehiculelor grele, amenajarea staţiilor de alimentare cu com&usti&il, etc. +emijlocit legată de capacitatea de circulaţie este capacitatea de transport% ,rin capacitate de transport 0Ct& se nţele1e cantitatea de m$r*"riEn"m$r"l de c$l$tori care se pot transporta c" mijloacele de transport a"to ntr;o or$ sa" ntr;o /i3 ntr;"n an"mit sens de circ"laţie% 6aloarea %t depinde de: tipul autovehiculelor şi %c. %t : %c M Im unde: Im : numărul mediu de toneFcălători transportate de un autovehicul. Nm în transportul rutier se e'primă în călătoriM>ilometrii sau toneM >ilometrii şi se determină cu relaţia: T> : %t M lmt unde: lmt : distanţa medie de transport a unei tone. Transportul auto 8spre deose&ire de cel feroviar9 reprezintă numai o parte a circulaţiei rutiere. #reptul de a folosi drumul este general; pe drum circulă autovehicule care aparţin at"t societăţilor de transport, c"t şi particularilor şi cetăţenilor străini. TRANSPORT5L A5TO DE M8R65RI >N TRA6IC5L INTERNA=IONAL% Re1lement$ri şi instit"ţii n tra*ic"l r"tier internaţional de m$r*"ri I% Instit"ţii ale tra*ic"l"i r"tier internaţional de m$r*"ri

#upă cel de-al doilea <ăz&oi (ondial, pe măsura dezvoltării şi modernizărtii rutiere, a creşterii schim&urilor economice dintre state, s-a simţit tot mai mult necesitatea constituirii unei organizaţii a transportatorilor, care să apere interesele mem&rilor săi. ceasta s-a realizat în (F,D, c"nd a lua fiinţă, la 9ene#a ; 5ni"nea Internaţional$ a Transportatorilor R"tieri 0IR5&% ctul de constituire a 0<A a fost semnat de delegaţiile naţionale din @ ţări europene: Oelgia, #anemarca, ;ranţa, nglia, +orvegia, ?landa, /uedia, )lveţia. Para noastră a aderat la 0<A în *G4!. 0<A a contri&uit la ela&orarea instrumentelor tehnice şi comerciale menite să promoveze transportul auto pe plan internaţional. În domeniul transportului auto, tre&uie menţionată constri&uţia 0<A în legătură cu:
*2

punerea în aplicare a %onvenţiei vamale privind transportul rutier internaţional de mărfuri su& acoperirea carnetelor T0<; ela&orarea scrisorii de transport internaţional în conformitate cu prevederile %onvenţiei privitoare la transportul rutier internaţional de mărfuri 8%(<9; crearea sociaţiei 0nternaţonale pentru transportul mărfurilor perisa&ile; crearea /erviciuui de sistenţă mutuală internaţională; cola&orarea la ela&orarea altor convenţii internaţionale referitoare la: circulaţia şi semnalizarea rutieră, transportul mărfurilor periculoase, transportul mărfurilor în containere, etc. II% Re1lement$ri ale tra*ic"l"i r"tier internaţional de m$r*"ri

*. Con#enţia #amal$ re*eritoare la transport"l internaţional de m$r*"ri s"! acoperirea carnetelor TIR 09ene#a3 (F-F& . acordă transportatorilor avantaje de ordin vamal menite să faciliteze traficul internaţional de mărfuri; $a această %onvenţie <om"nia a aderat în *G4!. utovehiculele care circulă su& acoperirea carnetelor T0< &eneficiază de eliminarea operaţiilor de deschidere, în punctele vamale ale ţărilor de tranzit, pentru controlul vamal, ceea ce determină scăderea duratei transportului şi diminuează posi&ilităţile de degradare a mărfurilor perisa&ile. %arnetul T0< îl scuteşte pe transportaor de depunerea unor garanţii vamale proporţionale ca mărime cu valoarea mărfurilor transportate. ,entru fiecare vehicul rutier se întocmeşte un carnet T0< vala&il pentru o singură călătorie. ?rganele vamale din ţările de e'pediere, după controlul vamal al autovehiculului, aplică acestuia sigiliile T0<. ?rganele vamale din ţările de tranzit controlează autovehiculele numai sumar, verific"nd, în special, starea sigiliilor. În cazuri e'treme, organele vamale pot ordona desfacerea sigiliilor şi înlocuirea acestora cu altele noi, după efectuarea controlului, a căror serie este trecută în carnetele T0< aflate în posesia conducătorului auto. În ţara noastră, <?(T< +/ îndeplineşte rolul de sociaţie garantă pentru aplicarea %onvenţiei T0<. ,rincipale atri&uţii ale <?(T< +/ sunt: • primeşte, gestionează şi eli&erează, contra cost, mem&rilor săi, carnete T0<; • garantează aplicarea %onvenţie T0< şi este ţinută răspunderii de plata ta'elor şi a penalităţilor &ăneşti, la care titularii carnetelor T0< sunt e'puşi în virtutea legilor şi reglementărilor vamale ale ţărilor pe teritoriul cărora se produc a&ateri; • participă la congresele, reuniunile organizate de 0<A şi susţine interesele mem&rilor săi în cadrul acestora; • contri&uie la ela&orarea de reglementări de trafic rutier internaţional, la completarea şi revizuirea celor e'istente şi, pe plan intern, participă la ela&orarea tarifelor de traseu auto şi a altor acte normative ale circulaţiei rutiere. 1. Con#enţia re*eritoare la contract"l de transport internaţional de m$r*"ri pe cale r"tier$ 0CMR& . semnat$ la 9ene#a n (F-.% ceastă %onveţiei aparţine seriei de convenţii internaţionale iniţiate de %omisia )conomică ?+A pentru )uropa. În cadrul acestei %onvenţii sunt reglementate, în mod uniform, condiţiile generale în care se încheie şi se e'ecută contractul de transport rutier de mărfuri, reprezentate de scrisoarea de trăsură tip %(<. !. Acord"l E"ropean pri#itor la transport"l de m$r*"ri peric"loase pe şosele 0semnat n (F-G& - se aplică transporturilor efectuate, chiar şi în tranzit, pe teritoriul a cel puţin două ţări părţi ale cordului şi numai pe teritoriul lor. 2. Asociaţia Internaţional$ pentr" transport"l m$r*"rilor perisa!ile 0semnat$ n (F--& - şi-a propus următoarele o&iective:
*3

coordonarea şi schim&ul de e'perienţă cu societăţile şi grupările naţionale aderente; ela&orarea unor studii pe pro&leme legate de transportul rutier de mărfuri su& temperatură dirijată, a tarifelor şi a condiţiilor de tansport pentru mărfurile perisa&ile; pu&licarea studiului şi coordonarea activităţii în vederea transportului rutier de mărfuri perisa&ile. 3. Con#enţia as"pra circ"laţiei r"tiere şi Protocol"l pri#ind semnali/area r"tier$ . ela!orate la 9ene#a n (F,F şi m!"n$t$ţite la Con*erinţa de la 7iena din (F.D% 4. Acord"ri şi Con#enţii !ilaterale nc4eiate ntre do"$ sa" mai m"lte ţ$ri . prin care părţile contractante îşi acordă reciproc o serie de avantaje, cum ar fi: necontingetarea numărului de curse; scutirea reciprocă de orice fel de ta'e şi impozite; scutirea reciprocă de orice fel de ta'e şi impozite pentru un număr contingentat de călători, pe &ază de autorizaţie; reducerea parţială a ta'elor şi impozitelor pentru un număr contingentat de călători. utorizaţiile de transport pot fi: • permanente . asigură drepul efectuării unui număr nelimitat de curse într-o perioadă determinată . de regulă * an; • de c$l$torie . dau dreptul la o singură călătorie dus-întors pe perioada de vala&ilitate a autorizaţiei. CONTRACT5L DE TRANSPORT >N TRA6IC5L R5TIER INTERNA=IONAL DE M8R65RI ,ro&a acestui contract se face prin scrisoarea de trăsură tip %(<. ceasta se întocmeşte în ! e'emplare, semnate de e'peditor şi de transportator, din care: primul e'emplar se remite e'peditorului la predarea mărfii; al doilea e'emplar însoţeşte marfa; al treilea e'emplar se reţine de transportator. %"nd marfa tre&uie să fie încărcată în două sau mai multe vehicule sau dacă este vor&a de feluri diferite de marfă sau de loturi diferite, transportatorul are dreptul să ceară întocmirea de scrisori de transport pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel ori lot de marfă. /crisoarea de transport tre&uie să conţină următoarele date: • locul şi data întocmirii; • numele şi adresa transportatorului; • locul şi data primirii mărfii; • locul prevăzut pentru eli&erarea acestora; • numele şi adresa destinatarului; • denumirea curentă a mărfurilor şi felul am&alajului; • numărul coletelor; • greutatea &rută a mărfii; • cheltuielile aferente transportului 8preţul de transport, ta'e accesorii, ta'e vamale, etc.9; • instrucţiunile necesare pentru îndeplinirea formalităţilor vamale; • menţiunea că transportul este supus regimului sta&ilit prin %(< şi nici unei alte reglementări contractuale. #acă este cazul, scrisoarea de transport tre&uie să conţină şi următoarele indicaţii: • interzicerea trans&ordării; • cheltuieli pe care e'peditorul le ia asupra sa; • valoarea declarată a mărfii şi suma care prezintă inters special la eli&erare;
*4

• instrucţiunile e'peditorului către transportaor cu privire la asigurarea mărfii; • termenul convenit în care transportul tre&uie efectuat. )'peditorul răspunde pentru toate cheltuielile şi daunele pricinuite transportatorului din cauza ine'actităţii sau insuficienţei datelor înscrise în scrisoarea de transport. Transportatorul este o&ligat ca, la primirea mărfii, să verifice: e'actitatea menţiunilor referitoare la numărul coletelor; starea aparentă a mărfurilor şi am&alajelor. )'peditorul poate să ceară verificarea greutăţii mărfurilor de către transportator şi, la r"ndul său, acesta cere plata cheltuielilor. (% C$ile na#i1a!ile %analele maritime şi fluviale oferă pentru toate navele, indiferent de pavilionul su& care circulă, largi posi&ilităţi de deplasare. Acti#itatea de transport ce se des*$şoar$ pe lac"ri3 r@"ri3 *l"#ii3 canale poart$ den"mirea de na#i1aţie interioar$ sa" *l"#ial$3 iar cea care se des*$şoar$ pe m$ri şi oceane se n"meşte na#i1aţie maritim$% #in punct de vedere tehnic, navigaţia interioară se deose&eşte de cea maritimă prin aceea că ad"ncimea apelor pe care se face navigaţia este mai mică, motiv pentru care şi ga&aritul navelor este diferit. An element aparte în navigaţia fluvială îl constituie calea naviga&ilă, care numai parţial are caracter mutual, ea put"nd fi construită şi artificial. ,rin cale na#i1a!il$, în general, se înţelege dr"m"l sta!ilit şi trasat pe 4art$ pe care na#ele se pot deplasa3 *$r$ pericol3 n am!ele sens"ri3 pe ntrea1a perioad$ de na#i1aţie% /pre deose&ire de căile maritime, ce se concretizează prin construcţii de început şi sf"rşit a acestora 8reprezentate de porturi9 şi prin eventuale construcţii şi instalaţii de semnalizare în navigaţie, căile de navigaţie interioară se materializează în însuşi cursul de apă pe care navigaţia se face, fără pericol. Qona continuă a cursului de apă şi a căii naviga&ile cu raze ce nu co&oară su& o anumită limită şi care permite navigaţia vaselor într-un sens sau altul, cu sau fără încrucişare, se numeşte şenal na#i1a!il% %ăile de navigaţie interioară tre&uie să îndeplinească anumite condiţii de: - ga&arit; ad"ncime; nivel al apei. $a r"ndul său, ga&aritul şenalului naviga&il se caracterizează prin: - ad"ncime; lăţime; rază de cur&ură. C$ile na#i1a!ile pot *i clasi*icate d"p$ mai m"lte criterii' a. după caracterul navigaţiei: a%(% c$i na#i1a!ile nat"rale: a%)% c$i na#i1a!ile arti*iciale% &. din punct de vedere al perioadei de navigaţie: !%(% c$i na#i1a!ile c" e2ploatare permanent$' !%)% c$i na#i1a!ile c" e2ploatare periodic$% c. din punct de vedere al construcţiei lor: c%(% c$i na#i1a!ile c" sc"r1ere li!er$: c%)% c$i na#i1a!ile ecl"/ate% %ăile de navigaţie se pot împărţi în trei grupe: (% dr"m"ri de ca!otaj: )% dr"m"ri maritime internaţionale: +% dr"m"ri oceanice internaţionale% (% Dr"m"rile de ca!otaj leagă, între ele, porturile aceleiaşi ţări.
*5

Transport"l de ca!otaj este transport"l de;a l"n1"l coastelor3 la ma2im (HH mile distanţ$ de limitele apelor teritoriale% %a&otajul poate fi: • naţional . între porturile aceleiaşi ţări; • internaţional . între porturile diferitelor state. %a&otajul naţional, la r"ndul său, se împarte în: mic ca&otaj . între porturile aceleiaşi ţări, situate în acelaşi &azin maritim; mare ca&otaj . între porturile aceleiaşi ţări, situate în mări sau oceane diferite. Transportul &unurilor prin ca&otaj se face su& control vamal, în &aza unui permis eli&erat de vama ţării respective. %a&otajul ete rezervat, de regulă, navelor naţionale, navele străine put"nd fi acceptate doar dacă dispun de o autorizaţie specială, eli&erată de un organism guvernamental. ,"nă la apariţia uniunilor vamale, dreptul internaţional a consacrat regula potrivit căreia ca&otajul este o navigaţie maritimă sau fluvială între porturile situate pe teritoriul aceluiaşi stat. %a&otajul cu caracter internaţional se desfăşoară între porturi aparţin"nd unei uniuni vamale de tipul A). )% Dr"m"rile maritime internaţionale asigură legăturile între porturile diverselor state, care nu fac parte dintr-o uniune vamală, situate în acelaşi &azin maritim sau în &azine maritime învecinate. +% Dr"m"rile oceanice internaţionale sunt cele mai importante pentru comerţul internaţional, din care fac parte direcţiile transoceanice ce repre/int$ dr"m"rile de c"rse l"n1i str$!$t"te de na#ele de mare tonaj% %a şi drumurile de ca&otaj şi drumurile maritime internaţionale, şi drumurile oceanice internaţionale sunt deschise navelor tuturor statelor, în condiţii de egalitate, portivit principiului Bmării li&ereC, în virtutea căruia suprafaţa mării şi oceanelor, situată dincolo de limita apelor teritoriale ale statelor, nu este supusă suveranităţii acestora. %onvenţia de la Jeneva 8*G3@9 stipulează următoarele drept"ri ale statelor n marea li!er$' • li&ertatea navigaţiei; • li&ertatea pescuitului; • li&ertatea de a instala conducte petroliere şi ca&luri su&marine; • li&ertatea de survol. ? pro&lemă încă contrversată este aceea a delimitării uniforme şi precise între marea teritorială şi cea li&eră. (area teritorială, sta&ilită în mod unilateral de statele riverane, variază de la un stat la altul, în funcţie de interesele economice şi politice ale acestora. %ele mai multe state, şi <om"nia, au adoptat Bprincipiul celor *1 mile de la ţărmC. ? largă accepţiune a căpătat conceptul de /on$ economic$ sa" de /on$ economic$ e2cl"si#$ prin care se înţelege o /on$ maritim$ adiacent$3 sit"at$ dincolo de limita apelor teritoriale3 n care statele ri#erane şi re/er#$ drept"l de a *olosi3 e2cl"si# sa" c" prioritate3 an"mite res"rse maritime 8/A şi %anada şi-au e'tins, în mod unilateral, zona de pescuit la 1== mile de la ţărm9. )% Na#ele Na#ele s"nt mijloacele de na#i1aţie "tili/ate pentr" reali/area acti#it$ţii de transport şi a altor ser#icii 0maritime3 *l"#iale3 de na#i1aţie interioar$3 etc%&% +avele maritime comerciale sunt grupate în trei cate1orii' a% na#e pentr" transport"l persoanelor 0pac4e!ot;"rile&: !% na#e pentr" transport"l m$r*"rilor 0car1o;"rile&: c% na#ele mi2te% Na#ele pentr" transport"l m$r*"rilor sunt grupate în: • na#e tanc 8pentru transportul mărfurilor lichide9 . majoritatea cov"rşitoare a acestora o formează tanc"rile petroliere% cestea sunt de mare capacitate: între 1=.=== . 4=.=== T#R 8cele care transportă produse
*@

rafinate din ţiţei9 şi cu tonaje între *==.=== . 2==.=== T#R şi chiar mai mult 8cele care transportă produse neprelucrate9. În afara tancurilor petroliere, flota navelor tanc mai cuprinde: nave specializate pentru transportul uleiurilor vegetale, a produselor chimice lichide, a vinurilor şi a alcoolului etilic, a melasei şi gazelor naturale lichefiate, etc. • na#e speciali/ate pentr" transport"l m$r*"rilor solide . din această categorie fac parte: cargo-urile pentru transportul mărfurilor generale, navele specializate pentru transportul mărfurilor de masă şi vrachierele universale. • na#e com!inate . din această categorie, o navă mai sofisticată este #rac4ier"l com!inat3 ce poate transporta, concomitent, mărfuri de masă solide şi lichide. cest tip de navă com&ină avantajele mineraliere cu cele ale tancurilor petroliere şi se găseşte în una din variantele: == 8ore-oil9 sau ?O? 8ore-&ull-oil9. • na#e speciale . din această categorie fac parte: na#ele *ri1ori*ice . utilizate pentru transportul peştelui şi a cărnii, put"nd transporta cantităţi mari de carne şi peşte congelat; na#ele de pesc"it: na#ele de transport şi de prel"crare a peştel"i oceanic: na#ele port;container . pot fi: I De mic tonaj < ntre (%HHH ; -%HHH TDJ: I De tonaj medi" < ntre -%HHH < (HHHH TDJ: I De mare tonaj < ntre (H%HHH < )H%HHH TDJ% ceste nave pot fi, de asemenea: I LO;LO 0le*t on < le*t o**& - încărcarea şi descărcarea containerelor se face pe verticală; I RO;RO 0roll on ; roll o**& . încărcarea şi descărcarea se face pe orizontală. În afară de containere, aceste nave transportă şi autovehicule, locomotive şi vagoane. na#ele port;!arje - sunt folosite în transportul intermodal maritim şi fluvial. • na#e a"2iliare . cuprind: remorc4erele . ajută la acostarea navelor în porturi; dra1oarele . ajută la escavarea aluviunilor şi menţinerea ad"ncimii apelor; na#ele de !"nc4eraj - alimentează navele comerciale cu com&usti&il; sp$r1$toarele de 14eaţ$%

