Steve Jobs

Published on July 2016 | Categories: Types, Articles & News Stories | Downloads: 67 | Comments: 0 | Views: 557
of 14
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content


De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Steve Jobs
Steve Jobs Steve prezentând iPhone 4 la Worldwide
Developers Conference din 2010.
Născut(ă) Steven Pal Jobs
24 febrarie 1!""
San #rancisco$ California$ S%&
Deces " octo'brie 2011 (") ani*
Palo &lto$ California$ S%&
Na ionalitate ț &'erican+
Alma mater ,eed Colle-e (abandonat .n 1!/2*
Ocupa ie ț Cofondator$ pre edinte i fost C01 al ș ș &pple
2nc.
Avere 3 4$5 'iliarde %SD (2011*
617
Membru în
consiliul
8he Walt Disne9 Co'pan9
Religie :dis'
627

So ie ț ;arene Powell (1!!1<2011*
Copii 4
Părin i ț Pal Jobs
Clara Jobs
Semnătură
'odific+
Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 - d. 5 octombrie 2011)
[3][4][5]
a fost cofondatorul
[6]
i ș CEO-ul (directorul general)
al firmei Apple Computer, precum i CEO al firmei ș Pixar, până la achizi ia acestui studio de anima ie de către ț ț
compania Disney. A fost cel mai mare ac ionar al companiei Disney ț
[7]
i membru în consiliul de directori ai Disney. Jobs ș
este considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât i în industria ș
divertismentului.
[8]
Cariera în afaceri a lui Jobs a contribuit la formarea mitului întreprinzătorului inteligent i individualist din ș Silicon
Valley care este preocupat de designul produsului i importan a crucială pe care o are aspectul estetic al produsului în ș ț
cucerirea clien ilor. Munca sa de dezvoltare de produse care sunt atât func ionale cât i elegante i-au adus o reputa ie ț ț ș ț
la care mul i admiratori fac referin ă. ț ț
[9]
Împreună cu cofondatorul Apple Steve Wozniak, Jobs a ajutat la popularizarea calculatorului personal spre sfâr itul ș
anilor '70. La începutul anilor '80, încă lucrând la Apple, Jobs a fost unul dintre primii care a sesizat succesul comercial
pe care interfe ele grafice operate prin intermediul ț mouse-ului îl pot avea.
[10]
În 1985, după ce a pierdut lupta pentru
putere cu consiliul de directori ai companiei Apple, Jobs a fondat NeXT, o companie care dezvolta o platformă de
computere specializată în învă ământul superior i pia a oamenilor de afaceri. Achizi ia firmei NeXT în anul 1997 de ț ș ț ț
către Apple l-a adus înapoi pe Jobs la compania pe care o fondase.
Cuprins
[ascunde]
• 1 Primii ani
• 2 Carieră
o 2.1 Începutul firmei Apple Computer
o 2.2 NEXT Computer
o 2.3 Pixar i Disney ș
o 2.4 Întoarcerea la Apple
o 2.5 Demisia
• 3 Decesul
• 4 Via a privată ț
• 5 Vezi i ș
• 6 Bibliografie
• 7 Note
• 8 Legături externe
Primii ani[modificare]
Steve Jobs s-a născut în San Francisco,
[11]
fiind adoptat de Paul i Clara Jobs ș
[12]
, din Mountain View, comitatul Santa
Clara, California, ace tia dându-i numele de Steven Paul. Paul i Clara au adoptat mai târziu o feti ă pe care au numit-o ș ș ț
Patti.
Părin ii săi biologici sunt Abdulfattah Jandali- un student ț sirian care a devenit apoi profesor de tiin e politice, i Joanne ș ț ș
Simpson, o studentă americană care a devenit logoped. Părin ii săi biologici s-au căsătorit ulterior i au avut o fiică, pe ț ș
Mona Simpson, sora biologică a lui Steve, care a devenit ulterior romancieră. Steve Jobs a urmat cursurile unui liceu
din Cupertino, California, frecventând după orele de coală prelegeri inute de compania Hewlett-Packard din ș ț Palo Alto,
California.
