De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Steve Jobs
Steve Jobs Steve prezentând iPhone 4 la Worldwide
Developers Conference din 2010.
Născut(ă) Steven Pal Jobs
24 febrarie 1!""
San #rancisco$ California$ S%&
Deces " octo'brie 2011 (") ani*
Palo <o$ California$ S%&
Na ionalitate ț &'erican+
Alma mater ,eed Colle-e (abandonat .n 1!/2*
Ocupa ie ț Cofondator$ pre edinte i fost C01 al ș ș &pple
2nc.
Avere 3 4$5 'iliarde %SD (2011*
617
Membru în
consiliul
8he Walt Disne9 Co'pan9
Religie :dis'
627
So ie ț ;arene Powell (1!!1<2011*
Copii 4
Părin i ț Pal Jobs
Clara Jobs
Semnătură
'odific+
Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 - d. 5 octombrie 2011)
[3][4][5]
a fost cofondatorul
[6]
i ș CEO-ul (directorul general)
al firmei Apple Computer, precum i CEO al firmei ș Pixar, până la achizi ia acestui studio de anima ie de către ț ț
compania Disney. A fost cel mai mare ac ionar al companiei Disney ț
[7]
i membru în consiliul de directori ai Disney. Jobs ș
este considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât i în industria ș
divertismentului.
[8]
Cariera în afaceri a lui Jobs a contribuit la formarea mitului întreprinzătorului inteligent i individualist din ș Silicon
Valley care este preocupat de designul produsului i importan a crucială pe care o are aspectul estetic al produsului în ș ț
cucerirea clien ilor. Munca sa de dezvoltare de produse care sunt atât func ionale cât i elegante i-au adus o reputa ie ț ț ș ț
la care mul i admiratori fac referin ă. ț ț
[9]
Împreună cu cofondatorul Apple Steve Wozniak, Jobs a ajutat la popularizarea calculatorului personal spre sfâr itul ș
anilor '70. La începutul anilor '80, încă lucrând la Apple, Jobs a fost unul dintre primii care a sesizat succesul comercial
pe care interfe ele grafice operate prin intermediul ț mouse-ului îl pot avea.
[10]
În 1985, după ce a pierdut lupta pentru
putere cu consiliul de directori ai companiei Apple, Jobs a fondat NeXT, o companie care dezvolta o platformă de
computere specializată în învă ământul superior i pia a oamenilor de afaceri. Achizi ia firmei NeXT în anul 1997 de ț ș ț ț
către Apple l-a adus înapoi pe Jobs la compania pe care o fondase.
Cuprins
[ascunde]
• 1 Primii ani
• 2 Carieră
o 2.1 Începutul firmei Apple Computer
o 2.2 NEXT Computer
o 2.3 Pixar i Disney ș
o 2.4 Întoarcerea la Apple
o 2.5 Demisia
• 3 Decesul
• 4 Via a privată ț
• 5 Vezi i ș
• 6 Bibliografie
• 7 Note
• 8 Legături externe
Primii ani[modificare]
Steve Jobs s-a născut în San Francisco,
[11]
fiind adoptat de Paul i Clara Jobs ș
[12]
, din Mountain View, comitatul Santa
Clara, California, ace tia dându-i numele de Steven Paul. Paul i Clara au adoptat mai târziu o feti ă pe care au numit-o ș ș ț
Patti.
Părin ii săi biologici sunt Abdulfattah Jandali- un student ț sirian care a devenit apoi profesor de tiin e politice, i Joanne ș ț ș
Simpson, o studentă americană care a devenit logoped. Părin ii săi biologici s-au căsătorit ulterior i au avut o fiică, pe ț ș
Mona Simpson, sora biologică a lui Steve, care a devenit ulterior romancieră. Steve Jobs a urmat cursurile unui liceu
din Cupertino, California, frecventând după orele de coală prelegeri inute de compania Hewlett-Packard din ș ț Palo Alto,
California.
