SUB CN Rezolvate

Published on December 2016 | Categories: Documents | Downloads: 24 | Comments: 0 | Views: 221
of x
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

1. Comunicatii maritime in gama VHF Transmiteti un telex folosind INMARSAT C VHF Operează pe banda de 156 – 174 MHz. Canale duplex sunt disponibile radiotelephone pentru lucru navă/uscat şi simplex pentru navă/navă şi de rutină pentru apelare navă/uscat. Raza de acţiune maximă este 30 – 40 mile marine, în funcţie de înălţimea antenei VHF DSC Operează pe canalul 70 şi este folosit şi pentru alerte de pericol , urgenţa, siguranţa maritima, rutină VHF portable comunicaţii de pericol un-scene a) DSC în VHF Toate navele echipate GMDSS trebuie să aibă echipament DSC-VHF pe canalul 70 pentru transmiterea ,şi recepţionarea, alertelor către nave şi staţiile de coastă pentru alerta de pericol, urgenţă , siguranţă, rutină. Procedura pentru comunicaţiile DSC în VHF este în general aceeaşi ca cea în MF (unde medii) şi HF (unde scurte). Transmiterea mesajelor de primejdie Mesajul de primejdie se transmite când, în opinia comandantului, navă sau o persoană este în primejdie şi necesită asistenţă imediată. Cuvântul de cod este MAYDAY sau M′ AIDER Ori de câte ori este posibil, alerta de primejdie DSC trebuie să includă ultima poziţie cunoscută a navei şi momentul de timp (UTC) când aceasta a fost validă. Poziţia şi momentul de timp pot fi introduse automat de echipamentul de navigaţie al navei sau manual de către un operator. - alerta de primejdie DSC este transmis în modul următor: În măsura în care timpul permite se tastează sau selectează din tastatura echipamentului DSC de la bord: - natura primejdiei - ultima poziţie cunoscută a navei (latitudinea şi longitudinea) - momentul de timp (UTC) când această poziţie era valabilă - se tastează comunicaţiile ulterioare (telefonie) conform cu instrucţiunile de fabricaţie ale echipamentului DSC Se transmite alerta de primejdie DSC în canalul 70, 2187,5 KHz ,4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz. Folosirea incorectă, la scară mare a ch VHF, în special cele de distress, safety şi urgenţe, ch16 (156,7 MHz) şi a canalelor folosite pentru operaţiuni portuare, serviciile mişcările navelor şi a sistemelor de rapoarte, e un motiv mare de îngrijorare. Adesea folosirea incorectă a ch16 VHF cauzează interferenţe serioase a comnicaţiilor esenţiale şi devine un pericol potenţial a siguranţei maritime.. În acord cu Regulile Radio ITU: a) Ch 16 poate fi folosit doar pentru distress, urgenţă şi comunicaţii foarte scurte şi apelarea pentru stabilirea altor comunicaţii ce ar trebui purtate pe un canal de lucru corespunzător. b) Pe canalele VHF alocate operaţiunilor portuare, singurele mesaje permise sunt restrânse la cele referitoare la, mişcările şi siguranţa nevelor, şi, în caz de urgenţă, la siguranţa persoanelor, după cum folosirea acestor canale pentru comunicarea navă-navă poate cauza interferenţe serioase asupra mişcărilor şi siguranţa navelor în zone portuare aglomerate. Echipamentul VHF e operaţ frecvent de porsonal necalificat în folosirea să corectă, deşi ITU Regulamentul Radio cere ca seviciul fiecărui radio-telefon naval să fie controlat de un operator ce deţine un certificat emis şi recunoscut de Guvernul respectiv. Paragraful 10.Ghid de folosire a VHF pe mare 1 Pregătire: Înainte de transmitere, gândiţi-vă asupra subiectelor ce vor fi comunicate şi, dacă e necesar pregătiţi note scrise pentru a evita întreruperile şi a vă asigura că nu irosiţi timp pe un canal aglomerat. 2 Ascultare: Ascultaţi înainte de a începe să trnsmiteţi pentru a fi siguri că respectivul canal nu e deja folosit. Aceasta va evita interferenţe iritante.

3 Disciplină: Echipamentul VHF trebuie folosit corect şi în acord cu Regulamentul Radio. Următoarele ar trebui evitate în mod special. a) apelarea în ch 16 în alte scopuri decât cele de distress, urgenţe şi comunicaţii de siguranţă foarte scurte când alt canal apelabil este disponibil. b) Comunicarea fără legătură cu siguranţa navei în canalele portuare. c) Transmisii fără îndentificare corectă. d) Transmisii neesenţiale; ex: semnale şi corespondenţă nenecesare. e) Ocuparea unui canal particular. f) Folosirea limbajului ofensiv. 4. Repetare: Repetarea de cuvinte sau fraze ar trebui evitată doar dacă nu e cerută special de staţia ce le primeşte. 5. Reducerea puterii Când e posibil, ar trebui folosit transmiţătorul cu cea mai joasă putere pentru comunicaţii satisfăcătoare. 6. Comunicarea cu staţia de coastă Comunicaţiile ar trebui purtate în canalul indicat de staţia de coastă. Când se cere o schimbare de canal, aceasta ar trebui înştiinţată de staţia de coastă. La primirea instrucţiunilor de la staţia de coastă de a înceta transmisia, nici o altă comunicare nu trebuie purtată până la instrucţiunea contrarie (staţia de coastă ar putea primii mesaje de distress sau safety şi alte transmisii ar putea cauza interferenţe) 7. Comunicarea cu alte nave. În timpul comunicării navă-navă, navă apelată trebuie să indice canalul în care următoarea transmisie va avea loc. Navă apelantă trebuie să înştiinţeze acceptarea înainte de a schimba canalele. Procedura de ascultare subliniată mai sus ar trebui urmată înainte de începerea comunicării în canalul ales. 8. Comunicaţiile de distress Mesajele/apelurile de distress au prioritate absolută asupra tuturor celorlalte comunicaţii. Când le auzim, toate celelalte transmisiuni trebuie interzise şi ţinut un cart de monitorizare. Orice mesaje/apeluri de distress trebuie înregistrate în jurnalul de bord şi încredinţate masterului. La recepţia unui mesaj de distress, dacă e în apropiere, confirmaţi imediat recepţionarea lui. Dacă nu e în apropiere, permiteţi unui interval de timp să treacă înainte de a aduce la cunoştinţă receptarea să pentru a permite altor nave mai apropiate să acţioneze. 9. Apelarea Oricând e posibil, o frecvenţă de lucru ar trebui folosită. Dacă o frecvenţă de lucru nu e disponibilă, Ch 16 poate fi folosit, presupune că nu e ocupat de un mesaj/apel de distress. În cazul imposibilităţii stabilirii legăturii cu navă sau staţia, lăsăţi un interval de timp să treacă înainte de a repeta apelul. Nu ocupaţi canalul dacă nu e necesar şi încercaţi alt canal. 10. Schimbarea canalelor Dacă comunicarea pe un canal nu e satisfăcătoare, indicaţi schimbarea canalului şi aşteptaţi confirmarea. 11. Pronunţie Dacă devine necesară (ex: nume descriptive, call sign-uri, cuvinte ce pot fi neînţelese) folosirea tabelelor de pronunţie din Codul Internaţional şi Regulamente Radio (vezi Alfabetul Fonetic şi Codul de Semnale). 12. Adresarea. Cuvintele “Eu” şi “Tu” ar trebui folosite prudent. Indicaţi la cine se referă. 13. Cartul Navele echipate doar cu echipament VHF ar trebui să monitorizeze Ch 16 când se află pe mare. Alte nave ar trebui, când e posibil, să monitorizeze Ch 16 când sunt în zona de lucru a unei staţii de coastă capabilă să apeleze pe acel canal. În anumite cazuri Guvernele pot cere navelor să monitorizeze şi alte canale. Articolul 8. Comunicaţiile de urgenţă Comunicaţiile de urgenţă şi siguranţă se referă la :

a) b) c) d) e) f) g)

semnalele de avertizare pentru navigaţie şi meteorologie ; siguranţa navigaţiei ; rapoartele navei ; suportul comunicaţiilor pentru operaţiunile SAR ; sfatul şi transportul personalului medical ; alte mesaje pentru urgenţa şi siguranţă ; situaţia navigaţiei, problemele navelor şi mesaje meteorologice.