Caracteristicile na#ei #intre caracteristicile de volum şi de greutate ale navei reţinem: *. 7ol"m"l carenei- este dat de volumul părţii imerse a navei, e'primat în m!; 1. Tonaj"l na#ei . volumul spaţiilor interioare, determinat prin măsurători de tonaj, după norme naţionale sau în &aza %onvenţiei internaţionale de la $ondra. /e e'primă în unităţi de volum şi în tone registru, unde o tonă registru : 1.@!*4 m! 8*== picioare cu&ice9. În efectuarea măsurătorilor se determină: • tonaj"l re1istr" !r"t . volumul total al spaţiilor închise de la &ordul unei nave şi • tonaj"l re1istr" net . acea parte a volumului total al spaţiilor închise de la &ordul unei nave care este destinată încărcării mărfurilor şi pasagerilor. ,entru a o&ţine tonajul registru net, din tonajul registru &rut se scad spaţiile alocate ca&inelor şi cele accesorii ale întregului echipaj. În funcţie de tonajul registru net se percep: ta'ele de pilotaj, de remorcaj, de trecere prin canale şi sunt calculate o serie de elemente din structura cheltuielilor de e'ploatare. !. Deplasament"l . greutatea navei e'primată în tone sau greutatea coloanei de apă dislocuită de navă în stare de plutire. cesta se măsoară fie în tone metrice, fie în tone engleze, numite tone lungi, unde o tonă lungă: *=*4,=253 >g.
*G

#eplasamentul poate fi e'primat şi în metrii cu&i şi se numeşte deplasament #ol"metric% #eplasamentul navei este de do"$ *el"ri' • deplasament"l na#ei 1oale . masa navei la ieşirea din şantierul naval în care a fost construită, fără rezerve de com&usti&il, lu&refianţi, apă tehnologică, pota&ilă, echipaj, provizii, marfă. cest tip de deplasament este o mărime constantă, calculată de şantierul naval constructor; • deplasament"l de plin$ nc$rcare . masa navei încărcată p"nă la linia de plină încărcătură. ,entru caracterizarea capacităţii de încărcare a unei nave se foloseşte: DJ < eit"l !r"t . se calculează prin diferenţa dintre deplasamentul navei de plină încărcare şi deplasamentul navei goale şi DJ < eit"l net . se calculează prin diminuarea #R . eitului &rut cu toate greutăţile de la &ord ce nu reprezintă marfă 8com&usti&il, lu&refianţi, apătehnologică, pota&ilă, echipaj, provizii9. În e'ploatarea navei este important ca ponderea #R-eitului net în #R-eitul &rut să fie c"t mai mare, pentru că prin el se evidenţiază capacitatea utilă de încărcare a navei pentru care se plăteşte navlul şi care caracterizează eficienţa în e'ploatare a navei. t"t #R-eitul &rut, c"t şi cel net, se măsoară în tone, însă, pentru a înţelege că este vor&a de capacitatea de încărcare a navei, se notează cu TDJ.

Clasa na#ei% Re1istre de clasi*icare Re1istrele de clasi*icare s"nt instit"ţii speciali/ate care3 n con*ormitate c" le1islaţiile lor naţionale şi pre#ederile con#enţiilor Internationale pri#ind condiţiile na#i1aţiei n marea li!er$3 ela!orea/$ norme te4nice o!li1atorii şi #eri*ic$ ndeplnirea "n"i certi*icat de clas$% )li&er"nd A+ asemenea certificat, societatea de clasificare garantează navlositorilor şi societăţilor de asigurare că nava )ste etanşă, solidă, rezistentă şi aptă, din toate punctele de vedere, pentru efectuarea voiajului. %u c"t starea tehnică a navei, atestată de certificatul de clasă, va fi mai &ună, cu at"t nava va prezenta un interes sporit pentru navlositori, c"t şi pentru societăţile de asigurare, ale căror riscuri asumate cresc, în general, o dată cu vechimea navei, ca de altfel şi primele de asigurare pe care le percep de la armatori şi de la comercianţi. ,rima societate de asigurare a fost Societatea LLOKD 8$ondra9. %u timpul, au apărut şi altele. Re1istr"l Na#al Rom@n 0RNR& - *G43 - are sediul la Oucureşti şi &irouri în principalele porturi ale ţării. Atri!"ţiile RNR sunt: • clasificarea navelor maritime şi de navigaţie interioară; • urmărirea aplicării convenţiilor internaţionale; • e'ecutarea măsurătorilor de tonaj; • supravegherea navelor în construcţie şi e'ploatare. În urma activităţii de supraveghere, <+< eli&erează navelor acte sau certificate oficiale, cum ar fi: certificatul de clasă; certificatul de clasă provizoriu; certificatul de clasă pentru instalaţia frigorifică; certificatul de clasă pentru mijlocul de semnalizare; certificatul de clasă pentru mijlocul de salvare; certificatul de clasă pentru echipamentul radio; certificatul de clasă pentru echipamentul de navigaţie. %lasa acordată de <+< evidenţiază categoria navei aflate su& supraveghere, din punct de vedere constructiv şi al dotării. ?peraţia de acordare a clasei se numeşte clasi*icare şi se face su& formă de calificative prin: sim&oluri, litere, cifre sau semne, ce arată: caracteristicile principale constructive sau de rezistenţă, categoria de servicii, categoria maşinilor principale, zona de navigaţie permisă, clasa acordată structurii de lemn, etc. Sim!ol"rile acordate de <+< sunt:
1=

<+< %( <+< %( unde:

( - pentru navele ce circulă pe apele maritime ? 0 - pentru nave ce circulă pe ape interioare *

<+< . indică faptul că nava a primit o clasă din partea <+<; %( . indică modul de construcţie a corpului şi a maşinii navei; ( . navigaţie maritimă; 0 . navigaţie interioară. În cazul navigaţiei maritime, la numitorul celei de-a doua fracţii pot fi puse sim&olurile: = . navigaţie maritimă nelimitată; * . navigaţie maritimă în mări deschise la o distanţă de su& 1== mile marine de la locul de adăpost; 1 . navigaţie maritimă în mări deschise şi închise la o distanţă de su& 3= mile marine de la locul de adăpost; ! . navigaţie maritimă costieră. $a navigaţia interioară pot fi puse următoarele sim&oluri: * . navigaţie interioară în zone cu valuri înalte de *,1 m şi o lungime de ma'im *1 m; 1 . navigaţie interioară în zone cu valuri de =,4 m şi o lungime de ma'im 3 m. #acă nava este construită pentru navigaţia printre gheţuri şi are întărituri cerute de normele <+<, la sim&olul fundamental se adaugă însemnele: J*=, J1=, J!=, J2=, J3=, J4=, care indică capacitatea navei de a naviga printre gheţuri, de la cele mai puţin groase p"nă la corpuri de gheaţă compactă. An alt semn poate arăta numărul compartimentelor vecine la a căror inundare nava îşi menţine starea de flota&ilitate şi sta&ilitate. ceste semne sunt cifrele: *, 1 şi !. #acă nava are mijloace speciale de protecţie anti incendiu, la sim&olul fundamental se adaugă sim&olul ;. (ai poate fi adaugată şi o menţiune scurtă a destinaţiei navei. %ertificatul de clasă stă la &aza sta&ilirii cotelor de asigurare şi oferă societăţilor de asigurare garanţii asupra stării tehnice a navei.

PORT5L MARITIM Port"rile maritime s"nt ad$post"ri nat"rale sa" arti*iciale3 sit"ate n /ona litoral$3 !$i3 1ol*"ri3 la 1"rile de #$rsare ale *l"#iilor3 care3 n "rma "nor l"cr$ri 4idrote4nice şi ind"striale speciale şi a "nor m$s"ri or1ani/atorice ri1"roase3 pot asi1"ra' • intrarea şi ieşirea na#elor: • ad$postirea lor contra #@nt"rilor şi #al"rilor: • apro#i/ionarea3 ntreţinerea şi repararea acestora: • e*ect"area t"t"ror reparaţiilor implicate n transport"l m$r*"rilor 0 n principial&% ,orturile maritime se pot clasifica după mai multe criterii: *. #upă aşezarea geografică: (%a% port"ri de litoral - sunt situate pe malul mărilor şi oceanelor, pe continente sau insule; (%!% port"ri maritime;*l"#iale - sunt situate la gurile fluviilor sau pe sectoarele maritime ale acestora. În zonele geografice cu maree, porturile maritime din această categorie pot fi:  port"ri desc4ise - c"nd acuatorul poturilor răm"ne deschis fenomenelor de maree;  port"ri ecl"/ate sa" semiecl"/ate - care au &azinele închise cu ecluze sau porţi;  port"ri mi2te - au unele &azine închise cu ecluze sau cu porţi şi altele e'puse fenomenelor de maree.
1*

1. #upă destinaţie: )%a% port"ri comerciale pot fi: • speciali/ate şi • parţial speciali/ate - pentru un anumit trafic 8mărfuri speciale, de masă, cherestea9.; )%!% port"ri militare - au amenajări şi organizări specifice destinaţiilor lor; )%c% port"ri speciale . pot fi: • ind"striale - deservesc o anumită industrie, inclusiv industria constructoare de nave; • de pesc"it; • de ad$post - cu amenajări minime pentru adăpostirea navelor. !. #upă importanţa comercială 8care se e'primă prin capacitatea traficului anual9: +%a% port"ri mondiale - sunt noduri puternice în circuitul general al mărfurilor 8<otterdam, (arsilia, Sam&urg9; +%!% port"ri internaţionale - sunt porturi mai mari sau mai mici, care asigură relaţii de transport între mai multe ţări apropiate şi chiar traversade oceanice 8%onstanţa, ?dessa, Oordeau', Trieste9; +%d% port"ri naţionale3 re1ionale3 locale - au zona de acţiune în limita ţării respective. 2. #upă întindere şi gradul de dispersare al acvatorului şi al frontului de operare: ,%a% "nele port"ri a" caracter "nitar3 concentrat3 iar ,%!% altele se pre/int$ s"! *orma "n"i comple2 port"ar3 în unităţi cu &azine portuare dispersate pe mari întinderi 8cazul $ondrei, <otterdam9. 6"ncţiile port"l"i Port"l comercial maritim se poate defini, în sensul cel mai general, ca o /on$ de ţ$rm special amenajat$3 n care se nt@lnesc3 m!inand";se3 c$ile de transport maritime c" cele terestre şi "nde are loc sc4im!"l permanent şi or1ani/at de m$r*"ri n am!ele sens"ri3 de pe mare pe "scat şi in#ers% ,ortul maritim este un puternic nod de comunicaţii, av"nd ca activitate principală trans&ordarea mărfurilor. *9 ,rincipala funcţie a porturilor este aceea de trans!ordare a m$r*"rilor3 de pe na#ele maritime pe "scat şi in#ers% ?peraţia de trans&ordare are loc de-a lungul frontului de acostare în acvatorul portului şi, de aceea, aceasta este influenţată, în mod hotăr"tor, de tipul şi eficienţa lucrărilor de infrastructură privind zona de contact, de trecere de pe apă pe uscat 8maluri, &azine, cheiuri9. )ste, de asemenea, influenţată şi de infrastructură, care constă din utilaje pentru efectuarea trans&ordărilor. În condiţiile unui trafic mare de mărfuri, se impune organizarea de dane specializate şi, în cadrul acestora, de terminale maritime. cestea sunt unităţi portuare dotate cu cele mai performante instalaţii portuare de manipulare a mărfurilor, av"nd, în unele cazuri, şi utilaje pentru prelucrarea mărfurilor. 19 6"ncţia de depo/itare - se manifestă su& forma depozitării tranzitorii şi a celei de înmagazinare. #epozitul de tranzit are rolul de a crea stocuri de echili&rare a disproporţiei dintre capacitatea mare a navelor faţă de capacităţile mijloacelor de transport terestre. Tot în virtutea acestei depozitări, se crează stocuri pentru completarea diferenţei de încărcătură sau cali&ru la navele de mărfuri generale şi stocuri tampon, pentru unele cazuri de întrerupere a activităţii. #epozitul de înmagazinare are un caracter economic şi comercial foarte pronunţat şi îm&racă diferite forme:  înmagazinarea de echili&rare;  înmagazinarea de dispoziţie pentru economii;  înmagazinarea pe durata prelucrării. ;uncţia de depozitare este pusă în evidenţă, indiferent de formele de manifestare, de volumul mare al traficului derulat, conjugat cu condiţiile de derulare a acestuia în condiţii de eficienţă.

11

!9 6"ncţia port"ar$ ind"strial$ - rezidă din procurarea unor materii prime de către unităţile e'istente în apropierea portului. )'emplu: rafinăriile petroliere, com&inatele siderurgice, comple'ele de prelucrare a cerealelor, la care se adaugă unităţile de construcţie navală 8şantierele navale9. Modalit$ţi de e2ploatare comercial$ a na#elor ,ractica maritimă internaţională a consacrat două modalităţi distincte de e'ploatare comercială a mărfurilor: 1) na#i1aţia re1"lat$ 0de linie&: 2) na#i1aţia nere1"lat$ 0tramp$&% Între aceste două categorii e'istă o serie de deose&iri importante. stfel, navigaţia trampă presupune o navigaţie neregulată, care nu este legată de o anumită rută de transoport, de anumite porturi de e'pediere şi destinaţie. +avele utilizate în navigaţia neregulată colindă mările şi oceanele în căutare de mărfuri de transportat, acost"nd în acele porturi în care anumiţi încărcători le ofera condiţii de transport avantajoase - de unde şi denumirea lor de trampă. ;iecare cursă este legată de satisfacerea cerinţelor de transport ale unui singur navlositor, care dispune de un pachet de mărfuri suficient de mare pentru a acoperi întregul spaţiu de transport oferit de nava respectivă. #e aceea navele trampă transportă, în special, mărfuri de masă 8cereale, cherestea, minereu, ţiţei, etc.9. ;iecare cursă a unei nave trampă are la &ază un contract de transport încheiat anticipat între armator şi navlositor, cunoscut su& numele de c4arter partL, contract care precizează condiţiile de transport. /istemul navelor trampă este cunoscut armatorilor numai la timpul prezent. În general, ei nu ştiu ce mărfuri vor transporta m"ine, pe ce mări şi oceane vor naviga - de la acest principiu, făc"nd e'cepţie navele navlosite pe &ază de contracte de navlosire pe termen lung. #eci, nava trampă nu lucrează după un orar precis, put"nd fi angajate, pe &ază de contracte, pentru o singură cursă sau pentru mai multe curse consecutive, sau pentru o perioadă determinată de timp, pe &ază de time; c4art. ,entru a se desfăşura activitatea în condiţiile tramp, unui armator îi este suficientă o singură navă. şa se e'plică faptul că în navigaţia maritimă internaţională, alături de marile companii de navigaţie din ţările dezvoltate, e'istă şi un număr de armatori mai mici. /pre deose&ire de navigaţia trampă, navigaţia în linie este o navigaţie organizată şi regulată, pe o anumită rută comercială, între anumite porturi, după un orar fi', anunţat anticipat, în conformitate cu interesele armatorilor şi ale &eneficiarilor de servicii de linie. În mod general, navele de linie furnizează serviciile unei clientele numeroase, e'pediind mărfurile în partide relativ mici, care nu pot constitui, prin ele însele, luate separat, o încărcătură completă pentru o navă. %a urmare, navele de linie tre&uie să ofere condiţii de transport pentru orice fel de mărfuri, solide sau lichide, minerale sau vegetale, la temperaturi o&işnuite sau scăzute. În general, armatorii navelor de linie au o&ligaţia de transportatori unici. ?pinia generală este că o navă de linie tre&uie să accepte toate încărcăturile prezentate la transport pe ruta sa, conform principiului Bprimul sosit, primul servitC, indiferent dacă încărcătura prezintă sau nu interes pentru armatori, dacă necesită manipulare dificilă, cu condiţia să e'iste un spaţiu de transport adecvat transportului. stfel, rezultă o serie de particularităţi ale navigaţiei de linie faţă de navigaţia trampă. Partic"larit$ţile na#i1aţiei de linie *aţ$ de na#i1aţia tramp$: 1) Na#ele de linie transport$ m$r*"ri 1enerale3 n parti/i mici şi poşt$ şi pasa1eri% ceastă particularitate nu tre&uie a&solutizată. În practică, se înt"lnesc adesea mărfuri generale care se transpotă cu nave trampă şi mărfuri de masă care se transportă cu navele de linie. 2) Deser#irea permanent$ a "nor port"ri de nc$rcare şi desc$rcare an"nţate anticipat3 c" o *rec#enţ$ şi re1"laritate a sosirilor şi plec$rilor coresp"n/$toare orar"l"i liniei respecti#e% +ici această particularitate nu
1!