Pentru scurt timp, Jobs a fost angajat la această companie, în perioada verii, lucrând împreună cu Steve Wozniak. În
1972 Jobs a absolvit liceul i s-a înscris la ș Colegiul Reed din Portland,Oregon. De i a abandonat facultatea după doar ș
un semestru, el a continuat să audieze unele cursuri precum cel de caligrafie. Jobs a declarat ulterior: ,Dacă a fi ș
renun at la acel curs în facultate, Mac n-ar fi avut niciodată fonturi multiple sau propor ional distan ate ț ț ț ¨.
[13]
În toamna anului 1974 Jobs s-a întors în California unde a început să participe la reuniunile Homebrew Computer Club
împreună cu Steve Wozniak. Dorind să strângă bani pentru o retragere spirituală în Ìndia, s-a angajat ca tehnician
la Atari, o firmă producătoare de jocuri video. Jobs a călătorit ulterior în Ìndia împreună cu un prieten din facultate,
Daniel Kottke- devenit mai târziu primul angajat al Apple- în căutarea iluminării spirituale. S-a întors budist convins, cu
capul ras i purtând haine indiene tradi ionale. În acea perioadă a experimentat cu unele droguri, spunând că ș ț
experimentarea sa cu LSD că au fost "unul dintre cele două sau trei cele mai importante lucruri pe care le-am făcut".
[14]
A afirmat că cei din jurul său care nu-i împărtă esc rădăcinile sale ș contraculturale nu-i pot în elege în totalitate modul ț
său de gândire.
[14]
S-a întors la vechea sa slujbă, la Atari, unde a primit sarcina de a crea un circuit pentru jocul video Breakout. Potrivit lui
Nolan Bushnell, fondatorul companiei Atari, Atari i-a oferit 100 de dolari pentru fiecare cip redus din cadrul dispozitivului.
Jobs nu era interesat de circuite i avea pu ine cuno tin e despre design-ul acestora a a că a încheiat un târg cu ș ț ș ț ș
Wozniak, de a împăr i bonusul cu acesta dacă va reduce numărul cipurilor. Spre uimirea celor de la Atari, Wozniak a ț
reu it să reducă cu 50 numărul cipurilor, un design a a de strâns fiind imposibil de reprodus pe o linie de asamblare. ș ș
În acel moment, Jobs i-a spus lui Wozniak că cei de la Atari le-ar fi dat doar 700 de dolari (în loc de 5000 de dolari cum
trebuia) i că partea lui Wozniak era de 350 de dolari. ș
[15]
Carieră[modificare]
Acest articol (sau sec iunea e mai !os) con ine gre eli e ț ț ș ortogra"ie sau e punctua ie ț .
Pte i conslta ț 'anall de stil i contribi prin corectarea -re elilor. ș ș
Începutul firmei Apple Computer[modificare]
În 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak i mai târziu ș Ronald Wayne, cu finan are din partea unui semi-pensionar al firmei ț
Ìntel, manager de produse pe pia ă i inginer, A.C. "Mike" Markkula Jr., fondează Apple. Înainte de a co-înfiin a Apple, ț ș ț
Wozniak a fost hacker. Jobs i Wozniak fuseseră prieteni de câ iva ani; se cunoscuseră în 1971, când un prieten ș ț
comun, Bill Fernandz, l-a prezentat pe tânărul de 21 de ani Wozniak lui Jobs, pe atunci în vârstă de 16 ani. Steve Jobs
a reu it să-l convingă pe Wozniak să asambleze un calculator i să-l vândă. Pe măsură ce ș ș Apple a continuat să se
extindă, compania a început să caute un director cu experien ă care să administreze eficient dezvoltarea acesteia. ț
În 1978, Apple l-a recrutat pe Mike Scott de la National Semiconductor pentru postul de CEO (director executiv), pentru
ce s-a dovedit a fi mai mul i ani turbulen i. În 1983, Steve Jobs l-a ademenit pe ț ț John Sculley de la Pepsi-Cola să vină la
Apple pe postul de CEO, întrebându-l: "Vrei să vinzi apă cu zahăr toată via a ta sau vrei să vii cu mine i să schimbi ț ș
lumea?"