Paragraful 11.Urgenţă Semnalul de urgenţă PAN-PAN indică faptul că va urma un semnal foarte important referitor la siguranţa unei nave, avion sau altui vehicul, ori siguranţa unei persoane. Semnalul de urgenţă şi mesajul care urmează este trimis pe o frecvenţă de pericol. Totuşi în cazul unui mesaj mai lung sau unei întervenţii medicale într-o zonă cu trafic întens sau când mesajul este repetat atunci el este trimis pe o frecvenţă de lucru folosindu-se pentru anuntarea lui semnalul de urgenţă sau o frecvenţă apropiată de cea de frecvenţa de pericol. Alerta DSC de urgenţă şi siguranţă,se transmite canalul 70, 2187,5 KHz ,4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz.,cu următorul format, All ships sau MMSI staţiei Urgency MMSI propriu Canalul de lucru sau frecvenţele R/T sau NBDP

Majoritatea staţiilor de coastă din lume pot oferi serviciu medical. Atunci când se foloseşte R/T, semnalul de urgenţă PAN-PAN (x3) ar trebui folosit pentru mesaj. Mesajul ce va urma apoi ar trebui să fie adresat celei mai apropiate staţii de coastă folosindu-se preambulul publicat, prezentat în Lista staţiilor radio şi servicii speciale. De multe ori, este adevărat, este de preferat să fie sunat direct un doctor. Toate taxele către staţiile de uscat şi coastă pentru serviciul medical vor fi plătite celei mai apropiate autorităţi de În scopul anunţării şi identificării transporturilor medicale care sunt protejate de Convenţia de la Geneva, semnalul radio ar trebui să conţină semnalul de urgenţă aşa cum este descris de Regulamentul Radio, urmate apoi de adăugarea unui singur cuvânt (MEDICAL) în canalul NBDP şi cuvântului MAY-DEE-CALL pentru radiotelefonie. Când se foloseşte radiotelefonia, semnalul de urgenţă PAN-PAN (x3) este utilizat la apelare. Mesajul radio, început de un semnal de urgenţă, trebuie să conţină următoarele date referitoare la transportul medical indicând : a) indicaţivul de apel sau alte forme de identificare ; b) poziţia navei ; c) numărul şi tipul unităţii ; d) drumul navei (iţinerarul) ; e) timpul estimat în care navă ajunge în cel mai apropiat port ; f) orice altă informaţie, precum altitudinea de zbor, radiofrecvenţele de siguranţă, limba folosită precum şi modurile şi codurile de urmărire şi supraveghere radar folosite. Pentru a facilita comunicaţiile, una sau mai multe părţi ale unui conflict pot desţină frecvenţa pentru a folosite pentru aceste comunicaţii. pe ţărm. Semnalul de siguranţă SECURITE indică faptul că urmează un mesaj de avertizare meteorologic sau de navigaţie foarte important. Mesajul este transmis pe o frecvenţă de lucru după ce este anunţat pe frecvenţa de pericol.. 2. Comunicatii maritime in gama MF/HF Transmiteti o alerta de distress in gama VHF

Folosite să monitorizeze frecvenţele de pericol ale DSC în benzile de 2, 4, 6, 8, 12 şi 16 MHz. Folosite de asemenea pentru apelări de rutină pe benzile de 2, 4, 6, 8, 12, 16, 18, 22 şi 25 MHz. DSC folosesc atît pentru a transmite alerte de pericol , urgenţa, siguranţa maritima, rutină cît şi recepţia confirmarilor pentru aceste alerte MF/HF Cu facilităţi R/T şi telex pe toate benzile Maritime b) DSC în MF (frecvenţă medie) Toate navele dotate cu echipament GMDSS care navigă în zonele A2, A3 şi A4 trebuie să fie prevăzute cu echipament care să permită lucrul pe frecvenţa de 2187,5 KHz pentru alerta de pericol, urgenţă , siguranţă, rutină,şi 2189,5 KHz ,navă-coastă ,2177 KHz, coastă - navă,pentru apelare DSC , reducând astfel traficul pe celelalte canale. c) DSC în HF Navele dotate cu echipament GMDSS care navigă în zona A4 şi cele fără terminal INMARSAT care navigă în zona A3, trebuie să fie echipate cu echipament DSC pentru VHF şi MF. De asemenea, navele trebuie să fie echipate cu echipament DSC în HF pentru comunicaţii de pericol, urgenţă şi siguranţă între navă şi staţiile de coastă. DSC HF: 4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz. Procedura pentru comunicaţiile DSC în VHF este în general aceeaşi ca cea în MF (unde medii) şi HF (unde scurte). Transmiterea mesajelor de primejdie Mesajul de primejdie se transmite când, în opinia comandantului, navă sau o persoană este în primejdie şi necesită asistenţă imediată. Cuvântul de cod este MAYDAY sau M′ AIDER Ori de câte ori este posibil, alerta de primejdie DSC trebuie să includă ultima poziţie cunoscută a navei şi momentul de timp (UTC) când aceasta a fost validă. Poziţia şi momentul de timp pot fi introduse automat de echipamentul de navigaţie al navei sau manual de către un operator. - alerta de primejdie DSC este transmis în modul următor: În măsura în care timpul permite se tastează sau selectează din tastatura echipamentului DSC de la bord: - natura primejdiei - ultima poziţie cunoscută a navei (latitudinea şi longitudinea) - momentul de timp (UTC) când această poziţie era valabilă - se tastează comunicaţiile ulterioare (telefonie) conform cu instrucţiunile de fabricaţie ale echipamentului DSC Se transmite alerta de primejdie DSC în canalul 70, 2187,5 KHz ,4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz. Clasele de emisie, a. F1B sau J2B ,cu viteza 100 baud pentru canalele HF şi MF,cu durata de 6,2-7,6 secunde şi se repetă la 25 secunde. G2B pentru folosirea pe canalele VHF cu viteza 1200 bauds cu durata de aprox. 0,42-0,63 secunde şi se repetă la 5 secunde: Se pregăteşte traficul ulterior de primejdie. Frecvenţele alese pentru comunicaţii de distress, urgenţa şi siguranţa în benzile VHF/HF şi VHF canal radiotelefonic sunt: 2182 KHz 4125 KHz 156.8 MHz - Canalul 16 6215 KHz 8291 KHz 12290 KHz 16420 KHz

MF/HF DSC

Canal radiotelex în gama HF-MF , 2174,5 KHz 4177,5 KHz 6268 KHz 8376,5 KHz 12520 kHz 16695 KHz

Traficul de pericol începe cu formatul MAYDAY NUME ,MMSI, sau CALLSIGN/ IDENTIFICAREA STAŢIEI ÎN DISTRESS

POZIŢIA (LAT şi LONG, sau cu referire la o poziţie geografica) NATURA DISTRESS-ULUI FELUL DE AJUTOR CERUT ORICE ALTA INFORMAŢIE AJUTĂTOARE. Confirmarea alertei de primejdie DSC Staţiile de navă şi de coastă sunt obligate să asigure veghea pentru DSC pe frecvenţele/canalele de apel de primejdie şi securitate. Orice staţie de navă sau de coastă care recepţionează prin DSC un apel de primejdie trebuie să înceteze imediat orice transmisie care ar putea să se înterfereze cu traficul de primejdie şi trebuie să conţinue ascultarea până la confirmarea apelului de primejdie. Astfel, o staţie de navă care recepţionează prin DSC un apel de primejdie, trebuie să amâne un interval de timp confirmarea recepţiei acestui apel pentru a da posibilitatea staţiilor de coastă să localizeze sinistrul în interiorul ariei pe care o acoperă şi să confirme primul apel. Intervalul de timp este de 3,5-4,5 minute. MF De asemenea, emisiile MF depind de propagarea undelor de suprafaţă, dar cu o micşorare a razei de acţiune, datorită efectului crescut al atenuării de către pământ. În orice caz, propagarea undelor ionosferice începe să devină semnificantă în MF mai ales noaptea, când raza de acţiune creşte. Acesta poate fi un efect negativ, datorat unei interferenţe reciproce între staţiile de aceeaşi frecvenţă şi scăderea semnalului, cauzată de sosirea semnalelor la receptor pe diferite căi de la staţia de emisie. O staţie de coastă poate realiza o acoperire bună cu unda de suprafaţă, pentru canale radiotelefonice până la150 Mm şi 300 Mm pentru DSC/telex. HF Ionosfera se poate comporta ciudat uneori, recepţia fiind mai bună pe direcţia navă-coastă, decât coastă navă, sau invers. Comunicarea este nesigură uneori pe timpul apusului şi răsaritului. Variaţia considerabilă a radiocomunicaţiei la HF este o consecînţă a propagării semnalului, care este predominantă, undă ionosferică ziua şi noaptea. O componentă a undei de suprafaţă mai există, dar se atenuează prea rapid ca să fie folosit în comunicaţiile navale. Starul D are un efect neînsemnat peste 4 MHz şi propagarea pe distanţă lungă depinde de reflexia stratului E sau F. În general, banda mai înaltă folosită a HF are o rază de acţiune mai mare La o primă aproximare, cu cât frecvenţa este mai înaltă, cu atât reflexia va fi mai mare şi astfel, va fi mai mare şi raza de acţiune. Propagarea pe o rază de acţiune mai mare este posibilă ca un rezultat al unor mai multe reflexii dintre pământ şi ionosferă, chiar şi între stratele ionosferei. Totuşi, aceste moduri de emisie sunt foarte diferite şi nu vor fi folosite în comunicaţii navale internaţionale. Pentru siguranţa comunicaţiilor HF este recomandat să se folosească frecvenţa cea mai înaltă, funcţie de lungimea legăturii radio, folosind o singură reflexie. Unghiul cu care o undă radio întră în ionosferă este un factor important pentru reflexia care se produce la o înălţime mai mică, pentru incidenţa oblică, comparată cu încidenţa verticală . Cea mai înalţă frecvenţă care poate fi folosită pentru a comunica prin propagarea undelor în aer este cunoscută ca frecvenţa maxim utilizabilă, MUF. Cât timp această frecvenţă plasează receptorul la limita distanţei de salt este mai bine să se folosească o frecvenţă mai joasă de 0,85xMUF,denumită frecvenţă optimă de trafic, cu scopul de a înbunătăţi performanţele. De exemplu pentru a stabili comunicaţii cu Portishead Radio (Marea Britanie) pe timpul zilei, se pot aplica următoarele: 4MHz Nordul Franţei 6MHz Nordul Spaniei 8MHz Nordul Africii 12MHz Ghana 16MHz Angola