tre&uie a&solutizată. În practică înt"lnim transporturi regulate între anumite porturi, la anumite intervale de timp. #e e'emplu: transportul de minereuri la com&inatele siderurgice care nu fac parte din categoria transporturilor de linie, pentru că deservesc un singur navlositor şi au la &ază un contract de transport încheiat anticipat. 3) Lipsa dependenţei acestor transport"ri de m$r*"ri de "n sin1"r e2peditor% +avele de linie se deplasează pe itinerariul anunţat, chiar şi atunci c"nd se oferă mărfuri mai puţine la transport. ,e de altă parte, navigaţia trampă este întotdeauna urmare a o&ligaţiilor contractuale asumate de armator. 4) 6orma contract"l"i de transport' - în navigaţia de linie îm&racă forma de looMin1 note, notă de rezervare a spaţiului de transport pe nava de linie şi a conosament"l"i; - în navigaţia tramp este cunoscut su& denumirea de c4arter partL% #at fiind conţinutul diferit al contractului de transport în navigaţia de linie şi trampă, din aceasta rezultă o serie de deose&iri importante: *. la na#ele de linie n" e2ist$3 n 1eneral3 o norm$ de nc$rcareEdesc$rcare, această operaţiune realiz"ndu-se potrivit clauzei cu celeritatea cu care nava poate primi sau livra marfa; 1. na#ele de linie n" s"nt o!li1ate s$ dep"n$ notice nici la nc$rcare3 nici la desc$rcare , pentru că staliile, contrastaliile şi despatch moneT nu se practică; !. operaţi"nile de nc$rcareEdesc$rcare se *ac3 de re1"l$3 potri#it cla"/ei Nliner termsO3 care prevede că, cheltuielile de încărcareFdescărcare şi sunt în contul navei; ,% armator"l na#ei de linie şi re/er#$ drept"l de a s"!stit"i na#a iniţial$3 ca şi pe cel de a contin"a transport"l c" alte mijloace de transport p@n$ la destinaţie% Între navigaţia de linie şi cea tramp e'istă numeroase deose&iri şi în ceea ce priveşte nivelul de concentrare şi centralozare a capitalului şi de monopolizare a transporturilor. #in acest punct de vedere, navigaţia de linie se caracteruzează printr-un nivel mai înalt de concentrare şi centralizare a capitalului în comparaţie cu navigaţia trampă. +avigaţia linie nu se poate desfăşura în orice condiţii şi de către orice companie de navigaţie. )a presupune cheltuieli mari de capital legate de achiziţionarea de nave moderne şi de e'ploatarea acesteia în condiţii avantajoase. +avigaţia de linie este însoţită de o anumită forţă economică pentru înlăturarea concurenţilor şi monopolizarea transporturilor în zona geografică respectivă. ,entru asigurarea curselor de linie regulate, inclusiv în perioade c"nd se oferă mărfuri mai puţine de transportat. )a presupune, totodată, cheltuieli din partea companiilor de navigaţie pentru construirea de dane proprii în porturile rezervate în e'clusivitate navelor de linie sau pentru închirierea e'clusivă a unor dane de la organele portuare pentru a fi folosite numai de către companiile respective. #e asemenea, mai sunt necesare cheltuieli pentru: construirea de depozite proprii în porturi, pentru achiziţionarea de utilaje de încărcareFdescărcare, pentru procurarea de containere proprii, toate acestea fiind folosite numa în vehicularea mărfurilor legate de transportul de linie. /pre deose&ire de navigaţia de linie, cea tramp necesită cheltuieli mai mici. )a poate fi desfăşurată de orice companie de navigaţie care dispune de cel puţin o navă care să fie folosită pentru transporturile neregulate. +ivelul mai ridicat al concentrării şi centralizării capitalului în navigaţia de linie este determinat, în mare măsură, şi de condiţiile diferite de lucru ale navigaţiei de linie în comparaţie cu cea tramp. ;iiind legate de anumite porturi de încărcare şi descărcare, companiile de linie pot realiza mai uşor înţelegeri de monopol pe o anumită rută, într-o anumită zonă geografică, în comparaţie cu companiile care ăşi desfăşoară activitatea în condiţii tramp, ale căror nave navigă în toate direcţiile, pe toate mările şi oceanele. #in această cauză, chiar şi atunci c"nd unii armatori care îşi e'ploatează navele în condiţii tramp, reuşesc să ajungă la anumite înţelegeri în privinţa nivelului navlului pe anumite rute, acestea se dovedesc a fi de scurtă durată şi nesta&ile. lta este situaţia înţelegerilor de monopol în cazul navigaţiei de linie. ?&iectul înţelegerilor monopoliste îl formează at"t transporturile de pasageri, c"t şi cele de mărfuri. În privinţa transportuli de mărfuri, înţelegerile se
12

referă la diferite mărfuri generale, paletizate sau partenerizate şi, uneori, la unele mărfuri de masă 8cereale, lemn, produse petroliere etc.9. În unle cazuri, nu toate mărfurile care se transportă pe navele unei linii cad su& incidenţa înţelegerilor de monopol. ;orma cea mai răsp"ndită a organismelor monopoliste în transporturile de linie o constituie înţelegerile de tip cartel% ceste carteluri poartă diferite denumiri: %onferinţă a armatorilor, sociaţia liniilor de navigaţie, cordul cu privire la tarife. În anumite cazuri, la aceste denumiri se adaugă şi zona geografică deservită de navele cartelului respectiv. Înţelegerile de tip cartel pot cuprinde at"t transporturi pe o singură rută, c"t şi transporturi pe mai multe rute. <olul principal îl joacă aşa numitele conferinţe. rmatorii participanţi la conferinţă se înţeleg între ei cu privire la condiţiile generale ale transportului, la împărţirea regiunilor geografice deservite în comun, la nivelul tarifelor practicate etc. Na#losirea tonaj"l"i maritim ,restaţiile de transporturi maritime internaţionale se v"nd sau cumpără pe aşa-numita piaţă mondială a navlurilor. ,e &aza tranzacţiilor care au loc pe această piaţă, direct între armatori şi navlositori sau indirect, prin reprezentanţii acestora 8&ro>erii9 se formează navlul, respectiv preţul transportului maritim. %ategoria economică de navlu are un caracter istoric concret. )a apare şi se dezvoltă pe măsura apariţiei şi dezvoltării relaţiilor marfă-&ani şi atinge o foarte mare dezvoltare a&ia în capitalism, c"nd activitatea de transport se transformă într-o ramură distinctă a economiei. Piaţa na#l"rilor În organizarea pieţei navlurilor, în funcţie de regimul de lucru al tonajului care face o&iectul tranzacţiei pe această piaţă, se disting două mari secţii: *. Piaţa tonaj"l"i tramp . pe această piaţă se manifestă, în special, cererea şi oferta pentru transportul mărfurilor de masă în vrac, precum şi pentru transportul produselor lichide în partizi mari, care necesită angajarea tonajului unei nave întregi. ,rin specificul său, această piaţă se caracterizează prin oscilaţii &ruşte şi schim&ări importante nivelului navlului de la o perioadă la alta. $a r"ndul său, piaţa transportului tramp se compune din mai multe secţii, în funcţie de tipul navlosirilor care au loc pe această piaţă. #in acest punct de vedere, remarcăm: • piaţa na#losirilor c" #oiaj"l - unde se încheie contracte de tip voiaj-charter şi • piaţa na#losirilor prin nc4irierea na#elor pe timp . unde se încheie contracte tip time-charter şi, mai rar, contracte charter &T demise. 1. Piaţa tonaj"l"i de linie . pe această piaţă se formează cererea şi oferta pentru transportul mărfurilor generale în &ucăţi, precum şi a c"torva mărfuri de masă în vrac, cel mai adesea în partizi relativ mici, pentru care se foloseşte o parte din spaţiul de transport al unei nave. #atorită regimului specific al navigaţiei de linie, tarifele la transporturile cu navele de linie reacţionează cu mai puţină promptitudine la schim&ările cererii de transport pe plan mondial. #e asemenea, amplitudinea oscilaţiilor tarifelor de linie de la o perioadă la alza este mai mică, comparativ cu aceea a navlurilor în navigaţia tramp. În funcţie de natura mărfurilor care fac o&iectul transportului, piaţa navlurilor poate fi împărţită în două mari secţii: *. Piaţa tonaj"l"i pentr" transport"l m$r*"rilor "scate . pe această piaţă se manifestă cererea şi oferta pentru transportul la o multitudine de mărfuri, cele mai importante fiind: minereurile, cerealele, căr&unii şi cocsul metalurgic, îngrăşămintele chimice, cheresteaua, zahărul, cimentul, diverse &unuri de consum.
13

?ferta pe această piaţă apare su& forma navelor specializate şi a celor de tip universal, care lucrează at"t în condiţii tramp, c"t şi a celor de linie. 1. Piaţa tonaj"l"i pentr" transport"l m$r*"rilor lic4ide . pe această piaţă se formează cererea şi oferta pentru transportul: ţiţeiului, a derivatelor petroliere, a uleiurilor vegetale şi animale, a produselor chimice lichide, gazelor naturale lichefiate. ,onderea cea mai mare a navlosirilor revine ţiţeiului şi derivatelor petroliere. ?fertele de tonaj se manifestă su& forma navelor specializate şi mi'te de tip ?O?. %ea mai mare parte a tonajului oferit pe această piaţă activează în condiţii tramp. Între piaţa tonajului pentru transportu mărfurilor uscate şi lichide e'istă relaţii de interdependenţă şi condiţionare reciprocă. stfel, în funcţie de conjunctura navlurilor pe cele două pieţe, oferta de tonaj poate migra, într-o anumită măsură, dintr-o secţie în alta. %el mai adesea, aceasta se înt"mplă în cazul navelor mi'te. ,iaţa mondială a navlurilor cuprinde un număr mare de pieţe naţionale ale navlurilor. %ele mai importante sunt cele ale: ngliei, +orvegiei, Jermaniei, /uediei, 0taliei, Jreciei, etc. ,e unele din aceste pieţe se pot navlosi nu numai nave su& pavilion autohton, ci şi străin. Tranzacţiile de tonaj pe piaţa navlurilor se realizează, în cea ai mare parte, prin intermediari: firme de &ro>eraj, de agent care asigură legăturile între armatori şi e'peditorii mărfurilor. În cadrul tranzacţiilor de tonaj, &ro>erii pot reprezenta fie interesele armatorilor, fie pe cele ale navlositorilor. 6ormarea şi mişcarea na#l"rilor şi a tari*elor pe piaţ$ +avlurile şi tarifele sunt formele specifice de manifestare a preţurilor prestaţiilor de transport maritim. Na#l"l repre/int$ preţ"l transport"l"i maritim c" na#e tramp şi se *ormea/$ pe piaţa na#l"rilor n condiţii de conc"renţ$ relati# li!er$% Tari*"l repre/int$ preţ"l transport"l"i c" na#e de linie3 care3 datorit$ ni#el"l"i indicat al concentr$rii şi centrali/$rii capital"l"i n na#i1aţia de linie a dominaţiei monopol"rilor3 s"nt3 c" prec$dere3 preţ"ri de monopol% cestea nu e'clud, însă, concurenţa care se manifestă între companiile de transport din cadrul aceluiaşi monopol sau între monopoluri şi outsideri. )vident, concurenţa pe piaţa tonajului de linie are un caracter mai atenuat, este mai limitată, în comparaţie cu cea e'istentă pe piaţa tonajului tramp. #atorită faptului că cea mai mare parte a flotei comerciale naţionale este afectată transporturilor internaţionale, tarifele şi navlurile se manifestă ca preţuri internaţionale ale tranportului. )le constituie e'presia &ănească a valorii internaţionale a transporturilor maritime. În fiecare moment, pe piaţa navlurilor se înt"lnesc, pe de o parte, cererea şi oferta de mărfuri de transportat, iar, pe de altă parte, cererea şi oferta de tonaj. #eterminarea preţului transportului maritim al mărfurilor pe o anumită rută depinde, în ultimă instanţă, de raportul dintre cererea şi oferta mărfurilor de transportat, respectiv de raportul dintre cererea şi oferta de tonaj. Modalit$ţi de sta!ilire a na#l"rilor şi tari*elor În contractele de transport charter-partT, navlurile se sta&ilesc potrivit acordului părţilor contractante, întruc"t navigaţia tramp este cu precădere o navigaţie monopolizată. $a navlosirile cu voiajul, navlul se percepe, de o&icei, după greutatea mărfii sau după volumul acesteia la opţiunea armatorului, care este interesat să o&ţină un profit, pe navă şi pe zi, c"t mai ridicat. #e regulă, armatorii preferă perceperea navlului după greutate, în cazul mărfurilor grele şi după volum, în cazul mărfurilor uşoare.. #acă navlul se sta&ileşte per tonă, tre&uie precizat dacă este: tonă metrică 8*=== >g9; tonă lungă 8*=*4,=3 >g9 sau tonă scurtă 8G=5,*@ >g9.
14

,entru spaţiile neutilizate datorită mărfurilor care prezintă forme neregulate la stivuire, se percepe na#l"l mort% %u alte cuvinte, navlul se percepe pentru întreg spaţiul de transport al unei nave, inclusiv spaţiile moarte. În general, nivelul navlului perceput de armator depinde de o multitudine de alţi factori şi împrejurări: *. distanţa; 1. ruta de transport; !. clasificarea navei legată de nivelul primelor de asigurare pe care armatorul tre&uie să le plătească pentru aceasta; 2. norma de încărcareFdescărcare sta&ilită în contract; 3. gradul de înzestrare a navei cu mijloace proprii de încărcareFdescărcare; 4. nivelul ta'elor portuare şi al altor ta'e care tre&uie să le suporte armatorul în legătură cu transportul respectiv; 5. prezentarea navei la încărcare la o dată fi'ă, su& rezerva suportării de către armator a unor penalizări pe zile înt"rziere . ceea ce-l o&ligă pe acesta să perceapă un navlu mai ridicat, pentru a putea acoperi penalizările sau pentru a putea plăti eventualele lucrări în over-time în ultimul port de descărcare, astfel înc"t nava să fie gata pentru încărcare la data stipulată în contract. $a sta&ilirea navlurilor tre&uie precizat în sarcina cărei părţi revin cheltuielile de încărcareFdescărcare a mărfurilor. În acest scop, se pot folosi o serie de clauze specifice, statornicite în practică, şi anume: • 1ross terms 01%t%& . potrivit căreia, armatorul suportă at"t cheltuielile cu încărcarea, c"t şi pe cele cu descărcarea mărfurilor; • *ree o"t . armatorul suportă numai cheltuielile cu încărcarea mărfurilor şi este li&er de cheltuielile cu descărcarea; • *ree in . armatorul este li&er de cheltuielile cu încărcarea mărfurilor, dar nu şi de cele de descărcare; • *ree in and o"t . navlositorul suportă at"t cheltuielile cu încărcarea, c"t şi pe cele cu descărcarea; • *ree in and o"t sto#ned . navlositorul suportă at"t cheltuielile cu încărcarea şi descărcarea mărfurilor, c"t şi pe cele cu stovuirea acesteia. $a navlosirile în condiţiile time-charter, nivelul chiriei se sta&ileşte, de o&icei, pe tonă #TR şi pe timp 8pe o lună sau 12 h, în decursul perioadei în care a fost navlosită nava9. (ărimea chiriei depinde, de asemenea, de: tipul navei; împărţirea cheltuielilor de e'ploatare între armator şi navlositor; viteza navei; gradul de uzură al acesteia; portul de încărcare şi descărcare. CONTRACT5L DE NA7LOSIRE Con#enţia nc4eiat$ ntre armator şi na#lositor prin care se stip"lea/$ transport"l "nor m$r*"ri pe ap$ sa" p"nerea la dispo/iţie a "nei na#e3 c" scop"l de a transporta m$r*"ri n sc4im!"l "nei s"me de !ani se n"meşte contract de na#losire3 iar s"ma de plat$ se n"meşte na#l"% tunci c"nd convenţia prevede transportul unei încărcături complete sau punerea la dispoziţie a unei nave în acest scop, contractul de navlosire este încorporat într-un document numit c4arter;partL% $a transportul de mărfuri cu nave tramp, orice charter-partT este însoţit de un conosament, în timp ce la transportul mărfurilor cu nave de linie însoţirea conosamentului de un charter-partT nu este o&ligatorie. Tip"ri de contracte de na#losire' (% Demise;c4arter . are următoarele caracteristici' • navlositorul devine armator-chiriaş, do&"ndind, pe perioada de vala&ilitatea a contractului, posesia şi controlul deplin al navei luate în chirie; • armatorul pune la dispoziţia navlositorului nava fără echipaj, în &ună stare de funcţionare;
15

• navlositorul echipează nava şi plăteşte chirie anticipat. În afara chiriei el suportă: cheltuielile cu echipajul, cu com&usti&ilii şi lu&refianţii necesari, ta'ele de str"mtori şi de canal, ta'ele portuare, etc.; • navlositorul este răspunzător pentru consecinţele care rezultă din e'ploatarea tehnică şi comercială a navei. )l nu poate utiliza nava în afara porturilor stipulate în contract şi nu o poate încărca cu alte mărfuri dec"t cele sta&ilite de comun acord cu armatorul. )% 7oia1e;c4arter . prezintă următoarele caracteristici: • armatorul suportă cheltuielile cu întreţinerea navei şi echipajului, precum şi cheltuielile au'iliare legate de transportul respectiv 8ta'e de str"mtori, portuare, etc.9; • navlositorul se o&ligă să plătească armatorului navlul convenit; • contractul poate să prevadă un voiaj sau mai multe voiaje consecutive. În cazul mai multor voiaje consecutive, condiţiile sta&ilite între armator şi navlositor răm"n aceleaşi pentru toate voiajele sta&ilite prin contract; • răspunderea pentru e'ploatarea tehnică şi comercială a navei revine armatorului. +% Time;c4arter . caracteristici' • armatorul se o&ligă să pună la dispoziţia navlositorului nava cu echipaj cu tot şi să suporte: cheltuielile cu întreţinerea echipajului, a navei, cheltuielile cu asigurarea navei contra riscurilor mării; • navlositorul primeşte nava în chirie pe perioada de vala&ilitatea a contractului şi achită chiria în avans. )l suportă şi cheltuielile legate de voiajele pe care le e'ecută nava din ordinul său 8cu com&usti&ilul, ta'ele de canal şi str"mtori, ta'ele portuare, etc.9; • răspunderea pentru e'ploatrea tehnică a navei revine armatorului, iar pentru e'ploatarea comercială navlositorului. ,% %onosamentul < are "rm$toarele funcţii: • este o ade#erinţ$ semnat$ de c$tre c$r$"ş sa" n n"mele acsest"ia3 de "n mp"ternicit al s$"3 şi eli!erat$ nc$rc$tor"l"i3 pentr" a *ace do#ada c$ m$r*"rile pe care acesta le descrie a" *ost nc$rcate pe o an"mit$ na#$3 c" o destinaţie precis$ sa" a" *ost ncredinţate armator"l"i pentr" transport: • este "n memorand"m care en"nţ$ condiţiile contract"l"i de transport: • constit"ie "n titl" de proprietate as"pra m$r*"rilor speci*icate n acesta3 care permite destinatar"l"i s$ preia mar*a la destinaţie sa" s$ disp"n$ de ea3 1ir@nd sa" ced@nd conosament"l% At"nci c@nd con#enţia pre#ede transport"l "nei nc$rc$t"ri complete sa" p"nerea la dispo/iţie a "nei na#e n acest scop3 contract"l de na#losire este ncorporat ntr;"n doc"ment n"mit charter-partT. STALIILE3 CONTRASTALIILE ŞI DESPACC;MONEK (% STALIILE Staliile repre/int$ timp"l alocat pentr" nc$rcarea sa" desc$rcarea na#ei şi3 n an"mite ca/"ri3 at@t pentr" nc$rcarea3 c@t şi pentr" desc$rcarea acesteia3 sit"aţii n care a#em de;a *ace c" staliile re#ersi!ile% Timpul de stalii este stipulat, în mod e'pres, în charter-partT sau poate fi su&înţeles din clauzele acestuia. Timpul de stalii tre&uie sta&ilit c"t mai precis în contractul de navlosire. +u se recomandă folosirea staliilor determina&ile, ce pot da naştere la interpretări diferite şi a staliilor fi'e. cestea pot fi precizate fie ca număr de timp de zile, fie prin sta&ilirea unei norme de încărcare-descărcare a mărfurilor. $a sta&ilirea timpului de stalii se ţine seama de: • natura mărfurilor transportate;