Pentru scurt timp, Jobs a fost angajat la această companie, în perioada verii, lucrând împreună cu Steve Wozniak. În
1972 Jobs a absolvit liceul i s-a înscris la ș Colegiul Reed din Portland,Oregon. De i a abandonat facultatea după doar ș
un semestru, el a continuat să audieze unele cursuri precum cel de caligrafie. Jobs a declarat ulterior: ,Dacă a fi ș
renun at la acel curs în facultate, Mac n-ar fi avut niciodată fonturi multiple sau propor ional distan ate ț ț ț ¨.
[13]
În toamna anului 1974 Jobs s-a întors în California unde a început să participe la reuniunile Homebrew Computer Club
împreună cu Steve Wozniak. Dorind să strângă bani pentru o retragere spirituală în Ìndia, s-a angajat ca tehnician
la Atari, o firmă producătoare de jocuri video. Jobs a călătorit ulterior în Ìndia împreună cu un prieten din facultate,
Daniel Kottke- devenit mai târziu primul angajat al Apple- în căutarea iluminării spirituale. S-a întors budist convins, cu
capul ras i purtând haine indiene tradi ionale. În acea perioadă a experimentat cu unele droguri, spunând că ș ț
experimentarea sa cu LSD că au fost "unul dintre cele două sau trei cele mai importante lucruri pe care le-am făcut".
[14]
A afirmat că cei din jurul său care nu-i împărtă esc rădăcinile sale ș contraculturale nu-i pot în elege în totalitate modul ț
său de gândire.
[14]
S-a întors la vechea sa slujbă, la Atari, unde a primit sarcina de a crea un circuit pentru jocul video Breakout. Potrivit lui
Nolan Bushnell, fondatorul companiei Atari, Atari i-a oferit 100 de dolari pentru fiecare cip redus din cadrul dispozitivului.
Jobs nu era interesat de circuite i avea pu ine cuno tin e despre design-ul acestora a a că a încheiat un târg cu ș ț ș ț ș
Wozniak, de a împăr i bonusul cu acesta dacă va reduce numărul cipurilor. Spre uimirea celor de la Atari, Wozniak a ț
reu it să reducă cu 50 numărul cipurilor, un design a a de strâns fiind imposibil de reprodus pe o linie de asamblare. ș ș
În acel moment, Jobs i-a spus lui Wozniak că cei de la Atari le-ar fi dat doar 700 de dolari (în loc de 5000 de dolari cum
trebuia) i că partea lui Wozniak era de 350 de dolari. ș
[15]
Carieră[modificare]
Acest articol (sau sec iunea e mai !os) con ine gre eli e ț ț ș ortogra"ie sau e punctua ie ț .
Pte i conslta ț 'anall de stil i contribi prin corectarea -re elilor. ș ș
Începutul firmei Apple Computer[modificare]
În 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak i mai târziu ș Ronald Wayne, cu finan are din partea unui semi-pensionar al firmei ț
Ìntel, manager de produse pe pia ă i inginer, A.C. "Mike" Markkula Jr., fondează Apple. Înainte de a co-înfiin a Apple, ț ș ț
Wozniak a fost hacker. Jobs i Wozniak fuseseră prieteni de câ iva ani; se cunoscuseră în 1971, când un prieten ș ț
comun, Bill Fernandz, l-a prezentat pe tânărul de 21 de ani Wozniak lui Jobs, pe atunci în vârstă de 16 ani. Steve Jobs
a reu it să-l convingă pe Wozniak să asambleze un calculator i să-l vândă. Pe măsură ce ș ș Apple a continuat să se
extindă, compania a început să caute un director cu experien ă care să administreze eficient dezvoltarea acesteia. ț
În 1978, Apple l-a recrutat pe Mike Scott de la National Semiconductor pentru postul de CEO (director executiv), pentru
ce s-a dovedit a fi mai mul i ani turbulen i. În 1983, Steve Jobs l-a ademenit pe ț ț John Sculley de la Pepsi-Cola să vină la
Apple pe postul de CEO, întrebându-l: "Vrei să vinzi apă cu zahăr toată via a ta sau vrei să vii cu mine i să schimbi ț ș
lumea?"