[16]
În anul următor, Apple a difuzat la televiziune o reclamă la Super Bowl intitulată "1984". La adunarea anuală a
ac ionarilor, din 24 ianuarie 1984, Jobs vizibil emo ionat a prezentat calculatorul ț ț Macintosh audien ei ț
entuziaste; Macintosh devenind astfel primul calculator de dimensiuni mici, cu interfa ă grafică pentru utilizator, care a ț
fost comercializat cu succes. Dezvoltarea a fost începută de Jef Raskin, fiind preluată mai târziu de Jobs.
De i Jobs a fost pentru ș Apple un director convingător i carismatic, unii dintre angaja ii din acea perioadă l-au descris ș ț
ca pe un manager temperamental i inconsecvent. O criză din industria vânzărilor apărută la sfâr itul lui 1984 a ș ș
deteriorat rela ia profesională dintre Jobs i Sculley, iar la sfâr itul lui mai 1985 - în urma unei lupte interne pentru ț ș ș
putere i a anun ării unui număr semnificativ de disponibilizări, l-a înlăturat pe Jobs din func ia sa de ef al ș ț ț ș
diviziei Macintosh.
NEXT Computer[modificare]
Aproape imediat, Jobs a înfiin at o altă companie de calculatoare, numită ț NeXT Computer. La fel ca Apple Lisa, sta ia ț
de lucru NeXT era avansată tehnologic. Cu toate acestea, a fost în mare parte respinsă de industrie pentru că era prea
scumpă. Printre cei care i-au putut permite, totu i, o sta ie de lucru ș ș ț NeXT au câ tigat adep i datorită punctelor lor forte ș ț
tehnice, devenind lider printre acestea, fiind orientate spre dezvoltarea sistemului software. Jobs i-a comercializat ș
produsele NeXT în domeniile tiin ifice i academice datorită tehnologiilor inovatoare, experimentale încorporate în ș ț ș
acestea (cum ar fi nucleul Mach, procesorul de semnal digital i portul ș Ethernet built-in).
NeXTcube a fost descris de Jobs ca fiind un computer "interpersonal", despre care se spune că este următorul pas
după computerul "personal". Aceasta dacă computerele ar putea permite oamenilor să comunice i să colaboreze ș
împreună într-o manieră facilă, rezolvând astfel multe din problemele cu care s-au confruntat computerele "personale".
Într-o vreme când pentru majoritatea oamenilor e-mailul însemna un simplu text, lui Jobs i-a făcut plăcere să creeze
NeXTMail ca pe un sistem de e-mail demo pentru filozofia sa "interpersonală". NeXTMail a fost primul care a sprijinit în
mod evident, universal, clickable încorporarea fi ierelor grafice i audio în e-mail. ș ș
Jobs a condus NeXT cu o obsesie pentru perfec iunea estetică, această preocupare fiind eviden iată prin crearea din ț ț
magneziu a carcasei lui NeXTcube. Acest lucru a pus o presiune considerabilă asupra diviziei hardware i în 1993, ș
după ce au vândut doar 50.000 de calculatoare, NeXT s-a axat în totalitate pe dezvoltarea sistemelor software o dată
cu lansarea lui NeXTSTEP/Ìntel.