1@

• nivelul normelor de încărcare-decărcare pentru mărfurile respective, în porturile caracteristice internaţionale; • posi&ilităţile tehnice ale porturilor de încărcare-descărcare; • sezonul în care au loc operaţiile de încărcare-descărcare; • zona geografică a acestor operaţii; • situaţia congestionării porturilor de încărcare-descărcare, etc. tunci c"nd într-un charter-partT se sta&ileşte o anumită normă de încărcare-descărcare, portivit căreia se calculează timpul de stalii, tre&uie precizată şi metoda după care se calculează staliile. În general, se folosesc trei de metode de calc"l al staliilor' (% Calc"l"l staliilor de 1"r$ de 4am!ar . implică fi'area unei norme de încărcare pe gură de ham&ar şi pe timp. Timpul de stalii se o&ţine ca raport între cantitatea de marfă care tre&uie încărcată sau descărcată şi produsul dintre numărul gurilor de ham&ar şi norma zilnică de încărcare sau descărcare, rezult"nd numărul de zile corespunzător timpului de stalii. <estul de tone, rezultat din calculul precedent, se înmulţeşte cu 12 şi se împarte la acelaşi produs, dintre numărul gurilor de ham&ar şi norma zilnică de încărcare-descărcare, o&ţin"ndu-se tracţiunile corespunzătoare timpului de stalii în ore. ceastă metodă îl avantajează pe armator. )% Calc"l"l staliilor pe 1"r$ de 4am!ar l"cr$tor . este metoda ce îl avatajează pe navlositor pentru că timpul de stalii nu curge dec"t pentru ham&arele efectiv aflate su& operaţie. #acă, din vina armatorului, nu se lucrează o perioadă de timp la vreunul din ham&are, această perioadă se scade proporţional din timpul de stalii; +% Calc"l"l staliilor pe !a/a 4am!ar"l"i cel mai mare . este cea mai avantajoasă metodă pentru navlositor, calculul staliilor făc"ndu-se prin raportarea cantităţii care se află în cel mai încărcat ham&ar la norma zilnică de încărcare. Tre&uie menţionat că ham&arul cel mai mare este considerat nu cel ce dispune de cea mai mare capacitate de încărcare, ci ham&arul în care s-a încărcat cea mai mare cantitate de marfă. )% CONTRASTALIILE cest concept cunoaşte o du&lă accepţiune: • desp$1"!irea pe care na#lositor"l sa" e2peditr"l tre!"ie s$ o pl$teasc$ armator"l"i3 pentr" reţinerea na#ei peste timp"l normal alocat pentr" e*ect"area operaţiilor de nc$rcare;desc$rcare: • perioada de imo!ili/are3 de c$tre na#lositor3 a na#ei3 s"! operaţiile de nc$rcare;desc$rcare3 dincolo de timp"l de stalii% 0mo&ilizarea navei cu operaţiile de încărcare-descărcare în afara timpului de stalii convenit prin clauzele contractuale sau prin referire la uzanţele portului, reprezintă, de fapt, o încălcare a contractului de către navlositor, ce poate aduce prejudicii armatorului.+avlositorul este o&ligat să plătească pentru aceasta o sumă de &ani numită contrastalii% #e o&icei, acestea se sta&ilesc ca o sumă de &ani pentru fiecare zi de înt"rziere a navei. <egulile care guvernează contrastaliile sunt diferite de cele privitoare la stalii. %a regulă generală, contrastaliile se calculează în zile consecutive de 12 de ore, pentru întreaga perioadă de imo&ilizare a navei după scurgerea timpului de stalii, potrivit principiului că Bnava o dată intrată în contrastalii este mereu în contrastaliiC, adică se includ s"m&etele şi duminicile, săr&ătorile legale, vremea nefavora&ilă şi alţi timpi ce sunt e'ceptaţi de la calculul staliilor. %ontrastaliile, datorită evenimentelor de forţă majoră sau fortuite 8greve, răz&oaie9, cad, de regulă, în sacina e'peditorului, respectiv a celui o&ligat la înt"rziere dacă acestea nu pot fi imputate armatorului. +eterminarea lucrărilor de încărcare-descărcare a navei în timpul convenit, îl pune pe armator în faţa a două situaţii: • să dea ordin de plecare navei, dacă în contract nu s-a sta&ilit altfel, pretinz"nd navlul întreg şi toate despăgu&irile care i se datorează; • să accepte ca nava să intre în supracontrastalii 8contrastalii e'traordinare9. tunci, navlositorul este o&ligat să plătească armatorului nu numai suma de &ani care să acopere cheltuielile efective făcute din cauza imo&ilizării navei, dar şi recuperarea sumelor pe care le-ar fi o&ţinut dacă nava ar fi plecat în cursă, a prejudiciilor
1G

pe care le-a cauzat altor persoane prin înt"rzierea plecării în cursă, a prejudiciilor aduse companiei sale, etc. #e regulă, supracontrastaliile sunt cu 3=E mai mari ca staliile. +% DESPACC;MONEK Despac4;moneL repre/int$ s"ma de !ani3 n #al"t$ con#erti!il$3 pe care armator"l o pl$teşte na#lositor"l"i pentr" timp"l de stalii economisit% ceastă sumă de &ani se plăteşte numai dacă contractul prevede acest lucru şi se poate plăti pentru timpul economisit aferent zilelor lucrătoare din acea perioadă sau pentru timpul total, în funcţie de clauzele contractului.

OR9ANI?AREA ACTI7IT8=II A7IA=IEI CI7ILE viaţia civilă are organizată activitatea în următoarele *orme' (% c"rse re1"late - se desfăşoară pe anumite itinerarii, după un program presta&ilit, pe o perioadă de timp determinată. %ălătoria se efectuează pe &ază de &ilet, al cărui tarif este sta&ilit în funcţie de distanţă, perioadă. sociaţia de Transport erian 0nternaţional a sta&ilit următoarele perioade de timp pentru fi'area orarelor: • perioada de iarnă . de la * noiem&rie la !* martie; • perioada de vară . de la * aprilie la !* octom&rie. #upă felul încărcăturii se disting: • c"rse de pasa1eri: • c"rse de m$r*"ri: • c"rse mi2te% )% C"rse c4arter sa" nere1"late . se efectuează la cererea unui &eneficiar, ce poate fi o persoană fizică, un agent economic sau o organizaţie. ceste curse funcţionează după programul sta&ilit de &eneficiar şi în funcţie de disponi&ilităţile companiei. ,lata se efectuează la ora de z&or pecursă, pe pasager sau pe tona transportată, condiţiile fiind sta&ilite prin contract. +% C"rse mi2te . asigură efectuarea unor servicii: pentru agricultură, pentru unele lucrări de construcţii, montaj, pentru cercetări ştiinţifice şi unele domenii de asistenţă socială. OR9ANI?AREA TRANSPORT5L5I DE M8R65RI C5 AERONA7ELE În traficul aerian de mărfuri se utilizează noţiunea de *rac4t aerian% În accepţiunea sociaţiei de Transport erian 0nternaţional, *rac4t aerian este cate1oria de tra*ic care c"prinde toate articolele ce se transport$ c" aerona#ele pe !a/$ de tari*e3 e2cept@nd";se e2cedent"l de !a1aje al c$l$torilor% ;rachtul aerian se limitează la - cate1orii de m$r*"ri, care, prin rapiditate şi siguranţă, justifică un tarif mai limitat: *. articole care necesită urgenţă şi care prezintă o oarecare fragilitate 8piese de schim& pentru aeronave, nave, truse farmaceutice, echipament medical9; 1. articole care îşi periclitează calitatea la un transport de durată 8mărfuri perisa&ile, animale, su&stanţe radioactive9; !. articole care au o valoare ridicată în raport cu calitatea lor 8o&iecte de artă, &ijuterii9; 2. articole care tre&uie să însoţească pasagerii, dar, datorită volumului mare, nu pot fi transportate ca &agaje personale 8animale, &ărci9; 3. diverse articole destinate unor zone care nu dispun de mijloace de transport la sol, dar care sunt accesi&ile elicopterelor.
!=

Transportul mărfurilor se efectuează, în general, cu curse regulate şi, uneori, cu curse charter. CONTRACT5L DE TRANSPORT AERIAN INTERNA=IONAL DE M8R65RI ŞI EAEC5TAREA ACEST5IA

În practică, acest cotract e'istă su& forma scrisorii de transport% ceasta dovedeşte: încheierea contractului, primirea mărfii la transport de către organizaţia de transport aerian, precum şi condiţiile transportului. /crisoarea de transport aerian este întocmită de e'peditor în trei e'emplare originale şi predate cărăuşului împreună cu marfa. ,rimul e'emplar poartă menţiunea Bpentru transportatorC şi este semnat de e'peditor. l doilea e'emplar poartă menţiunea Bpentru destinatarC şi este semnat de e'peditor şi transportator şi însoţeşte marfa, în timp ce al treilea e'emplar este semnat de transportator după primirea mărfii şi răm"ne la e'peditor. /crisoarea de transport aerian mai cuprinde: recipisa de primire; un e'emplar pentru formalităţile vamale la destinaţie; c"teva copii pentru cărăuş şi agenţii acestuia. În scrisoarea de transport aerian tre&uie să se menţioneze: • punctele de plecare şi destinaţie; • dacă ele sunt situate pe teritoriul aceleiaşi părţi contractante; • dacă sunt prevăzute una sau mai multe escale pe teritoriul altui stat se va indica una din aceste escale; • un aviz indic"nd e'peditorilor că trasportul este supus reglementărilor %onvenţiei de la 6arşovia, care, în general, limitează răspunderea transportatorilor în caz de pierdere sau avariere a mărfurilor. )'peditorul răspunde pentru e'actitatea datelor înscrise în scrisoarea de transport şi el suportă răpunderea pentru orice pagu&ă suferită de cărăuş sau de orice altă persoană, faţă de care este angajată răspunderea cărăuşului, din cauza indicaţiilor şi declaraţiilor sale în neregulă, ine'acte sau incomplete. Totdată, e'peditorul este o&ligat să dea toate lămuririle necesare să se alăture la scrisoarea de transport aerian documentele necesare pentru îndeplinirea formalităţilor vamale. MODI6ICAREA SCRISORII DE TRANSPORT AERIAN ,otrivit reglementărilor %onvenţiei de la 6arşovia, e'peditorul are dreptul să dispună de marfă: • fie retrăg"nd-o în aeroportul de plecare sau de destinaţie; • fie oprind-o în timpul călătoriei, în momentul unei escale; • fie dispun"nd ca ea să fie predată, la locul de destinaţie sau în alt loc, unei alte persoane dec"t destinatarul menţionat iniţial în scrisoarea de transport; • fie cer"nd să fie înapoiată în aeroportul de plecare, cu condiţia ca e'ercitarea acestui drept să nu aducă prejudicii nici cărăuşului, nici celorlalţi e'peditori şi cu o&ligaţia de a suporta cheltuielile care rezultă în urma dispoziţiilor sale. În situaţia în care e'ecutarea dispoziţiilor ulteriore nu este posi&ilă, cărăuşul tre&uie să îl înştiinţeze imediat pe e'peditor de acest fapt. $a r"ndul său, destinatarul are dreptul, ca din momentul sosirii mărfii la punctul de destinaţie, să ceară cărăuşului remiterea scrisorii de transport aerian şi predarea mărfii, în schim&ul plăţii totale a creanţelor şi e'ecutarea condiţiilor din scrisoarea de transport aerian. #acă destinatarul refuză scrisoarea de transport aerian sau marfa sau dacă nu poate fi găsit, e'peditorul îşi reia dreptul său de a dispune de marfă. TARI6E PENTR5 TRANSPORT5RILE INTERNA=IONALE AERIENE DE M8R65RI

!*

Ta'ele de transport şi cheltuielile accesorii la aeroporturile de plecare şi sosire sunt suportate de e'peditor sau destinatar, în funcţie de condiţiile de livrare prevăzute în contractul e'tern. În traficul internaţional aerian de mărfuri, condiţiile de li#rare cele mai *olosite sunt: (% *ranco "/ina - transportul mărfii la aeroportul de e'pediere, ta'ele accesorii şi de transport portavion, incusiv ta'ele accesorii pe aeroportul de destinaţie şi transportul la domiciliul său se suportă de către destinatar; )% *ranco aeroport plecare . e'peditorul suportă cheltuielile cu transportul mărfii la aeroport şi ta'ele accesorii pe aeroportul de plecare. #estinatarul suportă: ta'ele de transport portavion, ta'ele accesorii pe aeroportul de destinaţie şi transportul mărfii p"nă la domiciliul său; +% *ranco aeroport destinaţie . e'peditorul suportă: cheltuielile cu transportul mărfii p"nă la aeroprtul de plecare, ta'ele accesorii şi de transport portavion. #estinatarul suportă ta'ele accesorii pe aeroportul de sosire şi transportul mărfii p"nă la domiciliul său. ,% *ranco domicili"l destinatar"l"i . e'epditorul suportă toate cheltuielile aferente e'pediţiei p"nă la domiciliul destinatarului, în afara ta'elor vamale. Principalele elemente ce in*l"enţea/$ ni#el"l tari*elor aeriene s"nt' (% 1re"tatea m$r*ii nc$rcate la o sin1"r$ e2pediţie - la mărfurile generale se prevede o greutate minimă de deplasare de 23 >g, urm"nd apoi scări de greutate de: *==, !==, *==, 3=== >g. $a cantităţi mari e'istă o degresivitate foarte mare, în sensul că, pentru aceeaşi marfă, preţulF>g la o cantitate mare poate fi a&ia a 13-a parte din preţulF>g la cantităţile de 23 >g; )% c"!aj"l m$r*"rilor . se consideră cu&aj normal cel ce nu depăşeşte 4 dm!F>g. În cazul în care cu&ajul mărfurilor este mai mare dec"t cel normal, atunci cu&ajul respectiv se împarte la 4; +% distanţa şi relaţia de transport . este normal ca preţul să fie acelaşi la distanţe egale şi să crească o dată cu distanţa. /unt, însă, situaţii c"nd acest preţ este diferit, datorită costurilor diferite ale companiilor de transport aerian; ,% *el"l m$r*"rilor . tarifele pu&licate se referă la mărfuri generale. ,entru anumite mărfuri se sta&ilesc tarife preferenţiale, în scopul încurajării transportului lor pe calea aerului. ceste tarife pot fi cu !=E-5=E mai mici dec"t cele aplicate mărfurilor generale; -% *el"l de am!alare . tarifele pu&licate se referă la am&alarea normală 8în colete, saci, lăzi9. ,entru a stimula folosirea containerelor, s.au sta&ilit tarife speciale mai mici la mărfurile transportate în containere şi palete; .% modalitatea de an1ajare a transport"l"i . tarifele pu&licate se referă la situaţia în care transportul se efectuează cu curse normale de pasageri. #acă e'istă un volum mare de mărfuri, se apelează la angajarea întregii capacităţi de transport a unei aeronave şi, în această situaţie, preţulF>g depinde de: distanţă, relaţie, felul mărfii, cu&ajul acesteia, dar se sta&ileşte pe cursa charter. +ivelul de preţ are în vedere şi posi&ilitatea de folosire a aeronavelor la cursa de retur. %osturile de transport pe calea aerului pot fi calculate şi pe &aza tarifelor pu&licate direct între aeroportul de plecare şi cel de sosire sau prin cumularea unor tarife pe tronsoane, dacă nu e'istă tarife pu&licate între aeroportul de plecare şi cel de sosire. În funcţe de condiţiile de livrare sta&iliete între v"nzător şi cumpărător, compania aeriană poate încasa costul e'pediţiei fie de la predător, fie de la destinatar, practic"ndu-se următoarele *orme de e*ect"are a pl$ţii pentr" transport' • c4ar1es prepaied 0c%p%& . predătorul plăteşte ta'ele de transport şi pe cele accesorii pe întreg parcursul, at"t cele cunoscute anticipat, c"t şi cele ce pot apare; • c4ar1es collect 0c%c%& . toate ta'ele de transport şi cele accesorii, ce apar at"t pe aeroportul de plecare, c"t şi pe cel de sosire, se colectează de la destinatar; • cas4 on deli#erL 0c%o%o%& . intră în discuţie nu numai ta'ele de transport şi cele accesorii, ci şi valoare mărfurilor. !5 CAPITOL5L II TENDIN=E PRI7IND ACTI7ITATEA DE TRANSPORT R5TIER >N PERIOADA ACT5AL8 A 9LOPALI?8RII
!1

(

)%(% Principalele re1lement$ri şi instit"ţii pre/ente n acti#itatea de transport r"tier intern%