-

22/25MHz Africa de sud Noaptea, datorită schimbărilor în ionosferă, situaţia se schimbă: straturile F1 şi F2 fuzionează şi înălţimile straturilor E şi F cad. Rezultatul general este de a acoperi aceeaşi rază de acţiune. O legătură de la Portishead la Capetown ziua este posibilă la 22/25 MHz, iar noaptea sunt preferabile benzile de 12 MHz. Când se transmite de la E la W, semnalul poate să treacă de la condiţiile pe timpul zilei la cele de pe timpul nopţii şi poate fi dificil să stabilim comunicaţii efective. O strategie este de a estima banda de transmisie optimă, funcţie de condiţiile de zi sau noapte, la punctul mediu al legăturii radio. 3. INMARSAT. Prezentare generala a sistemului Transmiteti un mesaj de rutina in gama VHF Structura şi funcţiile sistemului INMARSAT (Organizaţia Internaţională a Sateliţilor Mobili) este un parteneriat de ţări membre, în prezent numărând 79 de membri. Aceste ţări cooperează pentru a asigura comunicaţiile mobile via sateliţi ‚cu nave, terminale portabile/transportabile, vehiculele terestre şi avioane. INMARSAT deţine un rol important‚ în cadrul convenţiei GMDSS pentru transmiterea rapidă şi clară a comunicaţiilor de pericol şi siguranţă, pentru comunitatea maritimă. Există patru regiuni oceanice acoperite de patru sateliţi geostaţionari INMARSAT : Regiunea Oceanică Atlantic - E - AOR-E Regiunea Oceanică Pacific - POR Regiunea Oceanică Indian - IOR Regiunea Oceanică Atlantic-W - AOR-W Canalele principale de comunicaţii prin satelit , pentru a asigura majoritatea funcţiilor GMDSS sunt: INMARSAT-C, INMARSAT-A , INMARSAT-B. INMARSAT-EGC , INMARSAT-E . Sistemul INMARSAT asigură următoarele funcţii GMDSS: Alerta de pericol navă-ţărm Anuntarea se face printr-o procedură standard sau printr-un buton dedicat, alertei de pericol acordându-i-se prioritate de acces în sistemul INMARSAT şi poate fi transmisă în oricare canal INMARSAT şi transmisă automat către RCC. INMARSAT-E 1.6 GHz, este un mijloc alternativ de transmitere a alertei de pericol,foloseşte EPIRB-ul canalului INMARSAT-E . Transmisiile INMARSAT-E pot fi iniţiate manual sau automat Alerta de pericol ţărm-navă Este anunţată de RCC; este transmisă prin INMARSAT-EGC Serviciul SAFETY-NET,şi recepţionat de terminalele INMARSAT-C-EGC de la bordul navelor . Fiecare din aceste canale sunt independente. Comunicaţii de coordonare a căutării şi salvării Terminalele INMARSAT pot fi utilizate pentru comunicaţii transmise şi receptate de la alte nave implicate în cazuri de pericol şi pentru comunicaţii cu RCC. Acolo unde mai multe nave sunt implicate, sistemul INMARSATEGC are avantajul că menţine o înregistrare conţinuă a datelor operaţionale şi acţiunilor planificate de RCC. Informaţii maritime de siguranţă Informaţia Maritimă de Siguranţă (MSI) este transmisă de autorităţile bazelor de coastă la birourile hidrografice, meteorologice şi de căutare şi salvare; mesajele sunt apoi introduse în serviciul INMARSAT-EGC. Serviciul SAFETYNET , pentru transmiterea la nave prin sistemul EGC din INMARSAT-C Navele pot participa, trimiţând mesaje de pericol de navigaţie şi meteorologice autorităţilor bazelor de coastă prin sistemul INMARSAT–C. Comunicaţii generale Teoretic, toate serviciile de telecomunicaţii disponibile la ţărm sunt de asemenea disponibile şi la navele echipate cu terminale INMARSAT. Aceasta are ca rezultat faptul că navele sunt capabile să comunice automat şi fiabil prin telefon, fax şi telex. Structura sistemului INMARSAT cuprinde trei mari componente: - Segmentul spaţial - Segmentul terestru - Segmentul maritim SEGMENTUL SPAŢIAL Segmentul spaţial INMARSAT constă în patru sateliţi de comunicaţii geostaţionari, cu sateliţi de rezervă în orbită, pregătiţi pentru a fi utilizaţi dacă este necesar.

Sateliţii de comunicaţie geostaţionari sunt lansăţi pe orbita geostaţionară (GSO), care este o orbită circulară la 35700 km (19270 Mm) deasupra ecuatorului şi se mişcă în planul ecuatorului. Sateliţii se mişcă pe orbita geostaţionară cu aceeaşi viteză unghiulară cu care pământul se roteşte în jurul axei sale şi de aceea par a fi staţionari deasupra unui punct fix de pe ecuatorul terestru. Sateliţii INMARSAT sunt controlaţi de Centrul de Control al Sateliţilor situat în Cartierul Central INMARSAT, la Londra, în Anglia. Acoperirea fiecărui satelit este definită ca aria de pe suprafaţa terestră (mare şi/sau uscat) în care orice antenă mobila sau fixă poate realiza comunicaţii cu satelitul. Fiecare satelit INMARSAT este conceput pentru a realiza acoperirea completă a feţei vizibile a pământului. Comunicaţiile încep să devină imprecise pentru locaţii peste aproximativ 760 nord sau sud, fiind garantate până la 700 nord şi sud Cei patru sateliţi INMARSAT, corespund la patru regiuni oceanice astfel: AOR-E - localizat orbital la 15.50 W POR - localizat orbital la 1780 E IOR - localizat orbital la 640 E AOR-W - localizat orbital la 540 W SEGMENTUL TERESTRU Segmentul terestru cuprinde reţeaua globală a Staţiilor Terestre de Coastă (CES), Staţiile de Coordonare a Reţelei (NCS) şi un Centrul Operaţional al Reţelei (OCC). Fiecare CES asigură o legătură între sateliţi şi reţelele de telecomunicaţii naţionale/internaţionale. Antenele mari folosite de CES pentru a comunica cu satelitul din acea regiune oceanică sunt capabile să dirijeze simultan mai multe apeluri la şi de la SES-uri. Un operator CES este în mod tipic o mare companie de telecomunicaţii care poate asigura un lung lanţ de servicii de comunicaţii la SES comunicând prin CES. Fiecare din sistemele de comunicaţii ale INMARSAT are reţeaua să proprie de CES-uri. CES-ul este identificat printr-un număr care se numeşte ID ,format din trei cifre. Prima cifră identifică aria ,0 - AOR-E , 1- POR, 2-IOR, 3-AOR-W. Următoarele două reprezintă numărul de ordine . Fiecare NCS comunică cu CES-uri din acea regiune oceanică şi cu alte NCS-uri, la fel de bine cu Centrul Operaţional al Reţelei (OCC) localizat în Cartierul Central INMARSAT, făcând posibil transferul informaţiei prin sistem. SES este instalat pe navă (sau utilizatori tereştri) care permite utilizatorului să comunice cu abonatului printr-un satelit selectat şi CES. 4. INMARSAT –C Pregatiti pentru operare receptorul NAVTEX Sistemul Inmarsat-C a fost introdus în 1991 pentru a completa sistemul Inmarsat-A.Sistemul oferă un canal de comunicaţii la un preţ mic în comparaţie cu celelalte canale Inmarsat,şi echipamente convenabile ca preţ,dimensiuni,greutate,consum de energie.Dezavantajul,nu este un canal de comunicaţii în timp real,CES-ul memorează şi retransmite mesajul.Sistemul are la bază tehnologie digitală,se transmit pachete de date,cu viteza de 600 biţi./sec. Canalul este organizat TDMA cu 22 de ferestre.Întîrzierea cu care ajunge mesajul este 3-6min. pentru direcţia navă-uscat,uscat-navă şi 5-8min. pentru direcţia navă-navă. Inmarsat-C este identificat de Inmarsat Mobile Number (IMN), compus din nouă cifre, astfe: T MID x1x2x3 z1z2 unde: T indică Inmarsat-C SES,este cifra 4; MID , Maritime Identification (MID) , Cod tară, format din trei cifre,264 pentru ROMANIA; x1x2x3 identitatea navei; z1z2 orice număr între 10 şi 99. Clase Inmarsat-C SES a) SES clasă1 poate fi folosit numai pentru transmisia-recepţia de mesaje navă-uscat, uscat-navă şi alertarea de primejdie. b) SES clasă 2 este capabil să opereze în două moduri selectabile de către operator: operare în cls.1 cu posibilitatea recepţionării mesajelor EGC mod de operare “ONLY EGC” c) SES cls.3 are:

-

-

-

un transiver capabil pentru transmisia-recepţia de mesaje un receptor pentru recepţia EGC. Echipamentele lucrează independent Compunere Inmarsat-C SES Un SES este constituit din: - DTE – Data Terminal Equipment (Echipamentul pentru transmisii de date) - DCE – Data Circuit Terminating Equipment . Aceste două blocuri, în funcţie de model, pot fi cuprinse într-o singură carcasă sau în două casete separate cuplate împreună.

a) DTE conţine circuitele electronice ce realizează următoarele funcţiuni:
interfaţează SES-ul la operator şi la dispoziţivele de intrare/ieşire incluzând totodată, monitorul, imprimanta, dispoziţivele de intrare externe (senzorii de monitorizare, echipamentele de navigaţie etc.) - conţine editorul de texte utilizat pentru formatarea mesajelor de transmis - stochează mesajul de pregătit până când DCE indică faptul că este gata pentru transmiterea mesajului şi apoi transferă mesajul stocat la DCE pentru transmitere - afişează pe monitor, mesajele recepţionate de DCE b) DCE conţine: - antena omnidirecţională - receptorul şi emiţătorul - electronica asociată pentru realizarea funcţiilor - asigură interfaţarea pentru DTE şi sistemul satelit Inmarsat-C - comandă semnalizările şi accesul mesajelor la satelit - verifică pachetul de date recepţionat şi cere retransmiterea pachetelor recepţionate cu erori - asamblează mesajele recepţionate în întregime şi le transferă la DCE pentru afişare Următoarele servicii sunt disponibile: Distress . Fiecare Inmarsat-C CES este connectat la cel mai apropiat Rescue Coordination Centre (RCC). Utilizând SES-ul operatorul poate transmite două tipuri de distress: -Prin acţionarea butonului : ului,poziţia,cursul,viteza,timpul. Mesajul este în memoria SES-ului şi cuprinde :identitatea SES-

- Mesajul este pregătit în editor şi conţine în plus tipul distress-ului şi orice informaţie de salvare

ajutătoare operaţiunilor

Servicii comerciale : - Serviciul de mesaje telex: transmite şi recepţionează mesaje între SES şi orice terminal telex care este conectat la reţelele telex naţionale/internaţionale. - Serviciul de mesaje fax: transmite mesaje fax la un terminal la ţărm şi recepţionează indirect mesajele fax . - Mesaje la şi de la computer: schimbarea mesajelor prin intermediul unui asigurator de serviciu specializat, între SES şi orice terminal computer care este conectat la Reţeaua Telefonică Comutată Publică (PSTN). - Serviciile poştă electronică (E-mail): schimbă mesaje şi fişiere cu abonaţii la serviciul E-mail, din lumea largă (folosind X.400, Internet, etc.) prin intermediul unui asigurator de servicii E-mail(un CES care oferă acest tip de servicii). - Serviciul de raportare a datelor:Tipical este poziţia (prin includerea unui receptorGPS în tranceiver INMARSAT-C),dar şi cursul,viteza şi alte date. - Serviciul SafetyNET, permite, înregistrarea MSI-urilor, provenite de la Oficiile meteorologice şi Hidrografice, transmise de RCC. Oferă posibilitatea selectării uneia din cele 16 Navarea/ Metarea. - Confirmarea recepţiei mesajului de abonat(Conf.Req.mesaj ajuns la CES şi Conf.OK.mesaj ajuns la desţinătar) - Servicii speciale cu coduri de două cifre de ex : 5. INMARSAT B

Verifivati EPIRB Din 1994 funcţiile de comunicaţii ale sistemulului Inmarsat-A,sunt preluate de sistemul Inmarsat-B. Inmarsat-A este un canal de comunlcaţii analogic tipul de modulaţie MF, şi încetează funcţionarea în 2007. Inmarsat-B este un canal de comunlcaţii dezvoltat pe tehnologie digitală şi înlocueşte din 2007 canalul Inmarsat-A . Inmarsat-B supportă comunicaţii de calitate telefonice, fax, telex şi date. Principalele caracteristici ale sistemulului Inmarsat-B :     digital technologie digitală; reduce banda canal; cost redus; utilizează focalizarea puterii emise de satelit. Inmarsat Mobile Number (IMN) pentru SES Inmarsat-B este format din 9 cifre. Prima cifră este “3”.

Inmarsat-B are o acoperire similară sistemului Inmarsat-A şi oferă servicii distress în conformitate cu cerinţele IMO . Distress via Inmarsat-B Nu diferă de transmiterea Distress-ului via Inmarsat-A. Ridicaţi handsetul şi aşteptaţi tonul PST .


 

Apăsăţi butonul Distress timp de 6 s. Apăsăţi [ # ] pentru a iniţia apelul. Când operatorul RCC răspunde transmiteţi clar:  MAYDAY MAYDAY MAYDAY  This is (numele navei/call sign)  Poziţia  Inmarsat Mobile Number şi satelitul utiltzat  Coursul şi viteza  Natura distress-ului  Asistenţa cerută  Orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare  Linia liberă pentru a fi contactaţi de RCC Transmiterea distress via telex




Apăsăţi butonul Distress timp de 6 s. Aşteptaţi pentru conectarea automată la RCC a) Tipăriţi mesajul de distress astfel: MAYDAY MAYDAY MAYDAY This is ( numele navei /call sign) Poziţia Inmarsat Mobile Number şi satelitul utiltzat Cursul şi viteza Natura distress-ului Asistenţa cerută Orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare b) Selectaţi mesajul de distress memorat în Distress Message Generator (DMG)
       

 Transmiteţi mesajul RCC. NOTĂ: Mesajul este în memoria SES-ului şi ciprinde-identitatea SES-ului, poziţia, cursul, viteza, timpul. Mesajui este transmis după recepţia mesajului GA+ .  Operarea canalului tel.sau telex.pentru comunicaţii de rutină este asemănătoare canalul Inmarsat-A.

6. Sistemul NAVTEX Verificati transportul radar Transmisiile NAVTEX sunt emisii telex care folosesc modul FEC şi sunt recepţionate normal de un receptor special care conţine o imprimantă şi/sau un ecran şi un microprocesor şi redă următoarele funcţii: 1. recepţionează doar de la staţiile selectate 2. recepţionează doar anumite tipuri de mesaje (unele nu pot fi respinse) 3. previne primirea din nou a aceluiaşi mesaj 4. stochează informaţiile primate 5. previne imprimarea mesajului dacă semnalul nu este bun. Toate mesajele NAVTEX sunt precedate de un grup de 4 caractere , prima denotă staţia care transmite , a două categoria mesajului , a treia şi a patra numărul de înregistrare.Codul 00 reprezintă trafic urgent şi totdeauna va fi tipărit. ZCZC B1B2B3B4 (TIMPUL) <-- (opţional) NUMĂR ORDINE TEXT MESAJ NNNN Article I. Categorii de mesaje La un receptor NAVTEX informaţia tipărită sau afişată poate fi Selectată pentru a întruni cerinţele operaţionale prin respingerea anumitor clase de mesaje. Categoriile de mesaje NAVTEX sunt: A¤- avize de navigaţie; B¤- avize de furtună; C- rapoarte despre gheţuri; D¤-alarmă de pericol şi SAR/informaţii despre piraterie; E- prognoze meteo; F- informaţii despre serviciile de pilotaj; G- mesaje Decca; H- mesaje Loran; L- mesaje Omega; J- mesaje Satnav; K-alte mesaje de navigaţie; L¤- mişcări de echipamente; V- amplificarea avizelor de navigaţie din A; Z- nici un mesaj. Aceste mesaje nu pot fi respinse de receptor. Article II. Transmisiile pe 518 Khz sunt în limba engleză dar acum există echipament care permite recepţia transmisiilor MSI în limba naţională pe frecvenţa 490 Khz sau în regiunile tropicale, pe 4209.5 Khz. Staţiile unei arii emit din patru în patru ore,identitatea fiind codată în litere.Tabelele cu informaţii despre staţiile unei navarei se găsesc în ALRS vol.5 ,de ex: NAVAREA I Nume staţie Oostende Reykjavik Rogaland Ţara Cod identificare Ora transmisiilor (UTC) Belgium T Iceland Norway Distanţa (NM) 550 450
¤