Pixar i Disney ș [modificare]
În 1986 Jobs a cumpărat Graphics Group (mai târziu denumit Pixar) de la Lucasfilm, divizia grafică de calculatoare,
pentru pre ul de 10 milioane de dolari, din care 5 milioane de dolari fiind date companiei ca i capital. ț ș
Noua companie, care a avut ini ial sediul la Lucasfilm Kerner Studios în San Rafael, ț California, dar de atunci s-a mutat
la Emeryville, California, a fost ini ial destinată a fi un high-end grafic dezvoltator hardware. După ani de rentabilitate ț
vânzarea Pixar Ìmage Computer, a încheiat cu Disney un contract pentru producerea unor filme animate
computerizate ,pe care Disney le-ar cofinan a i distribui. Primul film produs prin acest parteneriat, ț ș Toy Story, a adus
faimă i aprecieri critice studioului la lansarea sa în 1995. În următorii zece ani, sub conducerea creativului director al ș
Pixar, John Lasseter, compania a produs hit-urile de box-office: A Bug's Life (1998), Toy Story 2 (1999), Monsters,
Ìnc. (2001), Finding Nemo (2003), The Ìncredibles (2004), Cars(2006), Ratatouille (2007), WALL-E (2008) i ș Up (2009).
Finding Nemo, The Ìncredibles, Ratatouille, WALL-E i Up au primit fiecare premiul Academiei pentru cel mai bun film ș
de anima ie, un premiu introdus în 2001. ț
În anii 2003 i 2004, pe când contractul cu Disney se apropia de final, Jobs i directorul executiv al Disney, Michael ș ș
Eisner, au încercat fără succes să negocieze un alt parteneriat, iar la începutul lui 2004 Jobs a anun at că Pixar este în ț
căutarea unui nou partener care să-i distribuie filmele după ce contractul cu Disney va expira.
În octombrie 2005, Bob Ìger îl înlocuie te pe Eisner la Disney, care a lucrat rapid la îmbunătă irea rela iei cu Jobs i ș ț ț ș
Pixar. Pe 24 ianuarie 2006 Jobs i Ìger au anun at că Disney a fost de acord să cumpere Pixar într-o tranzac ie all- ș ț ț
stock, în valoare de 7,4 miliarde de dolari. Odată tranzac ia încheiată, Jobs a devenit cel mai mare ac ionar unic al ț ț
Disney, având aproximativ 7% din ac iunile companiei. Stocul de ac iuni de inut de Jobs îl depă e te pe cel al lui ț ț ț ș ș
Eisner, care de ine 1,7%, precum i pe acel a membrului familiei Disney, Roy E. Disney, care de ine aproximativ 1% din ț ș ț
ac iunile companiei. Jobs s-a alăturat consiliului de directori al Disney după finalizarea fuziunii. ț
Întoarcerea la Apple[modificare]
În 1996 a anun at că va cumpăra compania NeXT pentru suma de 429 de milioane de dolari. Afacerea s-a finalizat spre ț
sfâr itul anului 1996, aducându-l pe Jobs înapoi în cadrul companiei pe care a co-înfiin at-o. În scurt timp acesta a ș ț
devenit CEO interimar al firmei Apple, după ce directorii i-au pierdut încrederea în Gil Amelio, CEO, în urma ș
unei lovituri de stat din cadrul consiliului de administrare. În martie 1998, pentru a se concentra pe eforturile Apple
privind revenirea la profitabilitate, Jobs a reziliat imediat o serie de proiecte, cum ar fi Newton, Cyberdog, i OpenDoc. ș
În lunile următoare, multor angaja i le era frică să urce în lift cu Jobs, deoarece se temeau că atunci când se vor ț
deschide u ile s-ar putea să nu mai aibă o slujbă. În realitate, Jobs a concediat rar oameni, dar câteva victime au fost ș
suficiente pentru a teroriza întreaga companie. Jobs a schimbat, de asemenea, programul de licen iere pentru clone ț
Macintosh, ceea ce a făcut să fie prea costisitor pentru producători să continue să facă utilaje. Odată cu achizi ionarea ț
firmei NeXT, o mare parte din tehnologia companiei i-a găsit utilitatea în produsele Apple, mai ales NeXTSTEP, care a ș