U5n sistem e*icient de transport3 repre/int$ 3 n mod cert3 *"ndament"l #ieţii *iec$r"ia dintre noiO3 spunea #aniel ;istung în lucrarea sa UTransporturi. )cologie ,legislaţieC, apărută la Oucureşti în 1=== % Transportul reprezintă o latură a activităţii economice, a societăţii omeneşti, organizată în scopul învingerii distanţelor. ,rin activitatea de transport se realizează deplasarea în spaţiu a &unurilor sau a oamenilor în vederea satisfacerii nevoilor materiale şi spirituale ale societăţii omeneşti. * Transportul a devenit un element indispensa&il vieţii, întruc"t oferă mem&rilor societăţii posi&ilităţi de deplasare, comunicare, de percepere şi asimilare, a c"t mai mult, din ce oferă civilizaţia. %ivilizaţia modernă, caracterizată printr-un ritm intens de dezvoltare în cele mai diverse domenii, printr-un schim& masiv de valori materiale şi spirituale, reclamă o continuă deplasare de &unuri, o permanentă deplasare a oamenilor dintr-un loc în altul.* 1 În economia modernă, transportul reprezintă un factor dinamizator, ceea ce impune ca transportul rutier de mărfuri şi de persoane să fie optimizat, pentru a răspunde cerinţelor de deschidere şi dezvoltare dura&ilă, în concordanţă cu concluziile %onsiliului )uropean de la Jote&org. ! )conomia <om"niei s-a sta&ilizat, ea prezintă tendinţe de creştere în anumite domenii şi implicit cererea de transport şi mo&ilitatea au crescut.1 #upă cel de al doilea răz&oi mondial, pe măsura dezvoltării şi modernizării * rutiere pe plan mondial şi de creştere a schim&urilor economice dintre diferitele state ale lumii, s-a simţit tot mai mult necesitatea constituirii unei organizaţii internaţionale a transporturilor rutier, care să promoveze acest gen de transporturi şi să apere interesele mem&rilor săi. 1 Cadr"l le1islati# de desfăşurare a activităţii de transport este o componentă a pieţei transporturilor, el sta&ilind regulile după care se organizează şi se efectuează activitatea de transport. %adrul juridic sta&ileşte regulile şi limitele între care se poate desfăşura această activitate pentru a se realiza protecţia celui care apelează la serviciul de transport, protecţia operatorului de transport, a mediului şi a statului, dar în acelaşi timp, pentru a se realiza o creştere calitativă a acestui serviciu.! ctivitatea de transport fiind una din cele mai vechi activităţi de prestări servicii practicate &eneficiază de un cadru legislativ &ine pus la punct, prin tradiţie legislaţia internaţională fiind e'tinsă şi la transporturile naţionale. ! În acest conte't, acţiunile din ultimii ani ale (inisterului Transporturilor, %onstrucţiilor şi Turismului s-au a'at at"t pe modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, în vederea lărgirii pieţelor, c"t şi pe dezvoltarea dura&ilă din punct de vedere economic, social şi al protecţiei mediului. 2 /tatul, prin (inisterul Transporturilor sau instituţiile pu&lice ale acestuia, aplică politici economice şi fiscale menite să asigure dezvoltarea activităţii de transport, realizarea unui mediu concurenţial sănătos între operatorii de transport dar şi între diferitele moduri de transport, protecţia pu&licului şi a mediului.2 În acelaşi timp statul prin instituţiile pu&lice create în domeniul transportului veghează la respectarea condiţiilor impuse operatorilor de transport, la respectarea condiţiilor de calitate a serviciului şi a principiilor concurenţei loiale. 3 Cadr"l le1islati# de desfăşurare a activităţii de transport rutier cuprinde: aspecte legislative privind relaţiile care se sta&ilesc între participanţii la procesul de transport; * cadrul organizatoric de efectuare a activităţii de transport rutier cu cele două componente ale sale: reglementările privind relaţiile dintre * operatorii de transport şi instituţiile pu&lice ale statului şi locul şi rolul instituţiilor pu&lice ale statului în procesul de transport, ca organ de specialitate al guvernului şi ca autoritate de stat. %adrul legislativ al transportului rutier este compus din legi şi ordonanţe, care permit &una organizare şi desfăşurare a acestei activităţi. ,rintre acestea se numără:38ane'a nr.*9 a& Acte normati#e care re1lementea/$ n Rom@nia transport"rile r"tiere şi acti#it$ţile cone2e acestora: !& Acte normati#e c" pri#ire la in*rastr"ct"ra r"tier$: c& Acte normati#e care re1lementea/$ *ormarea pro*esional$ n domeni"l transport"rilor:
!!

d& Acte normati#e c" pri#ire la or1ani/area şi *"ncţionarea an"mitor a"torit$ţi competente din domeni"l transport"l"i r"tier0 este #or!a de ARR;A"toritatea Rom@n$ R"tier$&: e9 Acte normati#e c" pri#ire la or1ani/area şi des*$ş"rarea acti#it$ţii de control n domeni"l transport"rilor r"tiere 0înfiinţarea unor echipajelor mo&ile mi'te de control al traficului rutier, formate şi din reprezentanţi ai regiilor autonome, dministrarea +aţională a #rumurilor din <om"nia şi U<egistrul uto <om"nC- < <, precum şi ai U utorităţii <utiere <om"neC- <<, împreună cu organe de control aparţin"nd 0nspectoratului Jeneral al ,oliţiei şi 0nspectoratul Jeneral al ,oliţiei de ;rontieră9. În ceea ce priveşte actele normative care reglementează transporturile rutiere în <om"nia, putem constata că ?rdonanaţa Juvernului nr.*GF*GG5 privind transporturile, apro&ată prin legea nr. *G5F*GG@ şi ?rdonanţa Juvernului nr. 22F*GG5 privind transportul rutier, apro&ată prin $egea nr. *=3F1=== cu modificările şi completările ulterioar, au introdus reglementări specifice perioadei de tranziţie, care să asigure trecerea de la un sistem centralizat la unul li&eralizat. ,rin reglementările $egii nr.*=3F1=== de apro&are a ?rdonanţei Juvernului nr. 22F*GG5, nu s-a realizat în toate cazurile o corelare suficientă între legislaţie şi o&iectivele propuse, ceea ce, în cazurile respective, s-a ajuns fie la o aplicare formală a prevederilor respective, fie la &locaje în activitatea de transport rutier de mărfuri şi persoane. Totodată, datorită unor erori tehnice de redactare cuprinse în ?rdonanţa nr.22F*GG5, modificată prin ?rdonanţa Juvernului nr. 5!F*GG5, au fost omise unele prevederi e'istente, ceea ce nu a dus la eliminarea disfuncţionalităţilor e'istente. Anele necorelări, s-a încercat să fie remediate prin prevederile ?rdinului ministrului lucrărilor pu&lice, transporturilor şi locuinţelor nr. *@21F1==* pentru apro&area +ormelor metodologice de autorizare şi efectuare a transporturilor rutiere şi a activităţilor cone'e acestora. În multe privinţe, prevederile normelor metodologice nu puteau corecta disfuncţionalităţile legii privind transporturile rutiere, ceea ce impunea şi din acest punct de vedere, necesitatea unei noi legi a transporturilor rutiere. stfel că la nivelul anului 1==2 a fost propus un proiect de lege privind transporturile rutiere, care cuprindea o mai &ună structurare a transporturilor rutiere, de mărfuri şi persoane, precum şi definirea mai e'actă a activităţilor cone'e acestor transporturi. cest proiect aducea corecţii în ceea ce priveşte condiţiile de acces la profesia de operator de transport şi de operator de activităţi cone'e, în sensul de facilitare dar şi de oferire a siguranţei pentru e'ecutarea profesiilor respective. #e asemenea, proiectul de lege a&orda o serie de noi pro&leme sau reformulează prevederile e'istente în sensul compati&ilizării legislaţiei naţionale cu cea comunitară.4 În data de 11 iulie 1==3, pe fondul unei crize de autoritate a Juvernului <om"niei, mult aşteptata şi discutata $ege a Transporturilor a fost promulgată su& forma unei ?rdonanţei de Argenţă nr. *=G, prin care se a&roga ?rdonanţa 22F *GG5 şi legea *=3F1===. doptată de guvern la pachet cu alte c"teva zeci de ordonanţe şi hotăr"ri, urgentarea $egii Transporturilor, şi promulgarea su& forma unei ordonanţe de urgenţă, este motivată de necesitatea armonizării legislaţiei rom"neşti cu cea comunitară. ,rintre noile prevederi ale ?AJ *=G se numără şi următoarele aspecte :5 * V posi&ilitatea implicării (T%T în gestiunea autorizaţiilor de transport; . * V renunţarea la licenţele de e'ecuţie pe vehicul, aceasta urm"nd a fi înlocuită cu copii după licenţa de transport, ce va avea o vala&ilitate de 3 ani, 1 V acordarea licenţei de traseu pentru transportul internde persoane pentru o perioadă de ! ani; ! V amenzile acordate operatorilor de transport străini av"nd ca ţară de tranzit sau destinaţie <om"nia, care circulă fără autorizaţie de transport internaţional vala&ilăpe teritoriul <om"niei, au crescut p"nă la *3=== de <?+; 2 V posi&ilitatea imo&ilizării vehiculelor străine care nu îndeplinesc condiţiile legislaţiei rom"ne în vigoare, pe teritoriul <om"niei; Totodată se propun o serie de măsuri mai ales legate de controalele ce ar tre&ui aplicate operatorilor de transport străini care circulă pe teritoriul <om"niei, în vederea asigurării unui cadru competiţional corect al pieţei şi al unor condiţii concurenţiale egale tuturor transportatorilor, prin aplicarea aceloraşi reguli cu privire la efectuarea transporturilor rutiere internaţionale, precum şi pentru a conferi <om"niei o poziţie mai &ună în procesul de negociere a contingentelor anuale de autorizaţii &ilaterale de transport. #upă o adevărată luptă cu privire la sta&ilirea unei legi a transporturilor rutiere, acest eveniment are loc pe data de 13 aprilie 1==4 prin $egea *=1
!2

pentru apro&area ?rdonanţei de urgenţă a Juvernului nr.*=GF1==3 privind transporturile rutiere. ,rezenta lege intră în vigoare de la * octom&rie 1==4 cu modificările de rigoare, care par a fi c"t de c"t compati&ile cu legislaţia comunitară. ,"nă la intrarea în vogoare a legii, ordonanţa*=GF1==3 a fost repu&licată în (onitorul ?ficial al <om"niei din G mai 1==4, partea 0, d"ndu-se te'telor o nouă numerotare.@ În ceea ce priveşte transportul de călători intern acesta se supune prevederilor legilor interne, iar pentru transportul de călători internaţional este în vigoare: Le1ea nr% ,+F din )G i"nie )HH) pentr" rati*icarea Acord"l"i pri#ind transport"l internaţional oca/ional de c$l$tori c" a"tocar"l şi a"to!"/"l 0Acord"l INTERP5S& semnat de Rom@nia la Pr"2elles la ) octom!rie )HHH% cest acord a fost semnat din dorinţa de a promova dezvoltarea transportului internaţional în )uropa şi în special facilitarea organizării şi operării acestuia, animate de dorinţa de a facilita turismul şi schim&urile culturale între părţile contractante. cest acord se aplică: a9transportului rutier internaţional de călători, av"nd orice naţionalitate, prin serviciile ocazionale: -între teritoriile a două părţi contractante sau care începe şi se termină pe teritoriul aceleiaşi părţi contractante şi care, dacă apare necesitatea în timpul derulării unor astfel de servicii, tranzitează teritoriul unui stat care nu este parte contractantă; -efectuat contra plată de către operatorii de transport sta&iliţi pe teritoriul aceleiaşi părţi contractante în conformitate cu legislaţia naţională a acesteia şi care deţin o licenţă pentru efectuarea transportului cu autocarul sau auto&uzul su& forma serviciilor ocazional internaţionale; -utiliz"nd auto&uze şi autocare înmatriculate pe teritoriul părţii contractante în care operatorul de transport este sta&ilit; &9 cursele în gol ale auto&uzelor şi autocarelor legate de aceste servicii. ,rezentul acord nu se referă la serviciile ocazionale în sens propriu. În sensul prezentului acord , prin următorii termeni se înţelege:G * V a"to!"/e şi a"tocare . vehicule care, prin construcţie şi dotare, sunt adecvate transportului a mai mult de G persoane, inclusiv şoferul, şi sunt destinate acestui scop. 1 V Ser#iciile oca/ionale internaţionale; serviciile operate între teritoriile a două părţi contractante, care nu corespund nici definiţiei serviciilor regulate, nici a serviciilor special regulate şi nici a serviciilor navetă. ceste servicii pot fi operate cu o oarecare frecvenţă fără a înceta în acest fel să fie servicii ocazionale. ! V Ser#iciile re1"late < serviciile care asigură transportul călătorilor potrivit frecvenţelor specificate şi pe rutele specificate, în care călătorii pot fi îm&arcaţi sau de&arcaţi în puncte de oprire dinainte sta&ilite. /erviciile regulate pot fi supuse o&ligaţiei de a respecta orare şi tarife sta&ilite în preala&il. * V Ser#icii re1"late speciale ; serviciile organizate de către oricine, prin care se asigură transportul unor categorii determinate de călători e'cluz"nd alţi călători, în măsura în care aceste servicii sunt operate cu respectarea condiţiilor prevăzute la pct. !. /erviciile regulate speciale includ: -transportul muncitorilor între casă şi locul de muncă; -transportul elevilor şi al studenţilor spre şi dinspre instituţiilor de învăţăm"nt; * V ser#iciile na#et$ < seviciile în cadrul cărora, prin călătorii repetate dus-întors , grupuri de călători formate anterior sunt transportate dintr-un loc de plecare unic la o destinaţie unică. 1 V p$rţile contractante; semnatarii care s-au o&ligat prin acest acord şi pentru care acesta este în vigoare. cest acord este vala&il în ţările mem&re ale %omunităţii )uropene , precum şi în Oosnia . Serţegovina, Oulgaria, %roaţia, )stonia, $etonia, Angaria, %ehia, $ituania, (oldova, ,olonia, <om"nia, /lovacia, /lovenia, Turcia. ! V pre#ederile acest"i acord; vor înlocui acele prevederi corespunzătoare acordurilor încheiate între părţile contractante. În ceea ce priveşte %omunitatea )uropeană această prevedere se aplică acordurilor încheiate între orice stat mem&ru şi o parte contractantă. cest cord este format din !2 articole, ** secţiuni şi 3 ane'e, scoţ"nd în evidenţă principalele reglementări şi condiţii, privind transportul internaţional de călători. Transportul pu&lic de persoane internaţional în trafic direct sau tranzit, prin servicii regulate, se poate e'ecuta numai pe &aza de autorizare realizată din partea autorităţilor competente, ale celor două state în care sunt plasate capetele de linie ale traseului, respect"nd prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care <om"nia este parte.
!3

În cordul de asociere a <om"niei cu Aniunea )uropeană se stipulează că, în perioada de tranziţie, se va adopta progresiv legislaţia e'istentă la legislaţia comunităţii în ce priveşte transportul rutier. %ompati&ilizarea legislativă tre&uie să servească,într-o proporţie mult mai mare, scopurilor de li&eralizare de acces reciproc la pieţele părţilor şi să faciliteze circulaţia călătorilor şi mărfurilor. Minister"l Transport"rilor, în calitate de organ de specialitate al administraţiei pu&lice centrale, este autoritate de stat în domeniul transporturilor rutiere şi reprezintă, în sensul prezentei ordonanţe, autoritatea competentă care asigură realizarea, modificarea, dezvoltarea şi siguranţa transporturilor rutiere.*= (inisterul Transporturilor, %onstrucţiilor şi Turismului este organ de specialitate al administraţiei pu&lice centrale , cu personalitate juridică , în su&ordinea Juvernului , av"nd sediul în municipiul Oucureşti. (inisterul Transportului, %onstrucţiilor şi Turismului sta&ileşte politica în domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la nivel naţional, ela&orează strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare a activităţilor de transport, construcţii şi turism, în cadrul politicii generale a Juvernului , şi îndeplineşte rolul de autoritate de stat în domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului.** (inisterul Transportului, %onstrucţiilor şi Turismului, în calitate de organ de specialitate al administraţiei pu&lice centrale, îndeplineşte următoarele atri!"ţii principale: * WXela&orează şi supune spre apro&are cadrul legislativ adecvat transporturilor, construcţiilor şi turismului; 1 WXela&orează politica economică în domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului; ! WXaplică şi urmăreşte în sectorul transporturilor, construcţiilor şi turismului prevederile cordului european instituind o asociere între <om"nia, pe de o parte, şi %omunitatea )uropeană şi statele mem&re ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Oru'elles la * fe&ruarie *GG!, ratificat prin legea nr. 1= -*GG! şi strategia naţională şi sectorială de pregătire a aderării <om"niei la Aniunea )uropeană. 2 WXapro&ă tarifele percepute pentru eli&erarea de autorizaţii şi licenţe, precum şi cuantumul redevenţelor; 3 WXela&orează şi pune în aplicare strategiile de privatizare în domeniile sale de activitate şi asigură întregul proces de privatizare pentru unităţile de su& autoritatea sa; 23 * WXela&orează şi promovează cadrul legal în vederea stimulării investiţiilor cu capital autohton şi străin în domeniile sale de activitate; 1 WXasigură tuturor utilizatorilor accesul egal şi nediscriminatoriu la infrastructurile de transport deschise accesului pu&lic; ! WXasigură &eneficiarilor de transport dreptul de a alege li&er modul de transport, transportul şi mijlocul de transport; 2 WXsprijină dezvoltarea şi funcţionarea transportului pu&lic; 3 WXstimulează li&era iniţiativă şi asigură autonomia transportatorilor; 4 WXclasifică infrastructurile de transport în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale; 5 WXsta&ileşte prin norme un mod unitar de prezentare a sistemului informaţional privind transportul pu&lic de persoane, în sfera de administrare a infrastructurii de transport de interes pu&lic; @ WXela&orează şi supune spre apro&are Juvernului schema reţelei naţionale de transport, care are ca o&iective asigurarea deplasării persoanelor şi a mărfurilor între toate localităţile ţării, precum şi conectarea infrastructurilor naţionale de transport la principalele infrastructuri internaţionale de transport; G WXasigură ela&orarea ,lanului de amenajare a teritoriului naţional, ca sinteză a politicilor şi planurilor sectoriale şi locale de amenajare a teritoriului, urmărind amortizarea lor; verifică respectarea prevederilor acestuia, după apro&are, potrivit legii; *= WXsta&ileşte sarcinile administraţiei pu&lice centrale şi locale care au atri&uţii în domeniu, măsuri pentru protejarea zonelor cu valoare istorică, arhitecturală sau peisagistică, precum şi pentru integrarea acestora în acţiunile de modernizare a localităţilor şi a zonelor aferente. În e'ercitarea atri&uţiilor sale (inisterul Transporturilor, %onstrucţiilor şi Turismului cola&orează cu celelalte ministere şi organe de specialitate din su&ordinea Juvernului, cu autorităţile pu&lice locale şi cu alte organisme interesate. În calitatea sa de autoritate de stat în domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, (inisterul Transporturilor, %onstrucţiilor şi Turismului are următoarele atri&uţii principale, pe care le e'ercită direct sau prin organisme tehnice specializate, instituţii pu&lice