[16]
În anul următor, Apple a difuzat la televiziune o reclamă la Super Bowl intitulată "1984". La adunarea anuală a
ac ionarilor, din 24 ianuarie 1984, Jobs vizibil emo ionat a prezentat calculatorul ț ț Macintosh audien ei ț
entuziaste; Macintosh devenind astfel primul calculator de dimensiuni mici, cu interfa ă grafică pentru utilizator, care a ț
fost comercializat cu succes. Dezvoltarea a fost începută de Jef Raskin, fiind preluată mai târziu de Jobs.
De i Jobs a fost pentru ș Apple un director convingător i carismatic, unii dintre angaja ii din acea perioadă l-au descris ș ț
ca pe un manager temperamental i inconsecvent. O criză din industria vânzărilor apărută la sfâr itul lui 1984 a ș ș
deteriorat rela ia profesională dintre Jobs i Sculley, iar la sfâr itul lui mai 1985 - în urma unei lupte interne pentru ț ș ș
putere i a anun ării unui număr semnificativ de disponibilizări, l-a înlăturat pe Jobs din func ia sa de ef al ș ț ț ș
diviziei Macintosh.
NEXT Computer[modificare]
Aproape imediat, Jobs a înfiin at o altă companie de calculatoare, numită ț NeXT Computer. La fel ca Apple Lisa, sta ia ț
de lucru NeXT era avansată tehnologic. Cu toate acestea, a fost în mare parte respinsă de industrie pentru că era prea
scumpă. Printre cei care i-au putut permite, totu i, o sta ie de lucru ș ș ț NeXT au câ tigat adep i datorită punctelor lor forte ș ț
tehnice, devenind lider printre acestea, fiind orientate spre dezvoltarea sistemului software. Jobs i-a comercializat ș
produsele NeXT în domeniile tiin ifice i academice datorită tehnologiilor inovatoare, experimentale încorporate în ș ț ș
acestea (cum ar fi nucleul Mach, procesorul de semnal digital i portul ș Ethernet built-in).
NeXTcube a fost descris de Jobs ca fiind un computer "interpersonal", despre care se spune că este următorul pas
după computerul "personal". Aceasta dacă computerele ar putea permite oamenilor să comunice i să colaboreze ș
împreună într-o manieră facilă, rezolvând astfel multe din problemele cu care s-au confruntat computerele "personale".
Într-o vreme când pentru majoritatea oamenilor e-mailul însemna un simplu text, lui Jobs i-a făcut plăcere să creeze
NeXTMail ca pe un sistem de e-mail demo pentru filozofia sa "interpersonală". NeXTMail a fost primul care a sprijinit în
mod evident, universal, clickable încorporarea fi ierelor grafice i audio în e-mail. ș ș
Jobs a condus NeXT cu o obsesie pentru perfec iunea estetică, această preocupare fiind eviden iată prin crearea din ț ț
magneziu a carcasei lui NeXTcube. Acest lucru a pus o presiune considerabilă asupra diviziei hardware i în 1993, ș
după ce au vândut doar 50.000 de calculatoare, NeXT s-a axat în totalitate pe dezvoltarea sistemelor software o dată
cu lansarea lui NeXTSTEP/Ìntel.