0248 0648 1048 1448 1848 2248 55 R 0318 0718 1118 1518 1918 2318 L 0148 0548 0948 1348 1748 2148

7. Sistemul COMPAS – SARSAT Stabiliti o convorbire telefonica cu INMARSAT B COSPAS-SARSAT este un sistem de descoperire şi localizare a poziţiei sinistrului. Conceptul de baza al sistemului COSPAS-SARSAT este dat în figura de mai jos. În prezent exista 3 tipuri de balize numite : Transmiţător pentru Localizările de Urgenţă (ELT) (aeropurtate), EPIRB (maritime) şi Balize de Locaţie Personala (PLB) (de uscat). Aceste balize transmit semnale care sunt detectate de sateliţii orbitali COSPAS-SARSAT echipaţi cu receptoare/procesoare compatibile. Semnalele sunt apoi retransmise spre o staţie de recepţie de uscat, numită Utilizatorul Local Terminal (LUT) care procesează semnalele pentru a determina poziţia balizei. O alerta este apoi transmisă , împreună cu informaţiile despre poziţie şi alte informaţii , prin intermediul Centrului de Control al Misiunii (MCC), ori RCC-ului naţional, ori spre cea mai apropiata autoritate SAR pentru a iniţia activităţile SAR. Frecvenţele folosite sunt :121.5 MHz (frecvenţa de urgenţa aeronautica internaţionala ) şi banda 406.0-406.1 MHz. Dealtfel din 2005 toate aeronavele sunt obligate a se dota cu ELT în banda 406.0-406.1 MHz,iar din 2009 să nu se mai execute supraveghere în 121.5 MHz .Acoperirea sistemului este globală.Timpul minim de localizare a poziţiei sinistrului este de 30 min. şi nu mai mult de 2 ore.Precizia determinării poziţiei este de 5 km. pentru banda 406.0406.1 MHz şi 20 km.pentru 121.5 MHz. Algoritmul folosit se bazează pe calculul deviaţiei Doppler rezultată din deplasarea satelitului faţă de baliză, calculând astfel distanţa înclinată la satelit. Sistemul este compus din trei segmente: -Segmentul spaţial -Segmentul terestru - Segmentul maritim Segmentul spaţial se compune la această dată din, Segmentul spaţial LEOSAR şi Segmentul spaţial GEOSAR Segmentul spaţial LEOSAR Are în compunere patru sateliţi,doi COSPAS pe orbită geopolară la aproximativ 1.000 km înălţime şi doi SARSAT pe orbită geopolară la aproximativ 800 km înălţime .Străbat orbita în 100 minute,şi stau pe cer aproximativ 15 minute. Sateliţii procesează diferit cele două frecvenţe : -pentru frecvenţă de 121.5 MHz, sateliţii sunt repetori.Retransmisia se face către LUT care procesează informaţia. -pentru frecvenţă de 406 MHz sateliţii procesează informaţia şi transmit datele către LUT. Segmentul spaţial GEOSAR Are în compunere trei sateliţi geostaţionari la 36.000 km, lucrează numai cu frecvenţa de 406 MHz cu funcţia de repetori către GEOLUT(staţiile terestre) care procesează informaţia. Acoperirea nu mai este globală, este de 700N şi 700S. Segmentul terestru se compune din : LUT, GEOLUT, MCC, RCC. 8. Sistemul SART Pregatiti pentru operare statia radio in gama MF/HF Scopul lor este de a determina poziţia supravieţuitorilor în timpul operaţiunilor de căutare şi salvare (SAR). Ele indică existenţa persoanelor în pericol care s-ar putea să nu mai fie la bordul navei, avionului, şi că e posibil ca ei să nu aibă nici un mijloc de recepţie. Descoperirea este făcută cu radarele de navigaţie în banda X (9 GHz),sub forma a 12 impulsuri la 0,4 cabluri.Un radar 10KW în impuls trebuie să descopere un transponder radar,de la 30

MN. Sursă de alimentare trebuie să asigure funcţionarea transponderului radar tip de 96 ore în stand-by şi 8 ore în regim transponder Toate comunicaţiile publice conectate prin circuite terestre sunt tarifate. Tarifele pentru apeluri staţiei de coastă se pot găsi în ITU List of Coast Station. Taxele terestre pot cuprinde: a) taxarea liniei terestre- în “special drawîng rights” (SDR) sau “ gold francs” (GF) b) taxa staţiei de coastă c) taxă navei d) orice altă taxă pentru servicii speciale e) orice taxe locale ( exemplu TVA) În general apelurile cu legăturile prin operator au un minim de 3 minute de taxare şi taxare la un minut, în timp ce apelurile telefonice şi cele telex au un minim de 6 secunde de taxare şi apoi taxarea se face la 6 secunde. Mesajele transmise prin INMARASĂT-C se taxează după numărul de kb de informaţie transmisi.Această informaţie este arătată în fişierul de logare. O schemă de taxare de 0,17 SDR pe un bloc de 256 biţi (un sfert de kb) INMARASĂT-C ca taxare CES şi 0,15 SDR pe 6 secunde INMARASĂT-B pentru taxarea liniei terestre este tipică. Un număr de companii asigură servicii de decontare, se numesc AAIC. Nota: Administraţii diferite asigură diferite monede în taxarea traficului radio. Acestea sunt în special drawing right (SDR), gold franc (GF), dolarul american şi lira sterlină. Ratele de schimb sunt publicate zilnic în LLOID’s List. GF este legat de SDr printr-o rată fixă ex: 3,061GF=1 SDR. Cu un sistem computerizat de căutare, moneda poate fi selectată la cerere. Detalii ale contului pot fi descărcate de obicei la luna şi trimise la autoritaţile de decontare. Compania va trimite software la zi, de obicei odată sau de două ori pe an ca să ia în calcul orice schimbare apărută între timp.

9. INMARSAT –EGC Transmiteti un mesaj de urgenta folosind gama VHF Serviciul de Informaţii Maritime (MSI) este definit ca fiind un serviciu menit a transmite avertismente de navigaţie şi meteorologice, buletine meteo şi alte mesaje urgente vitale pentru siguranţa navigaţiei. Mai poate include şi corecţii pentru hărţile electronice. Serviciul MSI reprezintă de fapt o reţea internaţională de transmitere a mesajelor MSI, pe baza datelor furnizate de diferite organisme şi instituţii specializate şi autorizate la nivel naţional. MSI - urile sunt transmise printr-o varietate de mijloace, folosind comunicaţiile radio terestre şi satelitare. GMDSS prezintă 2 sisteme independente pentru transmiterea MSI: NAVTEX Serviciul internaţional NAVTEX este sistemul pentru transmiterea şi recepţia de MSI prin intermediul unei benzi înguste de 518 Khz imprimând direct în limba engleză conform cerinţelor SOLAS. INMARSAT- EGC Safety-Net Serviciile complementare MSI sunt furnizate de serviciul Internaţional INMARSAT- EGC Safety-Net bazat pe sateliţi operat de INMARSAT. Servicul joacă un rol important în GMDSS ca o cerinţă pentru navele la care se aplică convenţia SOLAS.. În cazul sistemului INMARSAT- EGC Safety-Net, provider-ul de informaţii MSI transmite aceste date unei staţii de coastă (CES), care cu ajutorul unui echipament INMARSAT va transmite mesajele, utilizând reţeaua de sateliţi INMARSAT, pentru o întreagă zonă oceanică INMARSAT. Ca urmare, orice navă care se află în zona oceanică respectivă va putea recepţiona mesajul Safety-Net , indiferent de distanţa la care se află faţă de staţia CES. Acesta este un avantaj evident când se navighează în zone izolate dar este esenţial să se selecteze regiunea oceanică corectă altfel există pericolul de a se recepţiona informaţii nepotrivite. MSI-ul este transmis ori prin serviciul NAVTEX ori prin INMARSAT- EGC Safety-Net (exceptând situaţieile când este transmis prin ambele servicii), iar dacă navă este dotată cu ambele tipuri de receptoare (NAVTEX şi INMARSAT-C EGC) ea va putea selecta receptorul pe care-l utilizează pentru a recepţiona mesajele MSI, în funcţie de zona în care navigă. .INMARSAT- EGC Safety net