!4

su&ordonate , unităţi care funcţionează su& autoritatea ori în coordonarea sa sau societăţi comerciale autorizate:*1 WXparticipă la anchetarea evenimentelor sau accidentelor produse în activităţile de transport; WXela&orează în condiţiile legii, norme de efectuare a transporturilor speciale; WXe'ercită inspecţia de stat privind respectarea reglementărilor interne şi internaţionale în activităţile specifice transporturilor; WXemite norme o&ligatorii de licenţiere şi autorizare a agenţilor economici care efectuează sau urmează să efectueze activităţi de transport sau activităţi specifice traficului şi sta&ileşte condiţiile de acordare, de suspendare sau de anulare a licenţelor şi autorizaţiilor; WXe'ercită activitate de registru, de inspecţie de stat şi de control în transporturi; WXemite norme o&ligatorii de atestare, certificare, licenţiere şi &revetare a personalului care lucrează în transporturi sau care concură la siguranţa traficului şi sta&ileşte condiţiile de suspendare, de retragere sau de anulare a atestatelor, certificatelor, licenţelor ori &revetelor acordate; WXemite norme de siguranţă în transporturile rutiere, feroviare, navale, aeriene, precum şi în transportul multimodal şi com&inat şi supraveghează respectarea acestora; WXasigură cerificarea şi omologarea de tip sau individuală a mijloacelor de transport; WXautorizează spaţiile de inspecţie tehnică, supraveghează şi controlează activitatea acestora şi atestă personalul care efectuează inspecţia tehnică periodică; WXacreditează instituţii pu&lice su&ordonate, organisme tehnice specializate şi societăţi comerciale, autorizate, care să ela&oreze şi să pună în aplicare normele tehnice şi reglementările specifice transportului rutier şi să asigure inspecţia şi controlul tehnic de specialitate; WX(inisterul Transporturilor, %onstrucţiilor şi Turismului îndeplineşte orice alte atri&uţii sta&ilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate. Cond"cerea Minister"l"i Transport"rilor3 Constr"cţiilor şi T"rism"l"i este asigurată de ministrul transportului, construcţiilor şi turismului, care numeşte şi eli&erează din funcţie personalul acestuia, în condiţiile legii. (inistrul este ordonator principal de credite &ugetare, el conduce întreaga activitate a ministerului şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorităţi pu&lice şi organizaţii, precum şi cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate. (inistrul Transporturilor, %onstrucţiilor şi Turismului este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de 3 secretari de stat. În structura organizatorică a (inisterului Transporturilor, %onstrucţiilor şi Turismului se organizează şi funcţionează, în su&ordinea demnitarului, ca&inetul ministrului. <ăspunderile şi atri&uţiile secretarilor de stat se sta&ilesc prin ordin al ministrului transportului construcţiilor şi turismului. (inistrul poate delegă o parte din atri&uţiile sale secretarilor de stat. /ecretarul general şi secretarii generali adjuncţi sunt înalţi funcţionari pu&lici , numiţi conform legii.*! Instit"ţiile p"!lice care se află în su&ordinea (inisterului Transporturilor, %onstrucţiilor şi Turismului care supraveghează activitatea de transport rutier sunt:*2 a&;A"toritatea Rom@n$ R"tier$; ARR, instituţie pu&lică cu personalitate juridică, este organ tehnic specializat al (inisterului Transporturilor pentru transportul rutier, desemnat să asigure, în principal, inspecţia şi controlul în trafic, al stării tehnice a autovehiculelor rutiere şi remorcilor, precum şi al îndeplinirii condiţiilor de operare a transporturilor rutiere, inspecţie şi controlul respectării reglementărilor interne şi internaţionale privind condiţiile de siguranţă a transporturilor rutiere şi de protecţie a mediului, licenţierea operatorilor de transport rutier, punerea în aplicare a normelor tehnice şi a reglementărilor specifice transporturilor rutiere, controlul constituirii ;ondului special al drumurilor pu&lice şi e'ecutarea silită a creanţelor la &ugetul ;ondului special al drumurilor pu&lice, pe &aza împuternicirii date de (inisterul Transporturilor. &9-Administraţia Naţional$ a Dr"m"rilor- este organizată şi funcţionează în conformitate cu $egea nr. *3-*GG= şi cu regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia. )a este persoană juridică finanţată de la &ugetul statului, iar (inisterul Transporturilor este împuternicit să reprezinte interesele statului rom"n în cadrul +#.

dministraţia +aţională a #rumurilor are ca o&iect de activitate administrare, întreţinerea şi e'ploatarea autostrăzilor şi drumurilor naţionale în scopul desfăşurării traficului rutier în condiţii de siguranţă a circulaţiei şi coordonează dezvoltarea unitară a întregii reţele de drumuri în concordanţă cu cerinţele economiei naţionale şi cele de apărare. )a este împuternicită să apro&e construcţia şi modernizarea drumurilor naţionale potrivit competenţelor şi îndeplineşte funcţia de avizare, coordonare şi control a activităţii pe reţeaua de drumuri locale şi de e'ploatare. #ocumentaţiile tehnice privind lucrările de investiţii referitoare la modernizarea, construcţia şi sistematizarea drumurilor naţionale tre&uie avizate de (inisterul părării +aţionale, prin (arele /tat (ajor. Administraţia Naţional$ a Dr"m"rilor are ca principale atri!"ţii'(* WXasigură gestiunea şi repartizarea fondurilor alocate de la &uget pentru construcţia, modernizarea, e'ploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor; 1 WXorganizează licitaţii pentru finanţarea şi e'ecuţia lucrărilor de construcţii, de drumuri şi autostrăzi în scopul realizării programelor apro&ate; ! WXasigură cooperarea şi întreţinerea de relaţii pe plan tehnic şi economic în domeniul drumurilor şi autostrăzilor, cu organisme şi organizaţii internaţionale. În structura organizatorică a dministraţiei +aţionale a #rumurilor funcţionează direcţii, servicii, oficii şi &irouri, precum şi unităţi e'terioare. dministraţia +aţională a #rumurilor este condusă de un consiliu de administraţie numit prin ?rdin al ministrului transportului. dministraţia +aţională a #rumurilor are în e'ploatare o reţea de *2.4@! >m drumuri naţionale. În prezent sunt sectoare de drumuri naţionale cu două &enzi de circulaţie în care capacitatea reţelei nu mai satisface fluenţa şi siguranţa în circulaţie, av"nd un trafic ce depăşeşte limita de 53== vehicule fizice în 12 de ore 8Oucureşti-Oraşov, Oucureşti-Jiurgiu, %raiova- ,iteşti9.*4 ,otrivit aprecierilor specialiştilor din (inisterul Transporturilor, în prezent se circulă în regim de saturaţie în cca. *F! din lungimea drumurilor naţionale. %omparativ cu ţările europene dezvoltate din punct de vedere rutier, <om"nia continuă să se menţină pe o treaptă inferioară în ceea ce priveşte asigurarea fondurilor necesare pentru întreţinerea şi repararea reţelei de drumuri pu&lice, spre deose&ire de marea majoritate a ţărilor europene care au aplicat ta'e utilizatorilor drumurilor acoperind integral cheltuielile necesare. )%)% Condiţiile necesare pentr" e*ect"area transport"l"i r"tier intern şi internaţional% Transportul reprezintă o componentă a producţiei materiale, fiind compusă din totalitatea mijloacelor de deplasare a mărfurilor şi persoanelor în spaţiu şi timp, a utilajelor, a căilor de comunicaţie, folosindu-se un personaj de specialitate.*5 În conte'tul unei evoluţii fără precedent a relaţiilor economice şi a schim&urilor economice internaţionale, transporturile şi e'pediţiile şi-au găsit un loc deose&it de important, folosit în scopul învingerii distanţe. $ocul transporturilor în economia naţională a unei ţări, îl reprezintă faptul că este o ramură a producţiei materiale care contri&uie la crearea de ,rodus 0ntern Orut. ,rin transporturi se realizează legături între ramurile economiei materiale, compartimente ale fiecărei ramuri, între unităţile din cadrul compartimentelor. )conomia unei ţări depinde de capacitatea ei de a-şi asigura circulaţia produselor. #eţinerea unei reţele puternice de transport oferă economiei cadrul comercial optim de funcţionare, cre"nd posi&ilitatea dezvoltării şi evoluţiei. Ana din funcţiile de &ază ale unităţii economice o reprezintă funcţia comercială. 6alorificarea rezultatelor producţiei-produsul semifa&ricat sau finit-presupune deplasarea acestuia de la producător 8e'peditor9 la cumpărător 8destinatar9. ici intervine rolul transportatorului ca intermediar în tranzacţiile economice, care mijloceşte derularea unui contract de v"nzare-cumpărare. <eţeaua de transport a unei ţări, oglindeşte fidel situaţia economiei acesteia, constituindu-se în Usistem circulatorC al unei economii, transporturile preiau rezultatele o&ţinute, reacţion"nd prompt la evoluţiile sau involuţiile

acesteia.*@ ? componentă a reţelei de transport o reprezintă transporturile rutiere. ,rin specificul lor acestea se pretează cel mai &ine unor solicitări la nivel micro şi macro, av"nd prioritate în cazul unor deplasări rapide şi directe, chiar dacă uneori costurile sunt mai ridicate.*G Transportul rutier este un mod de transport terestru şi totodată un su&sistem al sistemului naţional al transporturilor, care asigură deplasarea în spaţiu a mărfurilor şi persoanelor cu ajutorul autovehiculelor 8mijloace de transport auto-propulsate9 şi al mijloacelor tractate 8remorci ,trailere9. (ijloacele de transport folosesc la transportul persoanelor şi a mărfurilor la distanţă. (ijloacele de transport se pot clasifica în trei categorii principale: * V (ijloace de transport terestre; 1 V (ijloace de transport navale; ! V (ijloace de transport aeriene. (ijloacele de transport cele mai rapide sunt cele aeriene, iar cele mai ieftine, dar şi lente sunt cele navale. (ijloacele de transport terestre sunt rutiere 8pe şosele9 şi feroviare 8pe şine de cale ferată9. /e poate afirma că prima revoluţie în domeniul transporturilor a reprezentat-o roata, inventată acum 3=== de ani 8primele roţi erau formate din &ucăţi de lemn asam&late9. %ea mai lungă autostradă din lume este ,anamerica, a cărei lungime depăşeşte 12=== >m. )a începe în las>a 8la marginea nordică a continentului american9 şi continuă 8cu o întrerupere la mijlocul continentului9 p"nă în Orazilia. %ea mai mare parcare din lume se află în %anada la )dmonton, av"nd 1==== de locuri. Transportul auto a cunoscut o evoluţie ascendentă .at"t ca volum al transportului 8tone->ilometri9, c"t şi ca pondere, în volumul total al transporturilor, datorită incontesta&ilelor calităţi:1= WX(o&ilitate deose&ită, superioară tuturor celorlalte moduri de transport; WX daptare rapidă la orice condiţii de teren, 8 drumuri neamenajate, şantiere9; WX%apacitatea de a completa celelalte modalităţi de transport, put"nd afirma ca fără transportul rutier celelalte modalităţi nu ar putea realiza întregul lanţ de transport; WX(area calitate de a reprezenta singurul mod de transport care poate să realizeze - fără cola&orarea cu alte moduri de transport - întregul proces de transport de la locul de producere şi încărcare a mărfii, la locul de descărcare; WX sigurarea calităţii mărfurilor perisa&ile, datorită eliminării manipulărilor suplimentare în timpul transportului )ste de menţionat, că în fostele ţări socialiste, inclusiv în <om"nia, ponderea redusă a transporturilor rutiere se datorează unei politici economice greşite, la nivel de stat, care, consideră acest mod de transport ca fiind deose&it de energofag, şi care a limitat dezvoltarea lui prin acte normative restrictive, împiedic"nd ca legile economiei de piaţă să determine adevărata pondere a diferitelor moduri de transport. #ezvoltarea transportului rutier în ţara noastră a fost favorizată de e'istenţa şi dezvoltarea industriei proprii de vehicule rutiere, de reţeaua de căii de comunicaţii terestre 8care necesită investiţii mai mici în comparaţie cu cele cerute de alte mijloace de transport9, de reţeaua de service &ine dezvoltată. ,e &aza reglementărilor în vigoare sunt legiferate următoarele categorii de transport rutier: * WXDin p"nct de #edere al caracter"l"i transport"l"i: *.Transporturi naţionale. 1. Transporturi internaţionale. * WXDin p"nct de #edere al caracter"l"i acti#it$ţii')( *.Transporturi în interes pu&lic. 1. Transporturi în interes propriu: Mtransporturi în folos propriu; * V transporturi în interes personal. Transportul rutier se clasifică pe categorii şi tipuri de transport după cum urmează:11 A&cate1orii de transport r"tier: a9clasificarea din punct de vedere al ariei de desfăşurare:

*.transport rutier în trafic naţional; 1.transport rutier în trafic internaţional. &9clasificarea din punct de vedere al caracterului activităţii: *.transportul rutier pu&lic; 1.transportul rutier în cont propriu. P&tip"ri de transport r"tier: a9transport rutier de mărfuri: 32 *.transport rutier de mărfuri generale; 1.transport rutier de mărfuri perisa&ile; !.transport rutier de mărfuri şi deşeuri periculoase; 2.transport rutier de deşeuri; 3.transport rutier de animale vii; 4.transport rutier aga&aritic. &9transport rutier de persoane: *.transport rutier prin servicii regulate, 1.transport rutier prin servicii regulate speciale; !. transport rutier prin servicii ocazionale. ,rocesul de transport al mărfurilor şi călătorilor pe şosele are trei componente: drumul, autovehiculul şi conducătorul auto. A"to#e4ic"lele se caracterizează printr-o mo&ilitate deose&ită, nefiind legate de instalaţii speciale fi'e cum este cazul în transportul feroviar, de pildă 8linii de cale ferată, depouri, triaje9. #atorită acestui fapt ele pătrund în locul unde alte mijloace de transport nu au accesi&ilitate, constituind o componentă indispensa&ilă a transporturilor multimodale. %u ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizori şi p"nă la &eneficiarul mărfurilor din ţară sau străinătate, evit"ndu-se trans&ordările pe parcurs şi consecinţele acestuia: manipulări costisitoare; pierderi cantitative şi calitative; rătăciri de colete; sustrageri. Totodată, devine posi&ilă folosirea unor am&alaje mai uşoare şi mai ieftine, scurtarea perioadei de timp c"t marfa se află în procesul de circulaţie. În traficul rutier autovehiculul ocupă ponderea cea mai mare faţă de totalul vehiculelor care circulă pe căile de comunicaţii terestre. (ijloacele de transport auto dezvoltă viteze tehnice şi comerciale ridicate, fapt ce are o mare importanţă în transportul de mărfuri perisa&ile, al celor care presupune un anumit grad de urgenţă. În transporturile pe distanţe mari, cum sunt cele internaţionale rulajul mijloacelor de transport auto este de două ori mai ridicat dec"t al vagoanelor de cale ferată, ceea ce contri&uie la accelerarea proceselor de producţie şi desfacere, la creşterea eficienţei utilizării autovehiculelor.1! +umeroase mijloace de transport auto asigură temperaturi optime pentru conservarea calităţii mărfurilor pe parcursul transportului 8între -!= de grade %elsius şi H1= de grade %elsius9. $a e'port de pildă, carnea congelată tre&uie să ai&ă .*@ grade %elsius măsurate la os pentru a întruni condiţiile de recepţie la destinaţie, pe c"nd fructele şi legumele proaspete se transportă la temperaturi de !-4 grade %elsius. #upă anul *G@G, transformările din economia rom"nească au afectat puternic şi transporturile rutiere. $i&eralizare economică a creat posi&ilitatea unei e'tinderi în acest domeniu, ajung"ndu-se la o suprasaturare a pieţei, oferta de transporturi, at"t internă c"t e'ternă depăşind cererea economiei. 0nvestiţia relativ mică şi o&ţinere a profitului imediat au dus la orientarea întreprinzătorilor către activitatea de transport rutier, conduc"nd la formarea unui parc de autovehicule mai mare dec"t necesarul actual. În aceste

condiţii se impune o organizare c"t mai &ună a activităţii desfăşurate de prestatorii de servicii de transport pentru a se putea menţine pe piaţă şi a satisface cerinţele &eneficiarilor şi astfel pentru a c"ştiga un segment de piaţă c"t mai larg. ,ermanenta perfecţionare a celor ce operează direct în relaţiile cu clienţii şi care sunt implicaţi în derularea transporturilor conferă atuuri suplimentare pentru a oferi un serviciu de calitate şi pentru a o&ţine un profit c"t mai mare în final. ,otrivit legislaţiei în vigoare prin operator de transport rutier se înţelege orice persoană fizică sau juridică, rom"nă sau străină, ce deţine în proprietate sau are închiriate vehicule rutiere şi care efectuează transporturi rutiere şi Fsau internaţionale, direct sau prin intermediar, ori prin asociere cu alte persoane fizice sau juridice. ,rin operator de transport rom"n se înţelege orice operator cu domiciliul sau reşedinţa în <om"nia, iar cetăţenii străini să ai&ă şi drept de muncă în <om"nia.12 ?peratorii de transport rutieri pot efectua transport"ri r"tiere p"!lice şiFsau n interes propri"% Transport"l r"tier p"!lic se efectuează pe &ază de contract, contra plată, de către un agent economic, titular al licenţei o&ţinutei o&ţinute în condiţiile prezentei legislaţii, av"nd ca o&iect de activitate transportul rutier, care deţine în proprietate sau în chirie vehicule rutiere, indiferent de capacitatea de transport a acestora. Transport"l r"tier n *olos propri" este efectuat fără încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură, ori în servicii al acestuia. Transportul rutier în interes personal se efectuează de persoane fizice, cu vehicul proprietate personală cu respectarea prescripţiilor privind numărul de locuri şi a masei ma'ime admise autorizate, pentru deplasarea mem&rilor familiei, precum şi a &unurilor aflate în proprietatea lor. Transporturile rutiere interne şi Fsau internaţionale se e'ecută de către operatorii de transport rutier, rom"ni sau străini, care deţin şi utilizează autovehicule înmatriculate în <om"nia, conduse de persoane cu cetăţenia rom"nă sau de către cetăţeni străini cu drept de muncă în <om"nia. ?peratorii de transport au acces li&er şi nediscriminatoriu la activitatea de transport rutier pu&lic. ,ot desfăşura operaţiuni de transport rutier operatorii de transport rutier înscrişi în registrul operatorilor de transport rutier, ţinut de autoritatea competentă. )fectuarea de transportului rutiere este permisă numai cu vehicule cărora li s-au eli&erat de către agenţiile teritoriale ale utorităţii <utiere <om"ne, licenţe de e'ecuţie pentru fiecare vehicul, corespunzătoare categoriei şi tipului de transport rutier respectiv.13 Transporturile rutiere pu&lice sau în interes propriu se pot efectua numai pe &aza licenţei de transport şi a licenţei de e'ecuţie, eli&erate de (inisterul Transporturilor. ?peraţiunile de transport rutier de mărfuri şi de persoane , precum şi activităţile cone'e acestora se pot efectua numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:14 * WXoperator"l de transport r"tier care desfăşoară activitate de transport rutier sau operatorul care desfăşoară activităţi cone'e transportului rutier, este o persoan$ j"ridic$ a"tori/at$ în acest scop de (inisterul Transporturilor, %onstrucţiilor şi Turismului; * WX#e4ic"lele utilizate în timpul operaţiunilor de transport rutier sunt omologate sau certificate de (inisterul Transporturilor, %onstrucţiilor şi Turismului, au inspecţia tehnică periodică actualizată şi li s-au eli&erat licenţele de e'ecuţie pentru vehicul; %ondiţiile care permit operatorului de transport rutier să desfăşoare această activitate se referă la o&ţinerea următoarelor tipuri de licenţe: ( % ) % + % Licenţa de transport r"tier p"!lic$: Licenţ$ de transport r"tier n interes propri": A"tori/aţii de transport r"tier n interes propri":