evoluat în Mac OS X. Sub îndrumarea lui Jobs, compania a crescut numărul vânzărilor semnificativ o dată cu
introducerea computerului iMac i a altor produse noi; de atunci, design-urile atrăgătoare i de branding puternice au ș ș
func ionat bine pentru Apple. La 2000 Macworld Expo Jobs a renun at oficial la interimat, devenind CEO permanent. ț ț
În ultimii ani, compania s-a extins, introducând i îmbunătă ind alte aparate digitale. Odată cu introducerea playerului ș ț
muzical portabil iPod, a softului iTunes pentru muzică digitală, precum i a magazinului virtual iTunes Store, compania a ș
făcut incursiuni în electronice de consum i de distribu ie de muzică. În 2007 Apple a intrat în afaceri pe pia a telefoniei ș ț ț
mobile cu introducerea iPhone-ului, un telefon mobil cu ecran multi-touch, iPod, i dispozitiv de internet. Stimulând în ș
acela i timp inovarea, Jobs le reaminte te angaja ilor săi de "nava adevăra ilor arti ti", această metaforă însemnând că ș ș ț ț ș
livrarea la timp a produselor este la fel de importantă ca inovarea i design-ul atractiv. ș
Jobs a fost atât admirat cât i criticat pentru abilitatea sa desăvâr ită de persuasiune i arta sa de a vinde, care a fost ș ș ș
numită "câmp de denaturare a realită ii", fiind evidentă în cadrul discursurilor sale keynote (cunoscute sub denumirea de ț
"Stevenotes"), de la Macworld Expos i la World Wide Developers Conferences a Apple. ș
În 2005, Jobs ca răspuns la criticile programelor Apple de reciclare a e-de eurilor în Statele Unite a organizat o ș
incinerare în favoarea mediului la adunarea anuală a Apple, în Cupertino, din aprilie. Cu toate acestea, câteva
săptămâni mai târziu, Apple a anun at că va lua înapoi iPod-uri gratis la magazinele sale. Campania Computer ț
TakeBack a răspuns prin pilotarea unui avion care a arborat un banner, la absolvirea studen ilor de la Universitatea ț
Stanford, unde Jobs a inut un discurs. Pe banner era scris ,Steve - Nu fi un mini-player, reciclează toate e-de eurile¨. ț ș
În 2006 el a extins în continuare programele de reciclare Apple la orice client din SUA, care cumpără un nou Mac. Acest
program include transportul maritim i ,eliminarea ecologic㨠a sistemelor lor vechi. ș
Demisia[modificare]
Miercuri 24 august 2011, Apple a anun at demisia cofondaturului Steve Jobs. Apple Ìnc. a informat că demisia lui Steve ț
Jobs are efect imediat i că acesta va fi înlocuit de ș Tim Cook, care ocupa func ia de director opera ional al companiei. ț ț
Într-o scrisoare trimisă conducerii i comunită ii Apple, Jobs a transmis că dore te să rămână pre edinte al consiliului ș ț ș ș
de administra ie. De i s-a aflat oficial în concediu medical încă din luna ianuarie, Jobs a apărut în public pentru a anun a ț ș ț
noi produse Apple. CEO-ul de 56 de ani a revenit pentru scurt timp în luna martie, pentru a dezvălui cea mai recentă
versiune a iPad i mai târziu pentru a participa la o cină găzduită de către pre edintele Barack Obama pentru liderii din ș ș
ÌT, în Silicon Valley.
Decesul[modificare]
Steve Jobs a decedat pe data de 5 octombrie 2011, după o luptă îndelungată cu un cancer pancreatic. Decesul său a
avut loc la numai o zi de la lansarea noului model de iPhone. El a fost considerat o legenda a domeniului ÌT.
[17]
Via a privată ț [modificare]
A fost căsătorit cu Laurene i a avut 4 copii. ș
[18]
Vezi i ș [modificare]
• Pira ii din Silicon Valley ț , film semi-documentar
• Programatori celebri
Bibliografie[modificare]
• Caddes, Carolyn (1986). Portraits of Success: Impressions of Silicon alle!