Pixar i Disney ș [modificare]
În 1986 Jobs a cumpărat Graphics Group (mai târziu denumit Pixar) de la Lucasfilm, divizia grafică de calculatoare,
pentru pre ul de 10 milioane de dolari, din care 5 milioane de dolari fiind date companiei ca i capital. ț ș
Noua companie, care a avut ini ial sediul la Lucasfilm Kerner Studios în San Rafael, ț California, dar de atunci s-a mutat
la Emeryville, California, a fost ini ial destinată a fi un high-end grafic dezvoltator hardware. După ani de rentabilitate ț
vânzarea Pixar Ìmage Computer, a încheiat cu Disney un contract pentru producerea unor filme animate
computerizate ,pe care Disney le-ar cofinan a i distribui. Primul film produs prin acest parteneriat, ț ș Toy Story, a adus
faimă i aprecieri critice studioului la lansarea sa în 1995. În următorii zece ani, sub conducerea creativului director al ș
Pixar, John Lasseter, compania a produs hit-urile de box-office: A Bug's Life (1998), Toy Story 2 (1999), Monsters,
Ìnc. (2001), Finding Nemo (2003), The Ìncredibles (2004), Cars(2006), Ratatouille (2007), WALL-E (2008) i ș Up (2009).
Finding Nemo, The Ìncredibles, Ratatouille, WALL-E i Up au primit fiecare premiul Academiei pentru cel mai bun film ș
de anima ie, un premiu introdus în 2001. ț
În anii 2003 i 2004, pe când contractul cu Disney se apropia de final, Jobs i directorul executiv al Disney, Michael ș ș
Eisner, au încercat fără succes să negocieze un alt parteneriat, iar la începutul lui 2004 Jobs a anun at că Pixar este în ț
căutarea unui nou partener care să-i distribuie filmele după ce contractul cu Disney va expira.
În octombrie 2005, Bob Ìger îl înlocuie te pe Eisner la Disney, care a lucrat rapid la îmbunătă irea rela iei cu Jobs i ș ț ț ș
Pixar. Pe 24 ianuarie 2006 Jobs i Ìger au anun at că Disney a fost de acord să cumpere Pixar într-o tranzac ie all- ș ț ț
stock, în valoare de 7,4 miliarde de dolari. Odată tranzac ia încheiată, Jobs a devenit cel mai mare ac ionar unic al ț ț
Disney, având aproximativ 7% din ac iunile companiei. Stocul de ac iuni de inut de Jobs îl depă e te pe cel al lui ț ț ț ș ș
Eisner, care de ine 1,7%, precum i pe acel a membrului familiei Disney, Roy E. Disney, care de ine aproximativ 1% din ț ș ț
ac iunile companiei. Jobs s-a alăturat consiliului de directori al Disney după finalizarea fuziunii. ț
Întoarcerea la Apple[modificare]
În 1996 a anun at că va cumpăra compania NeXT pentru suma de 429 de milioane de dolari. Afacerea s-a finalizat spre ț
sfâr itul anului 1996, aducându-l pe Jobs înapoi în cadrul companiei pe care a co-înfiin at-o. În scurt timp acesta a ș ț
devenit CEO interimar al firmei Apple, după ce directorii i-au pierdut încrederea în Gil Amelio, CEO, în urma ș
unei lovituri de stat din cadrul consiliului de administrare. În martie 1998, pentru a se concentra pe eforturile Apple
privind revenirea la profitabilitate, Jobs a reziliat imediat o serie de proiecte, cum ar fi Newton, Cyberdog, i OpenDoc. ș
În lunile următoare, multor angaja i le era frică să urce în lift cu Jobs, deoarece se temeau că atunci când se vor ț
deschide u ile s-ar putea să nu mai aibă o slujbă. În realitate, Jobs a concediat rar oameni, dar câteva victime au fost ș
suficiente pentru a teroriza întreaga companie. Jobs a schimbat, de asemenea, programul de licen iere pentru clone ț
Macintosh, ceea ce a făcut să fie prea costisitor pentru producători să continue să facă utilaje. Odată cu achizi ionarea ț
firmei NeXT, o mare parte din tehnologia companiei i-a găsit utilitatea în produsele Apple, mai ales NeXTSTEP, care a ș