Pentru a recepţiona un mesaj MSI de rutină, receptorul EGC trebuie să fie acordat pe canalul/satelitul care transmite MSI la ora respectivă. Operaţiunea de acordare a receptorului EGC pe un anumit satelit se numeşte “log-in”. Unele mesaje MSI, cum ar fi avertismente urgente de navigaţie, avize de furtuni puternice, retransmitere mesaje de primejdie, sunt transmise fără un program prestabilit către toţi sateliţii care acoperă acea arie indiferent de regiunea oceanică monitorizată. Utilizatorul este atenţionat printr-o alarmă despre recepţia unei transmisii neprogramate. Pentru a evita multiplicarea excesivă a transmisiilor, IMO a autorizat următoarele prevederi: - pentru zonele NAVAREA/METAREA care sunt acoperite de mai mulţi sateliţi, mesajele MSI programate sunt transmise numai de către un anumit satelit nominalizat; - pentru zonele METAREA/NAVAREA acoperite de mai mulţi sateliţi, mesajele MSI neprogramate (avertismente de furtună, alarme de primejdie), sunt transmise de toţi sateliţii care acoperă regiunea la care se referă mesajele. Servicii EGC Sistemul de comunicaţie prin satelit Inmarsat are capacitatea numită Apelare Selelectivă în Grup (ECG) care permite furnizorilor de informaţii să trimită mesaje pentru recepţia selectivă prin receptoare EGC localizate oriunde în cele patru regiuni oceanice. Furnizorul de informaţii determină care receptoare pot recepta mesajul prin includerea informaţiei de identificare, cum ar fi NAVAREA/METAREA sau o zonă geografică definită căreia îi este adresat MSI-ul alături de mesaj , receptoarele EGC individuale pot fi programate să folosească această informaţie pentru a selecta doar mesajul cerut şi a le respinge pe celelalte. Bazându-se pe această capacitate selecţivă sistemul EGC suportă două servicii: 1. Serviciul EGC Safety-Net care permite operatorului receptorului să programeze receptorul pe ariile geografice pentru care MSI-ul va fi recepţionat, respectiv categoriile de mesaje MSI dorite (Maritime Safety Informaţion) Serviciul EGC Safety-Net transmite MSI-uri către toate navele dintr-o arie geografică ; 2. Serviciul EGC Fleet-Net,transmite mesaje de corespondenţă privată, transmise de compania de navigaţie sau autoritatea maritimă naţională pentru navele din aceeaşi flotă, iar pentru recepţionarea mesajelor de către toate navele sub acelaşi pavilion este utilizat ca element de identificare codul ENID. Mesaje Safety-net Un furnizor de informaţii înregistrat , cum ar fi Oficiul Hidrografic Naţional, Centrul de coordonare a salvării sau Oficiul Meteorologic, primeşte informaţiile din sursele sale specializate. Fiecare provider elaborează un mesaj MSI într-un format standardizat şi-l trimite celui mai apropiat coordonator. Coordonatorul verifică mesajul cu alte informaţii primate şi îl editează conform standardelor, apoi trimite textul final unui CES Inmarsat-C. Alături de mesaj sunt introduce următoarele coduri: 1. gradul de prioritate al mesajului; 2. tipul de serviciu care identifică mesajul; 3. adresă, care desemnează aria geografică unde conţinutul mesajului MSI este aplicabil. Această adresă poate fi reprezentată de una dintre cele 16 zone NAVAREA/METAREA sau o zonă geografică desemnată special; 4. repetiţia mesajului, respectiv de câte ori mesajul MSI trebuie repetat de către staţia CES. formatul, care indică setul de caractere în care mesajul va fi transmis şi imprimat (setul de caractere folosit este totdeauna din alfabetul internaţional nr.5 cunoscut ca 7 biţi în ASCII). Furnizorul de informaţii poate alege ora programată la care mesajul să fie transmis şi dacă un CES operează în mai mult de o regiune oceanică, satelitul care urmează să fie folosit. 5.

CES-ul primeşte mesajul cu instrucţiunile sale aşteptându-şi rândul după celelalte mesaje primite funcţie de prioritate şi timpul programat al transmisiei. La ora indicată pentru transmisie CES-ul înaintează measjul prin ISL către NCS pentru regiunea oceanică. NCS-ul transmite automat mesajul pe Canalul de Semnalizare Comună pentru întreaga regiune oceanică. Toate receptoarele EGC care întrunesc cerinţele SOLAS vor recepţiona mesajul MSI şi vor tipări mesajul, doar dacă operatorul a ales să respingă acel tip de mesaj sau dacă mesajul se repetă. Recepţie selecţivă Deşi receptoarele EGC vor recepţiona şi pot tipări toate transmisiile Safety-net făcute în întreaga regiune oceanică multe mesaje nu pot fi utile navei –de exemplu cele aplicabile unei NAVAREA care nu întră în voiajul planificat al navei sau cele irelevante pentru circumstanţele navei.Pentru a evita tipărirea unui număr mare de mesaje înutile , receptorul EGC poate fi programat să tipărească doar mesajele esenţiale şi să le respingă pe celelalte.De aceea fiecare receptor prezintă un software care stochează limitele geografice ale NAVAREA apoi receptorul foloseşte informaţia pentru a tipări doar acele mesaje valabile pentru zona curentă şi alte zone programate de operator. Receptorul nu poate fi programat să respingă mesajele adresate „tuturor navelor” şi alertele de pericol ”ţărm –navă” şi avertismentele meteo şi de navigaţie. Receptorul examinează mesajul folosind instrucţiunile codului C incluse în fiecare mesaj şi foloseşte informaţia pentru a decide ce mesaj să tipărească. Similar receptorul stochează numărul unic inclus în mesaj şi-l foloseşte pentru a evita tipărirea mai multor copii a acelor mesaje deja primite şi tipărite corect. Actualizări ale poziţiei Receptorul EGC trebuie actualizat regulat cu poziţia navei în măsură să asigure că: - receptorul poate tipări toate mesajele adresate unei zone geografice specificate; - tipărirea este restricţionată doar la acele mesaje adresate zonei selectate altfel receptorul va tipări automat sau va reţîne mesajele din întreaga regiune oceanică dacă poziţia navei nu este actualizată din 12 sau 24 ore (funcţia de model). Article III. Recepţia de mesaje obligatorii Conform cerinţelor SOLAS (pentru siguranţa tuturor celor de la bord) recepţia următoarelor mesaje e obligatorie: - retransmisiile de alerte de pericol ţărm-navă pentru NAVAREA curentă; -avertismentele de navigaţie pentru NAVAREA; -avertismentele meteo pentru METAREA; Article IV. Article V. Recepţia de mesaje Opţionale Pe lîngă mesajele obligatorii IMO recomandă ca receptorul să fie programat să recepţioneze următoarele mesaje: - prognoze meteo; - MSI pentru orice NAVAREA în care navă urmează să navige. NAVAREA specificată nu trebuie să fie adiacentă zonei curente în care navă navigă. Article VI. Article VII. Tipărirea mesajelor Article VIII. esenţiale Pentru ca utilizatorul să fie sigur că sunt selectate şi afişate/printate de către EGC numai acele mesaje care prezintă înteres pentru zona de navigaţie în care se află (sau urmează să se afle), trebuiesc făcute următoarele verificări: - poziţia navei introdusă în memoria EGC este reactualizată periodic; -receptorul EGC este setat să respingă mesajele pentru orice NAVAREA în afară zonei de înteres; receptorul EGC este setat să respingă mesajele ce nu sunt cerute;