Pioneers. Tioga Publishing Co.. ÌSBN 0-935382-56-9
• Cringely, Robert X. (1996). Accidental "mpires. HarperBusiness. ÌSBN 0-
88730-855-4
• Denning, Peter J. & Frenkel, Karen A. (1989). A #onversation $it% Steve
&o's. Comm. ACM. Vol. 32, No. 4, pp. 437÷443
• Deutschman, Alan (2001). T%e Second #omin( of Steve &o's.
Broadway. ÌSBN 0-7679-0433-8
• Freiberger, Paul & Swaine, Michael (1999). )ire in t%e alle!: T%e Ma*in( of
T%e Personal #omputer. McGraw-Hill Trade. ÌSBN 0-07-135892-7
• Hertzfeld, Andy (2004). +evolution in t%e alle!. O'Reilly Books. ÌSBN 0-596-
00719-1
• Kahney, Leander (2004). T%e #ult of Mac. No Starch Press. ÌSBN 1-886411-
83-2
• Levy, Steven (1984). ,ac*ers: ,eroes of t%e #omputer +evolution. Anchor
Press, Doubleday. ÌSBN 0-385-19195-2
• Levy, Steven (1994). Insanel! -reat: T%e .ife and Times of Macintos%, t%e
#omputer t%at #%an(ed "ver!t%in(. Penguin Books. ÌSBN 0-670-85244-9
• Malone, Michael S. (1999). Infinite .oop. Aurum Press. ÌSBN 1-85410-638-
4 Bantam Doubleday Dell. ÌSBN 0-385-48684-7.
• Markoff, John (2005). /%at t%e Dormouse Said: ,o$ t%e 01s #ounterculture
S%aped t%e Personal #omputer Industr!. New York: Viking. ÌSBN 0-670-03382-
0
• Simon, William L. & Young, Jeffrey S. (2005). i#on: Steve &o's, T%e -reatest
Second Act in t%e ,istor! of 2usiness. John Wiley & Sons. ÌSBN 0-471-72083-
6
• Stross, Randall E. (1993). Steve &o's and T%e NeXT 2i( T%in(. Atheneum
Books. ÌSBN 0-689-12135-0
• Slater, Robert (1987). Portraits in Silicon. MÌT Press. ÌSBN 0-262-19262-
4 Chapter 28
• Young, Jeffrey S. (1988). Steve &o's: T%e &ourne! is t%e +e$ard. Scott,
Foresman & Co.. ÌSBN 0-673-18864-7
• Wozniak, Steve (2006). iWoz #omputer -ee* to #ult Icon: ,o$ I invented t%e
personal computer, co-founded Apple and %ad fun doin( it. W. W. Norton &
Co.. ÌSBN 0-393-06143-4
• 3n mintea lui Steve &o's, Leander Kahney, Editura Meteor Press, 2011
- recenzie
Note[modificare]
1. ^ ,Forbes 400 Richest Americans¨. )or'es. martie 2011. Accesat la 10
martie 2011.
2. ^ Elkind, Peter (15 martie 2008). ,The trouble with Steve Jobs¨. Fortune.
Accesat la 21 iulie 2008 .
3. ^ Markoff, John (5 octombrie 2011). ,Steve Jobs, Apple's Visionary, Dies at
56¨. T%e Ne$ 4or* Times. Accesat la 5 octombrie 2011.
4. ^ ,Steve Jobs, Apple founder, dies¨. CNN. 5 octombrie 2011. Accesat la 5
octombrie 2011.
5. ^ Apple Ìnc. (5 octombrie 2011). ,Statement by Apple's Board of Directors¨.
Press release. Accesat la 5 octombrie 2011.
6. ^ Markoff, John (1 septembrie 1997). ,An 'Unknown' Co-Founder Leaves After
20 Years of Glory and Turmoil¨. T%e Ne$ 4or* Times. Accesat la 24 august
2011.
7. ^ ,Steve Jobs' Magic Kingdom¨. BusinessWeek. 2006-01-06. Accesat la 20
septembrie 2006.
8. ^ Burrows, Peter (2004-11-04). ,Steve Jobs: He Thinks
Different¨. BusinessWeek. Accesat la 20 septembrie 2006.