evoluat în Mac OS X. Sub îndrumarea lui Jobs, compania a crescut numărul vânzărilor semnificativ o dată cu
introducerea computerului iMac i a altor produse noi; de atunci, design-urile atrăgătoare i de branding puternice au ș ș
func ionat bine pentru Apple. La 2000 Macworld Expo Jobs a renun at oficial la interimat, devenind CEO permanent. ț ț
În ultimii ani, compania s-a extins, introducând i îmbunătă ind alte aparate digitale. Odată cu introducerea playerului ș ț
muzical portabil iPod, a softului iTunes pentru muzică digitală, precum i a magazinului virtual iTunes Store, compania a ș
făcut incursiuni în electronice de consum i de distribu ie de muzică. În 2007 Apple a intrat în afaceri pe pia a telefoniei ș ț ț
mobile cu introducerea iPhone-ului, un telefon mobil cu ecran multi-touch, iPod, i dispozitiv de internet. Stimulând în ș
acela i timp inovarea, Jobs le reaminte te angaja ilor săi de "nava adevăra ilor arti ti", această metaforă însemnând că ș ș ț ț ș
livrarea la timp a produselor este la fel de importantă ca inovarea i design-ul atractiv. ș
Jobs a fost atât admirat cât i criticat pentru abilitatea sa desăvâr ită de persuasiune i arta sa de a vinde, care a fost ș ș ș
numită "câmp de denaturare a realită ii", fiind evidentă în cadrul discursurilor sale keynote (cunoscute sub denumirea de ț
"Stevenotes"), de la Macworld Expos i la World Wide Developers Conferences a Apple. ș
În 2005, Jobs ca răspuns la criticile programelor Apple de reciclare a e-de eurilor în Statele Unite a organizat o ș
incinerare în favoarea mediului la adunarea anuală a Apple, în Cupertino, din aprilie. Cu toate acestea, câteva
săptămâni mai târziu, Apple a anun at că va lua înapoi iPod-uri gratis la magazinele sale. Campania Computer ț
TakeBack a răspuns prin pilotarea unui avion care a arborat un banner, la absolvirea studen ilor de la Universitatea ț
Stanford, unde Jobs a inut un discurs. Pe banner era scris ,Steve - Nu fi un mini-player, reciclează toate e-de eurile¨. ț ș
În 2006 el a extins în continuare programele de reciclare Apple la orice client din SUA, care cumpără un nou Mac. Acest
program include transportul maritim i ,eliminarea ecologic㨠a sistemelor lor vechi. ș
Demisia[modificare]
Miercuri 24 august 2011, Apple a anun at demisia cofondaturului Steve Jobs. Apple Ìnc. a informat că demisia lui Steve ț
Jobs are efect imediat i că acesta va fi înlocuit de ș Tim Cook, care ocupa func ia de director opera ional al companiei. ț ț
Într-o scrisoare trimisă conducerii i comunită ii Apple, Jobs a transmis că dore te să rămână pre edinte al consiliului ș ț ș ș
de administra ie. De i s-a aflat oficial în concediu medical încă din luna ianuarie, Jobs a apărut în public pentru a anun a ț ș ț
noi produse Apple. CEO-ul de 56 de ani a revenit pentru scurt timp în luna martie, pentru a dezvălui cea mai recentă
versiune a iPad i mai târziu pentru a participa la o cină găzduită de către pre edintele Barack Obama pentru liderii din ș ș
ÌT, în Silicon Valley.
Decesul[modificare]
Steve Jobs a decedat pe data de 5 octombrie 2011, după o luptă îndelungată cu un cancer pancreatic. Decesul său a
avut loc la numai o zi de la lansarea noului model de iPhone. El a fost considerat o legenda a domeniului ÌT.
[17]
Via a privată ț [modificare]
A fost căsătorit cu Laurene i a avut 4 copii. ș
[18]
Vezi i ș [modificare]
• Pira ii din Silicon Valley ț , film semi-documentar
• Programatori celebri
Bibliografie[modificare]
• Caddes, Carolyn (1986). Portraits of Success: Impressions of Silicon alle!
