SUBIECTE REZOLVATE EXAMEN

1.care sunt cauzele hematuriei ??
fiziologic urina nu contine sange <2500/minut sub 3 pe camp >3 000, >5 /camp fenomen patologic Microscopic ,<1 mil /minut >1mil/min macroscopic Tumori litiaza traumatisme infectii rinichi poolichistic parazitoze fistule /amiloidoza .guta diabet necroza tubulara acuta Af sisemice :aterocleroza endocardita b.leucemia .glomerulonefrite.hemofilie,scorbut cid Af de veciantate/cancere uterine ,rectale,tbc intestinal.anevrisme fistule vasculare.tumori embrionare

2.Diag dif hematurie ??
Hemoglobinuria :sindroame hemolitice traumatisme vasculare cid hemoliza de mars Mioglobinuria –sindrom de zdrobire soc electric arsuri Alcaptonuria-in tlb met acid homogentizic Melanuria-in sd melanotice Porfinuria-eliminare urinara de hematoporfirina rezultata din desc hematiei Sindromul scutecelor albastre –tlb met triptofan Uretroragia intre mictiuni-leziuni situate sub sfincterul striat Fiziologic –ingestia de sfecla ,med-ciocolax,uraturia in exces decalogul hematuriei

3.cauze de polachiurie ??
urinare frecventa cu scaderea volum mictional neexplicata prin cresterea diurezei reducerea compliantei vezicale-timpul de umplere va fi mai scurt/tumori ,litiaza cistita tlb urinare,adenom prostatic staza vezicala-avem rezidiu vezical –scade cap vezicii si rtmul mictiunilior-adenom prostatic,cancer p,stricturi uretrale,stenoze de meat,vezica neurologica iritare sfincteriana sau a detrusorului in leziuni cervico uretrale date de tumori vezicale sau prostatice calculi secundar adenomului prostatic voluminos calculi ureteral juxtavezical polachiurie prin iritatie vezicala

4.care sunt cauzele disuriei ??
prin disectazia col vezical la nivelul elementelor ce il compun –mucoasa musculara inervatie/tumori vezicale prostatice scleroza col inervatie sec obs subvezicalede la col la meat uretera,hipertrofia prostatica,tumori uretrale,supuratii prostaice cauza vezicala-tumori ece obstruiaza colul.calculi vezicali obstructivi.vezica paralitica sec neconcordantei detrusor col vezical af ale organelor vecine –la gravide tumori benigne de uter rectale .abces perianal supuratie pelvi subperitoneala

5.cauze care pot duce la retentie completa de urina ??
survenita ca accident acut fara prodroame urologice dispare dupa cateva sonde urovezicale sau dupa adm de alfa simpatolitice parasipatomimetice 1

reflex postoperator in toate tipurile de intreventii presiunea crescuta duce in cele din urma la ira k etapa finala a unei lungi suferinte obstructive cauze urinare:obstructie subvezicala-hipetrofii benigne maligne .litiaza prostatica.uretrite aute,tumori peniene cauze vezicale tumori vezicale ce pot obstrua colul ,hematurii cae genereaza cheaguri cauze inalte pe cale reflexa in pielonefrite traumatisme ap urinar cauze extraurinare:traumatism medio rahidiene fibromul uterin leziuni s simpatic amputatia dwe rect tabesu’

6.def si cauza anuriei obstructive ??
Suprimarea diurezei mai putin de 100ml Obstructia ap urisar sau imposib fct normale a parenchim renal Brusc sau uneori insiduos o unui obstacol pe un rinichi unic fctsau prin obs ambilor rinichi cauze /litiaza cheaguri tumori .inf,molformatii complicate,cancerul de prostata,compresii patologige de vecinatate Primul pas in reluarea diurzei asig permeabilit urinare ,cateterism retrograd,nefrostoma percutanata

7.Colica renala def cauze ??
Paroxism dureros lancilant cu sediu lombar si iradiere a-inf spre fosa iliaca ipsilaterala testicul si scrot la barbati resp vulva la femeie Evolutie ondulanta cu maxime si acalmie Instalarea brusca a unui obstacol in calea evacuarii urinare (cavitati renale ureter jonctiunea uretero vezicala –fenomen de crestere brusca a presiunii in sistemul uretero pielo caliceal cu excitarea proprioreceptorilor pt durere Cauze /calculi nu depinde numai de marime ,coraliformi uneori nu produc durere Cheaguri/materiale de supuratie/evacuarea unei caverne tbc.ligatur accidentala a uretrului i9n inerventiile ginecologice.procese de vecinatate ,inflamatii ,tumori

8.colica renala aspecte clinice ??
Durere paroxistica cu debut brusc in plina sanatate /bolnavul este agitat anxios cauta o pozitie antalgica pe care nu o gaseste Insotita de simtomatologie digestiva greata varsaturi ileus /metiorism abdominal/agitatie anxietate extrema/cardiace scade ta in urosepsis .creste pulsul Semne urinare –oligurie anurie cand avem un rinichi unic congenital Hematurie can calculul a migrat Colica ,hematurie si histurie la diabetici sau la marii consumatori de analgezice In fct de pozitia obstacolului inalt –pielon,ureteral lombar-maxim durere lombara cu iradiere in fosa iliaca si org genitale Ilio pelvin –va mima apendicita sau d merkel Juxtavezical-colica si semne de iritatie vezicala