9. ^ Cringely, Robert X. (2004-04-01). ,Steve Jobs ÷ Apple Computer, Pixar¨. Ìnc.
Magazine. Accesat la 20 septembrie 2006.
10. ^ Kahney, Leander (2004-01-06). ,Wired News: We're All Mac Users Now¨.
Wired News. Accesat la 20 septembrie 2006.
11. ^ ,Smithsonian Oral and Video Histories: Steve Jobs¨. Smit%sonian Institution.
20 aprilie 1995. Accesat la 20 septembrie 2006.
12. ^ «Mother: Clara Hagopian (adoptive mother, accountant)» ÷ Steve Jobs
biography atNND2.
13.^ ,'You've got to find what you love,' Jobs says¨. Stanford +eport. 14 iunie
2005. Accesat la 31 martie 2006."Atunci nu am în eles, dar acum tiu că a fi ț ș
dat afară a fost cel mai bun lucru pentru mine".
14. ^
a
b
John Markoff (2005). /%at t%e Dormouse Said: ,o$ t%e Si5ties
#ounterculture S%aped t%e Personal #omputer Industr!. Penguin. p. preface
xix. ÌSBN 978-0-14-303676-0. Accesat la 5 octombrie 2011
15. ^ .etters 6 -eneral 7uestions Ans$ered , Woz.org
Wozniak, Steven: "iWoz", a: pages 147÷148, b: page 180. W. W. Norton,
2006. ÌSBN 978-0-393-06143-7
Kent, Stevn: "The Ultimate History of Video Games", pages 71÷73. Three
Rivers, 2001. ÌSBN 0-7615-3643-4
,Breakout¨. Arcade History. 25 iunie 2002. Accesat la 19 aprilie 2010.
,Classic Gaming: A Complete History of Breakout¨.
Classicgaming.gamespy.com. Accesat la 19 aprilie 2010.
16. ^ ,His Opportunity to Change the World¨.
17. ^ http://www.businessmagazin.ro/actualitate/steve-jobs-a-murit-8841441
18. ^ http://www.thetimes.co.uk/tto/news/
Legături externe[modificare]
• Steve Jobs la CrunchBase
• www.stevejobs.ro , 17 septembrie 2012, Fan Page Neoficial
• Zece lucruri cu care Steve Jobs a schimbat lumea , 28 decembrie 2011, Ana-
Maria Smădeanu, #apital
• Călătoria spre apus a genialului Steve Jobs , 26 august 2011, Dan
Arsenie, "venimentul 8ilei
• Povestea miliardarului cu un salariu de 1 dolar pe an , 16 ianuarie 2011, Ìonu ț
Fantaziu, "venimentul 8ilei
• 11 lucruri pe care nu le tiai despre Steve Jobs ș , 6 Octombrie 2011, Cristina
Botezatu, "venimentul 8ilei
• Moartea lui Steve Jobs. Gre eala prostească a unui geniu: în loc de opera ie, a ș ț
ales acupunctura, 22 Octombrie 2011, Dan Arsenie, "venimentul 8ilei
• Cum a evoluat boala lui Steve Jobs: de la tumoare pe pancreas la cancer
generalizat, 25 august 2011, Dan Ìstratie, "venimentul 8ilei
• Cum arăta micul Steve Jobs , 6 Octombrie 2011, Ìonu Fantaziu, ț "venimentul
8ilei
• GALERÌE FOTO. Fotografii inedite cu Steve Jobs, înainte de a deveni celebru ,
31 august 2012, Sorina Ìona c, ș -9ndul
• Ìnvata din greselile gigantilor: 10 erori ale sefului Apple , 7 aprilie 2011, Alex
Goaga, $all-street:ro
6arat+7