Pioneers. Tioga Publishing Co.. ÌSBN 0-935382-56-9
• Cringely, Robert X. (1996). Accidental "mpires. HarperBusiness. ÌSBN 0-
88730-855-4
• Denning, Peter J. & Frenkel, Karen A. (1989). A #onversation $it% Steve
&o's. Comm. ACM. Vol. 32, No. 4, pp. 437÷443
• Deutschman, Alan (2001). T%e Second #omin( of Steve &o's.
Broadway. ÌSBN 0-7679-0433-8
• Freiberger, Paul & Swaine, Michael (1999). )ire in t%e alle!: T%e Ma*in( of
T%e Personal #omputer. McGraw-Hill Trade. ÌSBN 0-07-135892-7
• Hertzfeld, Andy (2004). +evolution in t%e alle!. O'Reilly Books. ÌSBN 0-596-
00719-1
• Kahney, Leander (2004). T%e #ult of Mac. No Starch Press. ÌSBN 1-886411-
83-2
• Levy, Steven (1984). ,ac*ers: ,eroes of t%e #omputer +evolution. Anchor
Press, Doubleday. ÌSBN 0-385-19195-2
• Levy, Steven (1994). Insanel! -reat: T%e .ife and Times of Macintos%, t%e
#omputer t%at #%an(ed "ver!t%in(. Penguin Books. ÌSBN 0-670-85244-9
• Malone, Michael S. (1999). Infinite .oop. Aurum Press. ÌSBN 1-85410-638-
4 Bantam Doubleday Dell. ÌSBN 0-385-48684-7.
• Markoff, John (2005). /%at t%e Dormouse Said: ,o$ t%e 01s #ounterculture
S%aped t%e Personal #omputer Industr!. New York: Viking. ÌSBN 0-670-03382-
0
• Simon, William L. & Young, Jeffrey S. (2005). i#on: Steve &o's, T%e -reatest
Second Act in t%e ,istor! of 2usiness. John Wiley & Sons. ÌSBN 0-471-72083-
6
• Stross, Randall E. (1993). Steve &o's and T%e NeXT 2i( T%in(. Atheneum
Books. ÌSBN 0-689-12135-0
• Slater, Robert (1987). Portraits in Silicon. MÌT Press. ÌSBN 0-262-19262-
4 Chapter 28
• Young, Jeffrey S. (1988). Steve &o's: T%e &ourne! is t%e +e$ard. Scott,
Foresman & Co.. ÌSBN 0-673-18864-7
• Wozniak, Steve (2006). iWoz #omputer -ee* to #ult Icon: ,o$ I invented t%e
personal computer, co-founded Apple and %ad fun doin( it. W. W. Norton &
Co.. ÌSBN 0-393-06143-4
• 3n mintea lui Steve &o's, Leander Kahney, Editura Meteor Press, 2011
- recenzie
Note[modificare]
1. ^ ,Forbes 400 Richest Americans¨. )or'es. martie 2011. Accesat la 10
martie 2011.
2. ^ Elkind, Peter (15 martie 2008). ,The trouble with Steve Jobs¨. Fortune.
Accesat la 21 iulie 2008 .
3. ^ Markoff, John (5 octombrie 2011). ,Steve Jobs, Apple's Visionary, Dies at
56¨. T%e Ne$ 4or* Times. Accesat la 5 octombrie 2011.
4. ^ ,Steve Jobs, Apple founder, dies¨. CNN. 5 octombrie 2011. Accesat la 5
octombrie 2011.
5. ^ Apple Ìnc. (5 octombrie 2011). ,Statement by Apple's Board of Directors¨.
Press release. Accesat la 5 octombrie 2011.
6. ^ Markoff, John (1 septembrie 1997). ,An 'Unknown' Co-Founder Leaves After
20 Years of Glory and Turmoil¨. T%e Ne$ 4or* Times. Accesat la 24 august
2011.
7. ^ ,Steve Jobs' Magic Kingdom¨. BusinessWeek. 2006-01-06. Accesat la 20
septembrie 2006.