receptorul nu tipăreşte multiple copii ale aceluiaşi mesaj. Reducerea numărului de alarme Receptorul EGC este setat să alarmeze audio sau video orice alertă de pericol sau mesaje care necesită un răspuns imediat. Pentru a evita orice alarmă înutilă asiguraţi-vă că: - poziţia navei introdusă în memoria EGC este reactualizată periodic; - receptorul EGC este setat să emită alarme numai pentru mesajele de primejdie şi de urgenţă. Transmisii repetate MSI Unele clase de receptoare EGC/SES nu pot asigura monitorizarea conţinuă a canalului folosit pentru transmisiile MSI putând schimba pe un canal diferit pentru traficul comercial normal.Pentru a îmbunătăţi şansa ca aceste receptoare să recepţioneze transmisiile MSI furnizorii de informaţii transmit după cum urmează: - mesajele MSI neprogramate sunt retransmise la 6 minute după transmisia iniţială a mesajului respectiv. - mesajele MSI programate, dar care au valabilitate mare în timp vor fi repetate la fiecare transmisie programată conform orarului, atâta timp cât datele cuprinse în mesaj sunt de actualitate. Section VIII.1 Transmisii pierdute În cazul în care unele dintre mesaje nu au fost recepţionate de către receptorul EGC (din diferite motive), utilizatorul are următoarele opţiuni: - să inchidă şi să redeschidă receptorul EGC. În acest fel sunt şterse din memoria receptorului toate headerele mesajelor anterior recepţionate, astfel încât atunci când un mesaj este retransmis el va fi interpretat ca mesaj recepţionat pentru prima dată şi va fi afişat; - să verifice dacă staţia CES care transmite mesajele ce ar putea înteresă pe navigator are serviciul de retransmitere la cerere (contra cost) a unor mesaje. Practici de operare corectă O corectă operare a receptorului EGC care să asigure recepţionarea mesajelor MSI transmise prin reţeaua SafetyNET implică : - verificarea periodică a modului în care funcţionează echipamentele cu care este cuplat receptorul EGC şi dacă imprimanta receptorului are hârtie şi ribbon; - ştergerea periodică din memoria terminalului INMARSAT-C a mesajelor care nu mai prezintă importanţă, pentru a elibera spaţiu în vederea stocării unor mesaje noi; - setarea imprimantei pe o dimensiune mai mică a caracterelor cu care imprimă (font-ului), astfel încât să se facă economie de hârtie; - verificarea poziţiei introduse în memoria EGC şi actualizarea acesteia; - introduceţi toate zonele NAVAREA / METAREA pe care navă urmează să le parcurgă, precum şi adresele staţiilor CES corespunzătoare; - selectaţi tipurile de mesaje MSI care doriţi să fie recepţionate şi deselectaţi-le pe celelalte; - pe durata staţionării în porturi lăsăţi receptorul EGC în funcţiune; -pentru a asigura o recepţionare conţinuă a unui anumit satelit INMARSAT, activaţi facilitatea de scanare automată, a terminalului INMARSAT-C ; - verificaţi modul de completare al jurnalului radio (toate mesajele să fie notate cu elementele de identificare, iar pentru mesajele de maximă prioritate să fie păstrată şi o copie tipărită. 10. Ariile GMDSS. Dotarea cu echipamnete pe arii. Transmiteti un mesaj de Safety folosind VHF

Cu ajutorul GMDSS –ului autorităţile de căutare şi salvare de la coastă, la fel ca şi navele din imediata apropiere a navei, sau a persoanei în pericol vor fi alertate rapid către incident astfel încot ei să participe la operaţiunile de căutare şi salvare cu o întârziere minima. Sistemul este folosit,de asemenea, pentru comunicaţii de urgenţa şi siguranţa şi trimiterea de informaţii de siguranţa maritime (avertizări şi previziuni de navigaţie şi meteorologice şi alte informaţii urgente de siguranţa). Cu alte cuvinte, orice navă este capabila, indiferent de zona în care operează, să efectueze aceste comunicaţii care sunt esenţiale pentru siguranţa proprie a navei şi a altor nave ce operează în aceiaşi zona. În acest moment fiecare guvern participant la Convenţia SOLAS referitoare la radiocomunicaţii pentru GMDSS ia masuri pentru a înfiinţa staţii de coastă pentru servicii de comunicaţii radio terestre şi spaţiale, aşa cum au fost recomandate de Organizaţia Maritima Internaţionala şi toate navele ce sunt pe mare trebuie să fie capabile să: a. transmită alerte de distress (pericol) navă-coastă prin cel puţin două mijloace diferite şi independente, fiecare folosind un serviciu de radiocomunicaţii diferit; b. recepţioneze alerte de distress coastă-navă; c. transmită şi să recepţioneze alerte de distress navă-navă; d. transmită şi să recepţioneze comunicaţii de căutare şi salvare; e. transmită şi să recepţioneze comunicaţii un-scene; f. transmită şi să recepţioneze semnale pentru localizare; g. transmită şi să recepţioneze informaţii pentru siguranţa maritime; h. transmită şi să recepţioneze radiocomunicaţii de la reţelele şi sistemele radio de coastă; i. transmită şi să recepţioneze comunicaţii punte-punte. Descrierea Zonei Distanţa Depinde de înălţimea antenei de coastă VHF, aproximativ 20÷ 50Mm Radio Frecvenţe EPIRB-uri Fie banda L (1.6GHz) sau 406MHz COSPASSARSAT sau EPIRB VHF(după februarie 1999) banda (1.6GHz) 406MHz COSPASSARSAT banda (1.6GHz) 406MHz COSPASSARSAT 406MHz COSPASSARSAT L sau Ca mai sus Mijloc de supravieţuire 2182KHz 3023KHz 4125 KHz 5680 KHz 123,1MHz ch.6 ch.16

A1 În interiorul razei de acţiune a staţiilor de coastă VHF

VHF

156.525MHz(canal ul 70) pentru DSC 156.8 Hz (canalul 16) RT Ca mai sus, plus, 2187.5 KHz DSC, 2182 KHz RT, 2174.5 KHz NBDP, 518 KHz NAVTEX Ca mai sus, plus, alertarea pe 1.51.6 GHz sau ca în A1 şi A2, plus, toate frecvenţele HF

A2 În interiorul razei de acţiune a staţiilor de coastă MF A3 În interiorul razei de acţiune a satelitului geostaţionar(INM ARSAT) A4 Alte arii(în afără razei de acţiune INMARSAT)

Aproximativ 50÷400Mm

MF VHF

70º N÷ 70º S

CF sau satelit MF VHF HF MF VHF

L sau Ca mai sus

La nord de 70º N sau la sud de 70º S

Ca mai sus

Sistemul GMDSS se bazează pe ideea folosirii a patru zone de comunicare maritime pentru a determina caracteristicile operaţionale a comunicaţiilor radio maritime,: Al O zonă cu acoperire radiotelefonică cu cel puţin o staţie de coastă VHF în care sistemul DSC este disponibil. O astfel de zonă se extinde de obicei de la 30 la 50 mile marine de la uscat. A2 O zonă în afără zonei Al, cu acoperire radiotelefonică a cel puţin o staţie radio coastă MF, cu sistem DSC la dispoziţie. Această zonă se poate extinde până la 150 mile marine de la uscat, excluzând orice zonă A1

prestabilită. În mod practic, acoperirea satisfăcătoare poate fi adeseori extinsă până la aproximativ 400 mile marine de la uscat. A3 O zonă în afără zonelor A1 şi A2, cu acoperirea unui satelit geostaţionar Inmarsat în care se foloseşte sistemul de alertare automată. Această zonă se întinde între 70 0 latitudine nordică şi sudică, dar exclude zonele prestabilite A1 şi A2. Caracteristicile echipamentelor pentru nave depind acum de zonel de navigaţie în care se deplasează nava. În plus, comunicarea navală în sistemul GMDSS necesită un sistem primar şi secundar de apelare de pericol. Aceasta presupune un sistem VHF, DSC ca sistem primar pentru o navă aproape de ţărm, suplimentată de un satelit EPIRB. O navă într-o zonă departe de ţărm, poate dispune de un sistem DSC pe frecvenţă medie, DSC pe frecvenţă înaltă sau satelit Inmarsat pe post de sistem principal, suplimentat de un satelit EPIRB. Tipul de echipament pentru sistemul principal este determinat de zona de navigaţie folosită. Caracteristicile suport sunt definite în cap. IV în SOLAS pentru cele patru arii navale. Articolul 2.Cerinţe minime de echipament GMDSS pentru nave Echipamente VHF cu DSC SART (2) NAVTEX Receptor EGC EPIRB 2-3 Staţii portabile VHF Receptor de supraveghere pe2182kHz (până la 1 feb 1999)1 2 tonuri de alarmare pe 2182kHz (până la 1 feb 1999) MF R / T + DSC plus Inmarsat A, B sau C HF R / T cu DSC şi telex A1 X X A B X X X X A2 X X A B X X X X X A3 X X A B X X X X X X X A4 X X A B C X X X X

X

Observaţii: A. cerute numai în acele zone în care este disponibil serviciul NAVTEX. B. cerute numai în acele zone în care NU este disponibil serviciul NAVTEX; de asemenea facilităţile de recepţie EGC sunt incluse în terminalul standard Inmarsat-C. C. EPIRB COSPAS-SARSAT pe 406 MHz. 11. Modulatia de amplitudine, frecventa Canalele internationale VHF dedicate 1. 490 kHz În serviciul maritim mobil, după integrarea totală a serviciului GMDSS, frecvenţa de 490 kHz va fi folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a mesajelor de avertisment meteo şi de navigaţie şi a mesajelor urgente către nave, prin folosirea Telegrafiei cu Printare Directă în Bandă Îngustă(în sistemul lîngvistic naţional). 2. 518 kHz În serviciul maritim mobil, frecvenţa de 518 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a mesajelor de avertisment meteo şi de navigaţie şi a mesajelor urgente către nave în limba engleză prin folosirea Telegrafiei cu Printare Directă în Bandă Îngustă(sistemul NAVTEX Internaţional). 3. 2174,5 kHz Frecvenţa de 2174,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 4. 2182 kHz Frecvenţa de 2182 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă, prin radiotelefonie, folosind clasă de emisie J3E. 5. 2187,5 kHz Frecvenţa de 2187,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR.