, % % . %

Licenţ$ de e2ec"ţie pentr" acti#itatea de intermediere n transport"rile r"tiere: Licenţ$ de e2ec"ţie pentr" #e4ic"l: Licenţ$ de e2ec"ţie pentr" trase"%

$icenţele de transport rutier, autorizaţiile de transport rutier, licenţele de e'ecuţie pentru activităţi cone'e transportului rutier, licenţele de e'ecuţie pentru vehicul, precum şi licenţele de e'ecuţie pentru traseu sunt documente cu regim special, nominale şi netransmisi&ile, eli&erate operatorilor de (.T.%.T prin utoritatea <utieră <om"nă . .<.< în condiţiile prezentelor norme metodologice. Licenţa de transport se acordă operatorului de transport pu&lic care îndeplineşte condiţiile de onora&ilitate, competenţă profesională şi capacitate financiară.15 Condiţia de onora!ilitate a operatorului de transport se consideră îndeplinită dacă persoana sau persoanele, care conduc permanent şi efectiv activitatea, nu au fost condamnate pentru infracţiuni grave, inclusiv de natură comercială şi nu au fost declarate necorespunzătoare de autoritatea competentă în urma încălcării în mod grav şi repetat a reglementărilor în vigoare. Condiţia de competenţ$ pro*esional$ este îndeplinită dacă persoana care conduce permanent şi efectiv activitatea, posedă un certificat eli&erat de autoritatea competentă sau o diplomă de a&solvire a unei instituţii de învăţăm"nt superior tehnic. Condiţia de capacitate *inanciar$ se consideră îndeplinită dacă operatorul dispune de resurse financiare suficiente pentru începerea şi desfăşurarea activităţii. $icenţele de transport pot fi: * WXlicenţe de transport pu&lic; 1 WXlicenţe de transport în folos propriu. Licenţa de transport se întocmeşte într-un singur e'emplar original pentru fiecare operator şi în at"tea e'emplare de serviciu, c"te filiale, sucursale, puncte de lucru are în alte judeţe. Încep"nd cu * ianuarie 1==! toate vehiculele vor fi înmatriculate în judeţul în care operatorul de transport rutier îşi desfăşoară activitatea, licenţa de e'ecuţie pentru vehicul fiind eli&erată în &aza e'emplarului de serviciu al licenţei de transport rutier pu&lic sau al licenţei de transport în interes propriu. $icenţa de transport rutier pu&lic sau licenţa de transport în interes propriu se eli&erează pentru o perioadă de 3 ani de la data eli&erării şi este vala&ilă numai în condiţiile vizării anuale de către emitent, cu plata tarifelor aferente. ?peratorului de transport rutier i se suspendă licenţa de transport rutier în interes propriu în următoarele cazuri:1@ * a9 c"nd operatorul nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile care au stat la &aza do&"ndirii licenţei de transport rutier sau a licenţei de transport în interes propriu; 1 &9 necomunicarea în scris la agenţia teritorială a .<.< a modificărilor de la data o&ţinerii licenţei de transport rutier pu&lic sau a licenţei de transport în interes propriu într-un termen de *3 zile de la apariţia acestora; ! c9 c"nd reclamaţiile privind calitatea prestaţiilor realizate, adresate în scris agenţiei teritoriale a .<.< din partea &eneficiarilor sau a altor organisme îndreptăţite, se confirmă, iar deţinătorul de licenţă de transport rutier pu&lic sau de licenţă de transport rutier în interes propriu, la comunicarea în scris a agenţiei teritoriale a .<.<, nu a remediat în termenul sta&ilit aspectele sesizate în reclamaţii; 2 d9 c"nd se constată că operatorul de transport rutier în interes propriu desfăşoară transport rutier pu&lic; * e9 +eprezentarea pentru viza anuală a licenţei de transport rutier pu&lic sau a licenţei de transport în interes propriu în termen de *= zile de la data e'pirării vizei precedente. Licenţa de e2ec"ţie este documentul care se eli&erează la cererea operatorului de transport şi care atestă dreptul acestuia de a efectua transport de mărfuri cu un anumit vehicul, pe numărul de circulaţie, sau pentru un anumit traseu, în cazul transportului rutier de persoane. În cazul în care se constată de către organe de control a&ilitate

a&ateri repetate în activitatea desfăşurată de operator pentru activităţi cone'e transportului rutier în perioada dintre eli&erarea licenţei de e'ecuţie şi vizarea acesteia sau dintre două vizări succesive, a&ateri care ar conduce la suspendarea licenţei în cauză .<.<, poate refuza acordarea vizei pentru o perioadă de p"nă la ! luni. /uspendarea licenţei de e'ecuţie se hotărăşte de către emitent în unul dintre următoarele cazuri: a9 %"nd operatorul nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile care au stat la &aza do&"ndirii licenţei de e'ecuţie &9 necomunicarea în scris la agenţia teritorială a .<.<, a modificărilor faţă de datele e'istente la data o&ţinerii licenţei de e'ecuţie, în termen de *3 zile de la apariţia acestora. $icenţa de e'ecuţie pentru activităţi cone'e transportului rutier suspendată se reacordă după ce deţinătorul acesteia face dovada că au fost înlăturate cauzele care au condus la suspendarea acestora cu plata tarifelor aferente. )fectuarea de transporturi rutiere este permisă numai cu vehicule cărora li s-au eli&erat de către agenţiile teritoriale ale .<.< licenţe de e'ecuţie pentru vehicul, corespunzător categoriei şi tipului de transport respectiv. $icenţa de e'ecuţie pentru vehicul se eli&erează personalizată, de culoare diferită pentru transportul rutier pu&lic faţă de transportul rutier în interes propriu. $icenţele de e'ecuţie pentru vehicul se eli&erează de către agenţiile teritoriale ale .<.< operatorul de transport rutier deţinător de licenţă de transport rutier pu&lic de licenţă de transport în interes propriu /au de autorizaţie de transport în interes propriu, vala&ilă pentru parcul aflat în administrarea acestora.1G $icenţa de e'ecuţie pentru vehicul se eli&erează pentru transportul rutier naţional şiFsau transportul rutier internaţional. $icenţa de e'ecuţie pentru vehicul pentru transporturile rutiere internaţionale dă dreptul vehiculelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de inspecţia tehnică să efectueze transporturi de mărfuri sau de călători în trafic internaţional, av"nd dreptul de a trece frontiera de stat a <om"niei în acest scop. $icenţa de e'ecuţie pentru vehicul se suspendă în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la &aza eli&erării ei. $icenţa de e'ecuţie pentru vehicul se reacordă după ce deţinătorul face dovada că au fost înlăturate cauzele care au condus la suspendarea acesteia, cu plata tarifelor aferente. $icenţele de e'ecuţie se pot clasifica în două categorii: = a9 licenţă de e'ecuţie pentru vehicul; * &9 licenţă de e'ecuţie pentru traseu. $icenţele de e'ecuţie pentru vehicul se eli&erează pentru transportul naţional şi Fsau internaţional. nularea licenţei de e'ecuţie pentru vehicul se face în următoarele cazuri: a doua suspendare; neremedierea în termen de ! luni a cauzelor, care au dus la suspendarea acesteia. #ocumentele pentru traficul internaţional de mărfuri precum şi convenţiile ce reglementează transportul rutier internaţional de mărfuri sunt elemente necesare pentru desfăşurarea transportului rutier, mai ales cel internaţional, dar ele vor fi prezentate separat în punctele următoare. )%+% Principalele con#enţii3 acord"ri şi doc"mente *olosite n transport"l r"tier internaţional de m$r*"ri% <eglementările naţionale în domeniul transportului rutier sunt foarte diverse, de la ţară la ţară, iar măsurile de protejare a participării cărăuşilor rutieri naţionali la traficul internaţional sunt foarte diferite. $a toate acestea se adaugă măsurile de protejare a drumurilor, şoselelor, podurilor, împotriva uzurii cauzate de camioanele străine, care circulă pe teritoriul naţional, pentru evitarea poluării mediului înconjurător şi de apărare a activităţii turistice.!= În fiecare ţară au apărut reglementări care sta&ilesc condiţiile tehnice, pe care tre&uie să le îndeplinească camioanele străine pentru a fi admise să circule pe drumurile naţionale 8greutăţile pe osie, ga&arit9 şi condiţiile care asigură disciplină şi securitatea rutieră 8modul de conduită al conducătorilor străini, documentele pe care tre&uie să le posede asupra lor, timpul ma'im de activitate la volan9. În cadrul preocupărilor internaţionale pentru unificarea normelor privind transporturile rutiere au fost ela&orate mai multe convenţii, care facilitează dezvoltarea în continuare a transporturilor rutiere. %u toate eforturile făcute, nu toate aspectele au putut fi reglementate unic astfel că în prezent e'istă reglementări şi convenţii internaţionale

multilaterale, dar şi convenţii &ilaterale guvernamentale, prin care se reglementează pro&lemele şi aspectele necuprinse în cele multilaterale. #upă cel de al doilea răz&oi mondial pe măsura dezvoltării şi modernizării transportului rutier pe plan mondial şi a creşterii schim&urilor economice dintre diferite ţări ale lumii, s-a simţit tot mai mult necesitatea constituirii unor organizaţii internaţionale a transporturilor rutiere, care să promoveze acest gen de transport şi să apere interesele mem&rilor săi. cest deziderat a fost realizat la 1! martie *G2@, c"nd a luat fiinţă la Jeneva, Aniunea 0nternaţională a Transportatorilor <utieri 80ntenational <oad Transport Anion - 0.<.A.9. ctul de constituire al acestei asociaţii neguvernamentale a fost semnat de delegaţiile asociaţiilor naţionale din ţări europene: Oelgia, #anemarca, ;ranţa, nglia, +orvegia, ?landa, /uedia, )lveţia. În prezent . 0.<.A. cuprinde 41 de mem&rii activi 8uniuni naţionale9 şi 14 de mem&ri asociaţi. Para noastră este afiliată la 0.<.A. din *G4!.!* În anul *G2G, 0.<.A. a primit din partea %onsiliului )conomic şi /ocial a ?.+.A. 8)%?/?%9 statutul de organ consultativ al acestuia. 0.<.A., pe arenă internaţională a facilitat punerea în aplicare a cordului cu privire la suprimarea restricţiilor şi li&ertatea circulaţiei rutiere cunoscută în practică su& numele de U$i&ertăţile <utiere de la JenevaC. #e asemenea, 0.<.A. a adus o contri&uţie remarca&ilă în ela&orarea instrumentelor tehnico - comerciale menite să promoveze transporturile auto şi pe plan internaţional. În domeniul transportului de mărfuri tre&uie menţionată contri&uţia 0.<.A. în legătură cu: * WXpunerea în aplicare, în 13 de ţări a U%onvenţiei vamale privitoare la transportul internaţional de mărfuri su& acoperirea carnetelor TIRO: 1 WX)la&orarea scrisorii de trăsură internaţională în conformitate cu %onvenţia privitoare la contractul de transport internaţional rutier de mărfuri8C%M%R.9; ! WX%rearea sociaţiei internaţionale pentru transportul de mărfuri perisa&ile; 2 WX%rearea /erviciului de sistenţă mutuală internaţională; 3 WX%ola&orarea la ela&orarea altor convenţii internaţionale referitoare la: circulaţia şi semnalizarea rutieră; transportul mărfurilor periculoase 8 .#.<.9; transportul de mărfuri în containere. ,rintre cele mai importante reglementări, de care tre&uie să se ţină seama la efectuarea transporturilor internaţionale sunt: a& CON7EN=IA C%M%R%-UCon#enţia re*eritoare la contract"l de transport de m$r*"ri pe şoseleO3 a fost semnată la Jeneva la *G mai *G34. ,rin această %onvenţie sunt reglementate în mod uniform condiţiile generale în care se încheie şi se e'ecută contractul de transport rutier de mărfuri.!1 Para noastră a aderat la această %onvenţie în &aza decretului 23*F1=.**.*G51, %onvenţia, intr"nd în vigoare pentru <om"nia la data de 1!.=2.*G5! la G= de zile după depunerea instrumentelor de ratificare la ?.+.A. %onvenţia %.(.<. se compune dintr-un număr de 3* de articole grupate după cum urmează: * 1 ! 2 3 4 5 @ WX#omeniul de aplicare; WX,ersoanele pentru care răspunde transportatorul; WXÎncheierea şi e'ecutarea contractului de transport; WX<ăspunderea transportatorului; WX<eclamaţii şi acţiuni; WXTransporturile succesive; WX+ulitatea stipulaţiilor contrare %onvenţiei; WX#ispoziţii finale;

!& CON7EN=IA T%I%R%; U%onvenţia vamală, referitoare la transporturile internaţionale de mărfuri su& acoperirea carnetului T.0.<.C. fost adoptată în anul *G3G în cadrul %omitetului pentru transporturile interioare ale %.).).?.+.A., şi care a intrat în vigoare în *G4=. ceastă primă %onvenţie a fost revizuită în anul *G53 de către %omisia

)conomică pentru )uropa din cadru ?.+.A. şi a intrat în vigoare în *G5@. <om"nia este parte contractantă la %onvenţia T.0.<., revizuită din anul *G53. În sensul prezentei %onvenţii, prin Uoperaţiune T.0.<.C se înţelege transportul mărfurilor de la un &irou vamal de plecare, la un &irou vamal de destinaţie, su& regimul denumit U <egimul T.0.<.C sta&ilit prin această %onvenţie. ,rezenta %onvenţie priveşte transportul mărfurilor efectuate fără descărcări şi reîncărcări, pe una sau mai multe frontiere, de la un &irou vamal de plecare al unei părţi contractante, în vehicule rutiere, ansam&le de vehicule sau în containere, cu condiţia ca o parte din traseu între începutul operaţiunii T.0.<. şi terminarea ei, să fie un traseu rutier.!! Transporturile tre&uie să ai&ă loc su& garanţia asociaţiilor agreate!2 conform dispoziţiilor rt.4 al acestei convenţii şi tre&uie să fie efectuate su& acoperirea unui carnet T.0.<.. (ărfurile transportate su& regim T.0.<. nu vor fi supuse la plata sau la consemnarea drepturilor şi ta'elor de import sau de e'port la &irourile vamale de trecere. ;iecare parte contractantă va putea împuternici anumite asociaţii să eli&ereze carnete T.0.<., fie direct, fie prin intermediul unor asociaţii corespondente şi să se constituie garante. ?&iectivul principal al sistemului T.0.<. este acela de a realiza un echili&ru între următoarele două cerinţe: * WXpe de o parte dorinţa transportatorilor de a reduce c"t mai mult formalităţile vamale de frontieră, staţionările îndelungate în scopul realizării unor transporturi de calitate într-un timp c"t mai scurt; 1 WXpe de altă parte cerinţa organelor vamale din ţările tranzitate de a se realiza un control vamal la frontieră în vederea respectării legislaţiei, în fiecare ţară. ,entru atingerea acestor o&iective s-a eli&erat %onvenţia T.0.<. care are la &ază următoarele principii: * WX sigurarea vehiculelor sau containerelor destinate transportului internaţional de mărfuri, solicitate de %onvenţia T.0.<., constă în faptul că acestea tre&uie să fie construite înc"t să permită accesul în interior după ce au fost sigilate de organele vamale; 1 WX/istemul de asigurare internaţională este astfel conceput înc"t ta'ele vamale pentru asigurarea transportului pentru perioada de tranzit să fie acoperite în orice moment de o asociaţie garantă naţională dacă transportatorul nu poate fi responsa&il; ! WX%heia sistemului este Ucarnetul T.0.<C şi este cel mai important element. În prezent carnetul T.0.<. se eli&erează de către 0.<.A. -Jeneva asociaţiilor garante naţionale, în condiţiile ce se sta&ilesc în contractele încheiate în acest sens; 2 WX(ăsuri de control. Altimul element de &ază care caracterizează sistemul T.0.<. este recunoaşterea de către ţările tranzitate şi de către ţara de destinaţie a măsurilor de control vamal aplicat în ţara de plecare. %a regulă generală, mărfurile transportate în sistemul T.0.<., în vehiculele sau containere sigilate, nu sunt verificate pe parcurs de autorităţile vamale acesta fiind marele avantaj al sistemului pentru transportator. #esigur, această prevedere generală nu e'clude dreptul organelor vamale de a efectua verificări ori de c"te ori consideră necesar sau dacă apar suspiciuni cu privire la legalitatea unor transporturi.!3 c& ACORD5L A%T%P% Q cordul cu privire la transportul internaţional de produse perisa&ileC şi cu privire la mijloacele de transport speciale, care tre&uie folosite. În scopul îm&unătăţirii condiţiilor de conservare a calităţii mărfurilor perisa&ile în cursul transportului şi de dezvoltare a comerţului cu asemenea &unuri, %omisia )conomică pentru )uropa a ?.+.A., a eli&erat un acord referitor la transporturile internaţionale al produselor alimentare şi ale altor mărfuri perisa&ile, precum şi la instalaţiile ce se folosesc în acest scop. În conformitate cu această %onvenţie, toate instalaţiile cu care sunt dotate mijloacele de transport pentru a asigura un regim de temperatură dirijată 8izoterme, refrigerente, frigorifice sau calorifere9 tre&uie să fie controlate de autorităţile competente din ţara unde sunt înregistrate şi înmatriculate. d& ACORD5L A%D%R%;U cordul cu privire la transportul rutier de marfă periculoaseC. În )uropa, transportul rutier de mărfuri periculoase este reglementat de U cordul )uropean referitor la transportul rutier internaţional de