8. ^ Burrows, Peter (2004-11-04). ,Steve Jobs: He Thinks
Different¨. BusinessWeek. Accesat la 20 septembrie 2006.
9. ^ Cringely, Robert X. (2004-04-01). ,Steve Jobs ÷ Apple Computer, Pixar¨. Ìnc.
Magazine. Accesat la 20 septembrie 2006.
10. ^ Kahney, Leander (2004-01-06). ,Wired News: We're All Mac Users Now¨.
Wired News. Accesat la 20 septembrie 2006.
11. ^ ,Smithsonian Oral and Video Histories: Steve Jobs¨. Smit%sonian Institution.
20 aprilie 1995. Accesat la 20 septembrie 2006.
12. ^ «Mother: Clara Hagopian (adoptive mother, accountant)» ÷ Steve Jobs
biography atNND2.
13.^ ,'You've got to find what you love,' Jobs says¨. Stanford +eport. 14 iunie
2005. Accesat la 31 martie 2006."Atunci nu am în eles, dar acum tiu că a fi ț ș
dat afară a fost cel mai bun lucru pentru mine".
14. ^
a

b
John Markoff (2005). /%at t%e Dormouse Said: ,o$ t%e Si5ties
#ounterculture S%aped t%e Personal #omputer Industr!. Penguin. p. preface
xix. ÌSBN 978-0-14-303676-0. Accesat la 5 octombrie 2011
15. ^ .etters 6 -eneral 7uestions Ans$ered , Woz.org
Wozniak, Steven: "iWoz", a: pages 147÷148, b: page 180. W. W. Norton,
2006. ÌSBN 978-0-393-06143-7
Kent, Stevn: "The Ultimate History of Video Games", pages 71÷73. Three
Rivers, 2001. ÌSBN 0-7615-3643-4
,Breakout¨. Arcade History. 25 iunie 2002. Accesat la 19 aprilie 2010.
,Classic Gaming: A Complete History of Breakout¨.
Classicgaming.gamespy.com. Accesat la 19 aprilie 2010.
16. ^ ,His Opportunity to Change the World¨.
17. ^ http://www.businessmagazin.ro/actualitate/steve-jobs-a-murit-8841441
18. ^ http://www.thetimes.co.uk/tto/news/
Legături externe[modificare]
• Steve Jobs la CrunchBase
• www.stevejobs.ro , 17 septembrie 2012, Fan Page Neoficial
• Zece lucruri cu care Steve Jobs a schimbat lumea , 28 decembrie 2011, Ana-
Maria Smădeanu, #apital
• Călătoria spre apus a genialului Steve Jobs , 26 august 2011, Dan
Arsenie, "venimentul 8ilei
• Povestea miliardarului cu un salariu de 1 dolar pe an , 16 ianuarie 2011, Ìonu ț
Fantaziu, "venimentul 8ilei
• 11 lucruri pe care nu le tiai despre Steve Jobs ș , 6 Octombrie 2011, Cristina
Botezatu, "venimentul 8ilei
• Moartea lui Steve Jobs. Gre eala prostească a unui geniu: în loc de opera ie, a ș ț
ales acupunctura, 22 Octombrie 2011, Dan Arsenie, "venimentul 8ilei
• Cum a evoluat boala lui Steve Jobs: de la tumoare pe pancreas la cancer
generalizat, 25 august 2011, Dan Ìstratie, "venimentul 8ilei
• Cum arăta micul Steve Jobs , 6 Octombrie 2011, Ìonu Fantaziu, ț "venimentul
8ilei
• GALERÌE FOTO. Fotografii inedite cu Steve Jobs, înainte de a deveni celebru ,
31 august 2012, Sorina Ìona c, ș -9ndul
• Ìnvata din greselile gigantilor: 10 erori ale sefului Apple , 7 aprilie 2011, Alex