3023 kHz Frecvenţa purtătoarei radiogoniometrică de 3023 kHz, poate fi folosită pentru comunicaţii între staţiile mobile atunci când sunt în misiuni de cooperare pentru căutare şi salvare, precum şi pentru comunicaţii între aceste staţii şi staţiile de coastă participante, în concordanţă cu articolul 27 din Aer21. 1. Publicată ca broşură de Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, referindu-se în exclusivitate la Serviciul Aerian Mobil. 7. 4125 kHz (1) Frecvenţa purtătoare de 4125 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă de către radiotelefonie. (2) Frecvenţa purtătoare de 4125 kHz poate fi folosită şi de către aeronave pentru a comunica cu staţiile mobile maritime în scopuri de distress şi siguranţă, inclusiv căutare şi salvare. 8. 4177,5 kHz Frecvenţa de 4177.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru trafic de distress şi siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 9. 4207,5 kHz Frecvenţa de 4207,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR. 4209,5 kHz În serviciul maritim mobil, frecvenţa de 4209,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiteri de tip NAVTEX de către staţiile de coastă, a avertismentelor meteo şi de navigaţie, precum şi a mesajelor urgente către nave folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 11. 4210 kHz Frecvenţa de 4210 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 12. 5680 kHz Frecvenţa purtătoarei radiogoniometrică de 5680 kHz, poate fi folosită pentru comunicaţii între staţiile mobile atunci când sunt în misiuni de cooperare pentru căutare şi salvare, precum şi pentru comunicaţii între aceste staţii şi staţiile de coastă participante, în concordanţă cu articolul 27 din Aer21. 1. Publicată ca broşură de Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, referindu-se în exclusivitate la Serviciul Aerian Mobil. 13. 6215 kHz Frecvenţa de 6215 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă, prin radiotelefonie. 14. 6268 kHz Frecvenţa de 6268 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 15. 6312 kHz Frecvenţa de 6312 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR. 16. 6314 kHz Frecvenţa de 6314 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 17. 8291 kHz Frecvenţa de 8291 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă, prin radiotelefonie. 18. 8376.5 kHz Frecvenţa de 8376,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 19. 8414.5 kHz Frecvenţa de 8414,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR. 20. 8416.5 kHz Frecvenţa de 8416.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 21. 12290 kHz Frecvenţa de 12290 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă, prin radiotelefonie. 10.

6.

12520 kHz Frecvenţa de 12520 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 23. 12577 kHz Frecvenţa de 12577 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR. 24. 12579 kHz Frecvenţa de 12579 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 25. 16420 kHz Frecvenţa de 16420 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă, prin radiotelefonie. 26. 16695 kHz Frecvenţa de 16695 kHz este folosită în exclusivitate pentru mesaje de tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 27. 16804.5 kHz Frecvenţa de 16804.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selecţive Calling), în concordanţă cu recomandările CCIR. 28. 16806.5 kHz Frecvenţa de 16806.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 29. 19680.5 kHz Frecvenţa de 19680.5kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 30. 22376 kHz Frecvenţa de 22376 kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 31. 26100.5 kHz Frecvenţa de 26100.5kHz este folosită în exclusivitate pentru transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă. 32. 121.5 MHz şi 123.1 MHz (1) Frecvenţa de urgenţă radiogoniometrică de 121.5 MHz este folosită pentru distress şi urgenţă prin radiotelefonie pentru staţiile de pe aeronave, folosind frecvenţe între 117.975 MHz şi 137 MHz. Această frecvenţă poate fi folosită în aceste scopuri de către navele supravieţuitoare. Staţiile EPIRB folosesc frecvenţa de 121.5 MHz. (2) Frecvenţa de urgenţă radiogoniometrică de 123.1 MHz, auxiliară frecvenţei de 121.5 MHz este folosită de către staţiile aflate pe aeronave şi de către alte staţii mobile şi de coastă angajate în misiuni de căutare şi salvare. (3) Staţiile mobile maritime pot comunica cu staţiile de pe aeronave pe frecvenţa de urgenţă de 121.5 MHz doar în scopuri de distress şi urgenţă şi pe frecvenţa auxiliară de 123.1 MHz în misiuni de căutare şi salvare folosind clasă A3E de emisii pentru ambele frecvenţe. 33. 156.3 MHz Frecvenţa de 156.3 MHz(canalul 6) poate fi folosită pentru comunicaţii între staţii aflate pe nave şi cele aflate pe aeronave, angajate în misiuni de salvare şi căutare. De asemenea, poate fi folosită de staţiile de pe aeronave pentru a comunica cu staţiile aflate pe nave şi în alte scopuri de siguranţă. Navele ar trebui să evite interferenţele dăunătoare comunicaţiilor precum şi comunicaţiile între aeronave, spărgătoare de gheaţă şi a navelor în timpul iernii. 34. 156.525 MHz Frecvenţa de 156.525 MHz(canalul 70) este folosită în serviciul mobil maritim pentru apeluri de distress şi siguranţa folosind DSC. 35. 156.650 MHz Frecvenţa de 156.650 MHz(canalul 13) este folosit pe plan mondial drept canal de comunicaţii pentru siguranţa navigaţiei în special pentru comunicaţii între nave. De asemenea, poate fi folosit şi pentru manevra navei în port sau pentru operaţii portuare care fac subiectul reglementărilor naţionale. 36. 156.8 MHz (1) Frecvenţa de 156.8 MHz(canalul 16) este folosită pentru trafic de distress şi siguranţă pentru radiotelefonie.

22.

(2) Frecvenţa de 156.8 MHz(canalul 16) poate fi folosită de aeronave doar în scopuri de siguranţă. 406-406.1 MHz Banda de frecvenţe între 406-406.1 MHz este folosită în exclusivitate de către radiofaruri, care indică poziţia de urgenţă prin satelit, pe direcţia sol-aer. 38. 1530-1544 MHz În plus faţă de disponibilitatea pentru scopuri care nu ţîn de siguranţă, banda de frecvenţe 1530-1544 MHz este folosităîn scopuri de distress şi siguranţă pe direcţia sol-aer în serviciul maritim mobil. 39. 1544-1545 MHz Folosirea benzii de 1544-1545 MHz este limitată la operaţiuni de distress şi siguranţă, inclusiv: (a) legături de bandă îngustă de la sateliţi la staţiile mobile 40. 1626,5-1646,5 MHz În plus faţă de disponibilitatea pentru scopuri care nu ţîn de siguranţă, banda de frecvenţe 1626,5-1646,5 MHz este folosităîn scopuri de distress şi siguranţă pe direcţia sol-aer în serviciul maritim mobil. 41. 1645,5-1646,5 MHz Folosirea benzii de 1544-1545 MHz este limitată la operaţiuni de distress şi siguranţă, inclusiv: (a) transmisiuni de la sateliţii EPIRBs 42. 9200-9500 MHz Banda de frecvenţe de 9200-9500 MHz este folosită de radare pentru a uşura misiunile de căutare şi salvare. 43. Staţiile de pe bărcile de salvare (1) Echipamentele pentru radiotelefonie din barcile de salvare, dacă sunt capabile să funcţioneze în orice frecvenţă din banda de 156 MHz şi 174 MHz, trebuie să poată transmite şi recepţiona pe frecvenţa de 156,8 MHz(canalul 16) şi pe cel puţin o altă frecvenţă din această bandă. (2) Echipamentele pentru transmiterea de mesaje locale de pe bărcile de salvare trebuie să funcţioneze în banda de 9200-9500MHz. (3) Echipamentele cu facilităţi DSC din bărcile de salvare trebuie, dacă pot funcţiona: a) în banda de 1605-2850 kHz, să poată transmite pe 2187,5 kHz b) în banda de 4000-27500 kHz, să poată transmite pe 8414,5 kHz c) în banda de 156-174 MHz, să poată transmite pe 156,525 MHz 37.

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close