mărfuri periculoaseC, încheiat la Jeneva la != septem&rie *G35. Încep"nd cu data de * ianuarie *GG3, <om"nia respectă prevederile acestui %?<#, la care a aderat prin $egea !*F*GG2.!4 .#.<.-ul este un acord ela&orat de %omisia )conomică a +aţiunilor Anite pentru )uropa, la Jeneva, prin care mai multe state din )uropa au convenit unele reguli comune pentru transportul mărfurilor periculoase pe drumurile pu&lice pe teritoriul lor şi pentru trecerea frontierei. &revierea U .#.<.C îşi găseşte originea în cuvintele cheie din titlu, în lim&a franceză: -acord, #-dangereuse, <-route. $a începutul anului *GGG erau mem&re semnatare ale acordului: Jermania, ustria, Oelarus, Oosnia-Serţegovina, Oelgia, 0talia, %roaţia, #anemarca, /pania, )stonia, (acedonia, ;ederaţia <usă, ;inlanda, ;ranţa, Jrecia, Angaria, $etonia, $iechtenstein, $ituania, $u'em&urg, ?landa, +orvegia, ,olonia, ,ortugalia, <epu&lica (oldova, <epu&lica %ehă, <om"nia, (area Oritanie, /lovacia, /lovenia, /uedia, )lveţia. cordul propriu-zis este un acord scurt şi simplu. rticolul cheie este al doilea. )l precizează cu e'cepţia anumitor mărfuri e'trem de periculoase, celelalte mărfuri periculoase, care pot face o&iectul unui transport internaţional în vehicule rutiere cu condiţia ca: -am&alajul lor şi etichetarea să fie în conformitate cu prescripţiile din Ane2a A a acordului; -construcţia, echipamentul şi e'ploatarea vehiculelor să fie conforme cu prescripţiile din Ane2a P. Ane2a A enumeră toate mărfurile periculoase care pot face o&iectul unui transport internaţional. ceastă ane'ă sta&ileşte regulile referitoare la am&alare şi la etichetare, inclusiv descrierea mărfurilor în documentele de transport. ceste reguli tre&uie să fie aplicate, toate, de către e'peditorul de mărfuri. Ane2a P sta&ileşte regulile aplica&ile vehiculelor şi operaţiilor de transport de care transportatorul este răspunzător. A%D%R%;"l este un acord între state. +ici o autoritate centrală nu poate schim&a aplicarea sa. În practică, controalele rutiere sunt efectuate de părţile contractante. #acă regulile sunt încălcate, autorităţile naţionale pot urmări pe cale juridică şoferul, aplic"nd legislaţia lor internă. .#.<. nu prescrie nici o sancţiune. În vederea asigurării aplicării uniforme şi pentru a asigura li&erul schim& în Aniunea )uropeană, ane'ele şi O au fost adoptate de toate statele mem&re ale A.). şi ele constituie &aza regulilor interne.!5 e& ACORD5L A%E%T%R%-U cordul )uropean privind regimul de lucru al echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionaleC. U cordul .).T.<.C a intrat în vigoare la data de 3.=*.*G54 şi prevederile sunt o&ligatorii pentru următoarele ţări: ustria, Oelgia, #anemarca, /pania, 0rlanda, ;ranţa, (area Oritanie, Jrecia, 0talia, +orvegia, $u'em&urg, ?landa, ,ortugalia, /lovacia, 0ugoslavia, Jermania, %ehia, +orvegia, /lovacia, ;ederaţia <usă.!@ ,revederile principale ale .).T.<. care se referă la regimul de lucru al echipajelor vehiculelor, care efectuează transporturi internaţionale de mărfuri sunt: * V #urata totală de conducere a vehiculelor cuprinsă între două repausuri zilnice, sau între un repaus zilnic şi un repaus săptăm"nal, numită în continuare perioadă de conducere zilnică nu tre&uie să depăşească G ore. ,oate fi prelungită p"nă la *= ore de 1 ori pe săptăm"nă. 1 V #upă 2 ore şi jumătate de conducere a vehiculului şoferul tre&uie să facă o pauză de cel puţin 23 de minute, cu e'cepţia situaţiei, c"nd el intră în perioada de repaus totală. * V #upă ma'im 4 perioade de conducere zilnică, şoferul tre&uie să ia un repaus săptăm"nal. 1 V În fiecare perioadă de 12 de ore şoferul &eneficiază de un repaus zilnic, de cel puţin ** ore consecutive cel mult de trei ori pe săptăm"nă. ! V ,auza zilnică poate fi luată într-un vehicul c"nd acesta este echipat cu o cuşetă şi este în staţionare. *& CON7EN=IA C%E%M%T% U utorizaţiile %.).(.T.C sunt autorizaţii multilaterale pentru transportul internaţional al mărfurilor pe drumurile pu&lice folosite de întreprinderile de transport, sta&ilite în una dintre ţările mem&re %.).(.T., pe &aza unui sistem de contigent în relaţiile între ţările mem&re %.).(.T. pentru vehicule înmatriculate într-o ţară mem&ră a %.).(.T. QC%E%M%T%O reprezintă %onferinţa )uropeană a (iniştrilor Transporturilor care este un organism interguvernamental, creat în *G3!. Pările mem&re: Jermania, ustria, Oelgia, Oosnia-Serţegovina, Oulgaria,

%roaţia, #anemarca, /pania, )stonia, ;inlanda, ;ranţa, Jrecia, Angaria, 0rlanda, 0talia, $etonia, $ituania, $u'em&urg, (oldova, +orvegia, ?landa, ,olonia, ,ortugalia, Turcia, %ehia, /lovacia, <om"nia, (area Oritania, /lovenia, /uedia, )lveţia şi Turcia. U utorizaţia %.).(.T.C poate fi vala&ilă un an calendaristic 8format 2 de culoare verde9 sau != de zile 8format 2 de culoare gal&enă av"nd menţiunea Uautorizaţie de scurtă duratăC9.!G În perioada vala&ilităţii autorizaţiei %.).(.T., operatorul de transport rutier, poate efectua un număr nelimitat de călătorii pe teritoriile ţărilor mem&re %.).(.T. În conformitate cu rezoluţiile %.).(.T., autorizaţia %.).(.T. nu poate fi utilizată: * WX,entru transportul la care e'peditorul sau &eneficiarul menţionat în scrisoarea de transport internaţional %.(.<. este acelaşi cu deţinătorul autorizaţiei multiple %.).(.T.8transport în interes propriu9; 1 WX,e teritoriul ţărilor mem&re %.).(.T., în cazul în care transportul internaţional de mărfuri se efectuează într-o ţară mem&ră %.).(.T. şi o ţară nemem&ră %.).(.T. * WX,entru efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri încărcate pe teritoriul unei ţări mem&re în vederea descărcării pe teritoriul aceleiaşi ţări 8ca&otaj9. ,entru ca un transport să se deruleze în trafic rutier internaţional tre&uie ca încărcătura să fie însoţită în afara scrisorii de trăsură, şi de alte documente care privesc organele sanitar-veterinare, poliţia de frontiera precum şi organe şi organisme guvernamentale. ceste documente sunt prevăzute în reglementările internaţionale multilaterale sau &ilaterale, precum şi în legislaţia internă a ţărilor de e'pediţie, a ţărilor de tranzit şi a ţărilor de destinaţie.2=

Principalele cate1orii de doc"mente *olosite n transport"l r"tier internaţional mar*$ a& Doc"mente ale cond"c$tor"l"i a"to' ; Permis de cond"cere: ; Paşaport: ; P"letin de identitate: ; Asi1"rare de s$n$tate R risc de accident ; Atestat de pre1$tire pro*esionala !& Doc"mente pentr" a"to#e4ic"l' ; 6oaia de parc"rs 0intern$ sa" internaţional$3 d"p$ ca/&: ; Dia1rame ta4o1ra*: ; Certi*icat de a1reere: ; A"tori/aţii tran/it sa" A"tori/aţie CEMT: ; Licenţa de transport: ; Licenţa de e2ec"ţie: ;Poliţa de asi1"rare a a"to#e4ic"l"l"i3 QCartea #erdeO: ;Certi*icat ATP3 ADR 0d"p$ ca/&: ;Certi*icat internaţional de inspecţie te4nic$% ;Do#ada de #eri*icare a ta4o1ra*"l"i %

4G ;Certi*icat de con*ormitate de la prod"c$tor"la"totractor"l"i şi al semiremorcii% ;Do#ad$ ncadrare E5RO +;AE +3 eli!erat$ de RAR% ;Certi*icat"l de nmatric"lare% ;Certi*icat /1omot red"s3 eli!erat de prod"c$tor%

c& Doc"mente ale m$r*i; S6act"ra e2tern$ : SCMR 0scrisoarea de tr$s"ra r"tier$ internaţional$&% SCarnet"l TIR: SDoc"ment"l de tran/it T < d"p$ ca/ SCerti*icat E5R (: SCerti*icat *itosanitar% SPoliţa de asi1"rare a m$r*ii 0asi1"rarea CMR&%

d& Alte doc"mente necesare' ;decont c4elt"ieli c"rs$% ;dispo/iţie de plat$% ;card alimentare%

Sta&el realizat de autoare pe &aza informaţiilor cu privire la documentele de transport Doc"mentele pentr" a"to#e4ic"l s"nt pre/entate mai detaliat n para1ra*ele "rm$toare' * WX6oaia de parc"rs este un imprimat cu un regim special, prevăzută cu serie şi număr. ,rin completarea foii de parcurs se asigură: -legalitatea circulaţiei autovehiculului pe ruta, pentru &eneficiarul şi în perioada înscrise de unitatea deţinătoare la emiterea foii; -identificarea autovehiculului şi remorcilor tractate, a unităţilor deţinătoare şi a personalului de &ord; -confirmarea de către şofer a stării de funcţionare a autovehiculului la plecarea din locul de parcare. ;oaia de parcurs constituie &aza evidenţei primare în transporturile auto. #in ea se culeg toate informaţiile privind activitatea autovehiculului şi şoferului. În cazul autovehiculelor echipate cu tahograf, datele înscrise în foaia de parcurs se verifica şi completează cu informaţiile furnizate de diagramele tahograf. ;oaia de parcurs tre&uie să se găsească asupra şoferului în tot timpul pentru care a fost emisă şi în care autovehiculul se află în afara garajului sau locului de parcare. ;ormularul U;oaia de parcursC se livrează de tipografii în carnete, conţin"nd fiecare c"te o sută imprimate, numerotate în ordine succesivă de la ==* la *==. ;iecare carnet cuprinde şi un &orderou-matcă al foii de parcurs în care se înregistrează în ordine succesivă pe măsura emiterii lor, toate cele o sută imprimate care
2G

alcătuiesc carnetul respectiv. #e regulă o foaie de parcurs se emite pentru activitatea pe o zi a unui autovehicul sau pentru o cursă programată să dureze mai mult de o zi . * WXCerti*icat"l de a1reere' este documentul, care confirmă că autovehiculul îndeplineşte condiţiile tehnice, conform %onvenţiei T.0.<., pentru ca transportul să poată fi efectuat su& acoperirea carnetului T.0.<. greerea vehiculului pentru transport T.0.<. se face de către organele vamale la prezentarea vehiculului împreună cu următoarele documente: = WXformularul certificatului de agreere; * WXpatru fotografii ale vehiculului 8faţă, spate , lateral, dreapta şi lateral st"nga9; 1 WXcertificatul de înmatriculare; ! WXcartea tehnică a vehiculului; 2 WXlicenţa de e'ecuţie; 3 WXcerere tip; În cazul unui autotren, certificatul se eli&erează separat pentru autovehicul şi separat pentru remorcă sau semiremorcă şi are vala&ilitate 1 ani, perioadă după care tre&uie reînnoit. #acă în decursul celor 1 ani s-au modificat unele caracteristici ale vehiculului, care au stat la &aza agreerii acestuia, agreerea tre&uie, de asemenea re"nnoită. 1 WXTa4o1ra*"l < este aparatul care indică şi înregistrează deplasarea şi staţionarea autovehiculului.2* )lementele furnizate de tahograf sunt: * WXde indicare: ora şi minutul, viteza instantanee, >ilometrii parcurşi; 5* * WXde înregistrare: a timpului în circulaţie, a timpului în staţionare, >ilometrii parcurşi într-un interval de timp, viteza de circulaţie într-un interval de timp; 1 WXmomentul închiderii şi deschiderii aparatului tahograf; ! WXschim&area şoferului. Înregistrările se efectuează pe un disc confecţionat dintr-o h"rtie specială cerată, denumită Bdiagramă tahografC. $a plecarea în cursă, o dată cu foaia de parcurs, operatorul de transport, eli&erează şoferului numărul de diagrame, corespunzător zilelor în care urmează să se desfăşoare activitatea. $a plecarea în cursă şoferul introduce în aparatul tahograf prima diagrama tahograf, cu atenţie astfel că aceasta să fie crestată de aparat e'act în dreptul orei reale. În zilele următoare şoferul introduce în acelaşi mod diagramele respective, scriind pe fiecare data şi numărul de înmatriculare, precum şi >ilometrii de la &ordul autovehiculului, la finele zilei respective.21 * WXLicenţa de transport se acordă operatorului de transport pu&lic pe &aza ?rdinului *@21 din 1@ ianuarie 1==1, care îndeplineşte condiţiile de onora&ilitate, competenţa profesională şi capacitate financiară. 1 WXLicenţa de e2ec"ţie este documentul care se eli&erează la cererea operatorului de transport şi care atesta dreptul acestuia de a efectua transport de mărfuri, cu un anumit vehicul, pe numărul de circulaţie, sau pentru un anumit traseu, în cazul transportului rutier de persoane. $icenţa de e'ecuţie pentru vehicul este documentul operatorului de transport rutier în &aza căruia poate să e'ecute anumite categorii de transport şi tipuri de transport conform caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor.2! * WXA"tori/aţiile de tran/it sunt documente eli&erate de (inisterul Transporturilor prin 0.J.%.T.022 transportatorilor care efectuează sau desfăşoară transport rutier internaţional de marfă şi care permit trecerea printr-o anumita ţară, alta dec"t cea de origine, pe unde transportatorul trece. cestea au la &ază un acord &ilateral încheiat între (inisterul Transporturilor al ţărilor respective şi (inisterul de Transport al ţării noastre. ;ără aceste autorizaţii nu ar fi posi&ilă trecerea prin aceste ţări. * WXCartea 7erde se eli&erează operatorului de transport de societatea de asigurări unde acesta a încheiat poliţa de asigurare. Din cate1oria doc"mentelor pri#ind mar*a *ac parte: * WX6act"ra e2tern$, care este un document eli&erat de e'portator, însoţeşte marfa şi conţine date despre marfă, cantitate, preţ, date despre e'portator, destinatar, modul de transport, data e'pirării, locul de încărcare, locul de descărcare, data e'pediţiei, condiţiile de plată, &anca, etc.
3=

1 WXCarnet"l TIR, este un document de culoare gal&enă, emis de 0<A, se compune din: două pagini de copertă, manifestul mărfurilor, un număr de 2, 4 , *2 sau 1= de volete, un proces ver&al constatator, la sf"rşit, şi dacă este cazul şi o filă specială pentru transportul multimodal. ,e prima copertă se trec următoarele menţiuni: -)mitent: 0<A; -Titulatura: %arnet T0<; -+umărul de volete conţinute; -/eria carnetului T0<; - #ata e'pirării; - sociaţia garantă din ţara transportatorului 8pentru <om"nia <T<0FA+T<<9; - Titularul carnetului; - /emnătura şi ştampila emitentului local; În partea de mijloc a carnetului se va completa de către titular:23 - Para de plecare 8unde se efectuează vămuirea la e'port9; - Para de destinaţie; - +umăr de înmatriculare al autovehiculului; - /eria şi data certificatului de agreere; - +umărul containerului 8unde este cazul9; ,e verso sunt menţionate în lim&a franceză reguli de utilizare a carnetului T0<. ,e manifestul mărfurilor se înscriu următoarele: -data despre &iroul vamal de e'port; -numele şi adresa titularului; -ţara de plecare; -date despre mărfuri 8greutate, marcaje, număr de colet9; -ţara de destinaţie; -număr de înmatriculare al autovehiculului; -sigilii; -&iroul vamal de destinaţie; -locul şi data întocmirii; -semnătura şi ştampila titularului. #e reţinut este faptul că toate înscrierile în %arnetul T0< se fac de către un comisionar vamal. %arnetul T0< nu se va încredinţa niciodată unei alte persoane, transportatorul fiind direct răspunzător de pierderea acestuia. * WXTCMRY, contractul de transport tip Y%(<Y care se prezintă su& forma scrisorii de trăsură se consideră încheiat, atunci c"nd marfa a fost încărcată în camion, iar conducătorul auto a semnat %(<-ul de preluare a mărfii . /crisoarea de transport internaţională %(<, se întocmeşte în 3-5 e'emplare, semnate at"t de predător c"t şi de cărăuş. %uprinde date referitoare la: e'peditor, transportator, destinatar, date despre marfă, locul de e'pediţie, ţara, locul de destinaţie-ţara, menţiuni ale e'peditorului, semnătura şi ştampila transportatorului, modalitatea de e'pediţie. 1 WXCerti*icat"l de ori1ine 0E5R I9, arată provenienţa mărfurilor, locul şi ţara de origine, însoţeşte marfa. ! WXPoliţa de asi1"rare a m$r*ii, numită şi asigurarea %(< este întocmită de către societatea de asigurări, unde transportatorul are încheiat un contract de asigurare.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

3*

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close