Goaga, $all-street:ro
6arat+7
v # # m
Apple $nc%
6arat+7
v # # m
&'e (alt Disne) Compan)
6arat+7
v # # m
Persona!e c'eie în istoria Apple $nc%
Categorii:
• Na teri în 1955 ș
• Decese în 2011
• Steve Jobs
• Absolven i ai Reed College ț
• Budi ti Zen americani ș
• Designeri de computere
• Miliardari americani
• NeXT
• Oameni ai companiei Disney
• Oameni de afaceri din California
• Oameni din San Francisco Bay Area
• Pescetarieni
• Pionieri ai computerelor
• Pionieri ai Ìnternetului
• Programatori americani
• Na teri pe 24 februarie ș
• Decese pe 5 octombrie
Meniu de navigare
• Creare cont
• Autentificare
• Articol
• Discu ie ț
• Lectură
• Modificare
• Ìstoric
• Pagina principală
• Portaluri tematice
• Cafenea
• Articol aleatoriu
Participare
• Schimbări recente
• Proiectul săptămânii
• Ajutor
• Portalul comunită ii ț
• Dona ii ț
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi
• Afrikaans
• Alemannisch
• Aragonés
• Ænglisc
• ²--¸·¹'
• অসমীযা
• Asturianu
• Azerbaycanca
• Zemaitéska
• Bikol Central
• Eenapyckan
• Eenapyckan (fapaukeeiua)
• ELnrapcku
• বাংলা
• བོད་ཡིག
• Brezhoneg
• Bosanski
• Català
• ,~¸¸´
• Cestina
• - eauna ӑ
• Cymraeg
• Dansk
• Deutsch
• E••€•‚ƒ„
• English
• Esperanto
• Espa…ol
• Eesti
• Euskara
• Estreme…u
• †‡¸ˆ‰
• Suomi
• FranŠais
• Frysk
• Gaeilge
• Gàidhlig
• Galego
• Ava…e'‹
• Gaelg
• 客家語 /Hak-kâ-ngî
• Œ•Ž••
• िहनदी
• Hrvatski
• Magyar
• Հայերեն
• Bahasa Ìndonesia
• Ìlokano
• Ìdo
• ‘slenska
• Ìtaliano
• 日日日
• Basa Jawa
• ქართული
• ’a“a”ua
• ಕನನಡ
• 한국어
• Kurdî
• •–pr–“—a
• Latina
• Ladino
• L˜tzebuergesch
• Limburgs
• Lumbaart
• Lietuvi™
• Latviesu
• Malagasy
• šake›œ•cku
• മലയാളം
• मराठी
• Bahasa Melayu
• Malti
• မမနနမာဘာသာ
• †žŸ¸¸ ˆ~
• Nãhuatl
• Plattdüütsch
• नेपाली
• नेपाल भाषा
• Nederlands
• Norsk nynorsk
• Norsk bokmål
• Nouormand
• Occitan
• 日日日日日日
• Pangasinan
• Kapampangan
• Polski
• †-ˆ=-,
• ¸- , ښ
• Português
• Runa Simi
• Pycckuù
• संसकृ तम्
• Sicilianu
• Scots
• Sámegiella
• Srpskohrvatski / cpnckœxpeafcku
• Simple English
• Slovencina
• Slovenscina
• Shqip
• Cpncku / srpski
• Svenska
• Kiswahili
• Slunski
• தமழ
• తలగ
• ไทย
• TürkmenŠe
• Tagalog
• TürkŠe
• Tafap—a/tatarŠa
• Ykpaï•cuka
• Ÿ~¸'
• O zbekcha ʻ
• Vèneto
• Tiêng Viêt
• Winaray
• მარგალური
• w•!••
• Yorùbá
• 日日
• Bân-lâm-gú
• 粵語
• Modifică legăturile
• Ultima modificare efectuată la 16:47, 30 noiembrie 2013.
• Acest text este disponibil sub licen a ț Creative Commons cu atribuire i distribuire în condi ii ș ț
identice; pot exista i clauze suplimentare. Vede i detalii la ș ț Termenii de utilizare.
• Politica de confiden ialitate ț
• Despre Wikipedia
• Termeni
• Dezvoltatori
• Versiune mobilă


Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close