v # # m
Apple $nc%
6arat+7
v # # m
&'e (alt Disne) Compan)
6arat+7
v # # m
Persona!e c'eie în istoria Apple $nc%
Categorii:
• Na teri în 1955 ș
• Decese în 2011
• Steve Jobs
• Absolven i ai Reed College ț
• Budi ti Zen americani ș
• Designeri de computere
• Miliardari americani
• NeXT
• Oameni ai companiei Disney
• Oameni de afaceri din California
• Oameni din San Francisco Bay Area
• Pescetarieni
• Pionieri ai computerelor
• Pionieri ai Ìnternetului
• Programatori americani
• Na teri pe 24 februarie ș
• Decese pe 5 octombrie
Meniu de navigare
• Creare cont
• Autentificare
• Articol
• Discu ie ț
• Lectură
• Modificare
• Ìstoric
• Pagina principală
• Portaluri tematice
• Cafenea
• Articol aleatoriu
Participare
• Schimbări recente
• Proiectul săptămânii
• Ajutor
• Portalul comunită ii ț
• Dona ii ț
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi
• Afrikaans
• Alemannisch
• Aragonés
• Ænglisc
• ²--¸·¹'
• অসমীযা
• Asturianu
• Azerbaycanca
• Zemaitéska
• Bikol Central
• Eenapyckan
• Eenapyckan (fapaukeeiua)
• ELnrapcku
• বাংলা
• བོད་ཡིག
• Brezhoneg
• Bosanski
• Català
• ,~¸¸´
• Cestina
• - eauna ӑ
• Cymraeg
• Dansk
• Deutsch
• E••€•‚ƒ„
• English
• Esperanto
• Espa…ol
• Eesti
• Euskara
• Estreme…u
• †‡¸ˆ‰
• Suomi
• FranŠais
• Frysk
• Gaeilge
• Gàidhlig
• Galego
• Ava…e'‹
• Gaelg
• 客家語 /Hak-kâ-ngî
• Œ•Ž••
• िहनदी
• Hrvatski
• Magyar
• Հայերեն
• Bahasa Ìndonesia
• Ìlokano
• Ìdo
• ‘slenska
• Ìtaliano
• 日日日
• Basa Jawa
• ქართული
• ’a“a”ua
• ಕನನಡ
• 한국어
• Kurdî
• •–pr–“—a
• Latina
• Ladino
• L˜tzebuergesch
• Limburgs
• Lumbaart
• Lietuvi™
• Latviesu
• Malagasy
• šake›œ•cku
• മലയാളം
• मराठी
• Bahasa Melayu
• Malti
• မမနနမာဘာသာ
• †žŸ¸¸ ˆ~
• Nãhuatl
• Plattdüütsch
• नेपाली
• नेपाल भाषा
• Nederlands
• Norsk nynorsk
• Norsk bokmål
• Nouormand
• Occitan
• 日日日日日日
• Pangasinan
• Kapampangan
• Polski
• †-ˆ=-,
• ¸- , ښ
• Português
• Runa Simi
• Pycckuù
• संसकृ तम्
• Sicilianu
• Scots
• Sámegiella
• Srpskohrvatski / cpnckœxpeafcku
• Simple English
• Slovencina
• Slovenscina
• Shqip
• Cpncku / srpski
• Svenska
• Kiswahili
• Slunski
• தமழ
• తలగ
• ไทย
• TürkmenŠe
• Tagalog
• TürkŠe
• Tafap—a/tatarŠa
• Ykpaï•cuka
• Ÿ~¸'
• O zbekcha ʻ
• Vèneto
• Tiêng Viêt
• Winaray
• მარგალური
• w•!••
• Yorùbá
• 日日
• Bân-lâm-gú
• 粵語
• Modifică legăturile
• Ultima modificare efectuată la 16:47, 30 noiembrie 2013.
• Acest text este disponibil sub licen a ț Creative Commons cu atribuire i distribuire în condi ii ș ț
identice; pot exista i clauze suplimentare. Vede i detalii la ș ț Termenii de utilizare.
• Politica de confiden ialitate ț
• Despre Wikipedia
• Termeni
• Dezvoltatori
• Versiune mobilă
•
•