2

9.disg dif colica renala ??
Complicatii nervoase radiculare/colica biliara Apendicita acuta Ulcerperforat Pancreatita acuta Alte sindroame dureroase abd

10. tratamnet colica renala litiazica ??
Calmarea durerii si tratarea cauzei Cura de setesa scada diureza si p din caile urinare nu se monteaza perfuzie Antialgice-algocalmin .piafen.tramal Antispastice miolitice-papaverina,nitroglicerin Ains:indometacin,diclofenac/ibuprofen,piroxicamscade edemul si diureza prin mec prostaglandinic T modern/b blocante-ergotoxin .prazosin Glucagon adm intermitent Antibiotice decat in cazul unor infectii

11. tratament chirurgical minim invaziv ??
Nefrostomie percutanata sub control eco se repereaza rinichiul si avitatile dilatate-se punctioneaza apoi se introduce un ghid metalic se pozitioneaza cu cateter moni j cu extremitatea renala multiperforata in interiorul cav renala Caterterism uretral retrograd face sub anestezie rahidiana –sanda ureureterala care aunsa la niv obsacol il poate depasi in locul sondei poate fi introdus un cateter double j

12. piuria def diag dif ??
Puroi in urinaformat din leucocite modificate germani si produsi de degradare tisulara ansamblu ce a primit denumire a de piociteleucocite normale maxim 5 pe camp Mai mult de 10 ce corespunde 2000/minut >piuria Uraturia in exces sub aspectul caldurii urina se limpezeste Fosfaturia in excesadaugam picaturi acid acetic se limpezeste Chiluria prin coloraie acid osmic s einegreste Spermaturia Nabecula –nor alburiu ce pluteste la suprafata urinei formata din celule epi si leucocite

13. enumerati malformatiile rinichiului ??
Pot apare in orice etapa a organogenezei Anomalii de numar /agenezia renala bilaterala.agenezia renal unilaterala.rinichi supranumerar dedublare renala unilaterala Anomalii de pozitie rinichi ectopic ptoza renala Anomalii de rotatie rinichi cu hil anterior post lateral Anomalii de volum si str mare cong si mic congenital Anomalii de forma si fuziune /potcoava inelar ,sigmoid L De vascularizatie Ale calicelor\ A bazinetuluimega .extrarenal.bifid Malformatii chistice 3

14. riniciul in potcoava ??
Cea mai frecventa de simfiza renala apare prin fuziunea poli inf8o% restul suprinichiul este situat de obicei in reg lombara infiar istmul poate fi parenchimatos sau fibroasunt mai jos decat cei normali istmul l3 l4si g mai mica Axele lor pot fi oblice in jos si medial ,oblice in jos si lateral Bazinetele roatate ant Calice normale k numar in spite de roata Ureterele se implanteza inalt in bazinet Se asociaza cu alte anomalii Clinic nu este manifesct se suprapune aunci cat exista o patologie renala Diag imagistic eco urografie tomo rmn Abod chirurgicall ant transperitoneal

15. chist simplu essential ??
Anomalie de obicei unulaterala si singulara uneori multipla bilaterala forma rotund ovalara ir pe interior tapetata cu un epiteliu cubic si contine lichid clar serocitrin.de regula sunt asimtomaticidurere lombara hematuria hta nefromegalie febra pt infectie Crirerii eco/ simplu necomplicat absenta ecourilor intrachistice prezenta contur bine delimitate forma rotund ovalara dak se deceleaza separi calcificari se impune ct Criteri tomografice asemanatoare celor eco iar densitatile admise de la -10 la +20 hu similare apei Criterii inesugestive pt forma simpla perete gros calcificari septarii continut hiperdens neo,ogen ecouri intrachistice Complicatii se pot in fecta/peretele poate fi gros calcificari efractia chistului hta Distrugerea rinichiului cand chistul este f mare

16. enumerati malformatiile ureterului si jonctiunii pieloureterale ??
Anomalii de numar agenezia uni sau bi/duplicitate pieloureterala De pozitie si deschidere ureter retrocav ectopii ureterale oriunde in afara trigonului De structura ureterocelul dilatarea chistica a ureterului terminal/ aplazia ureterala /cordon fibros fara lumen Insertia inalta a ureterului congenital Anomalii de calibru megaureter megadolicoureter Megatip dilatare numai a segmentului pelvin ureteral

17. gradele imagistice de reflux vezico ureteral ??
Risc infectie Cauze ectopia de meat duplicitate ureterala .ureterocelul dureri lombare in timpul mictiunii.itu,hta Reflux ureteral Uretero pielo caliceal cu cupe caliceale normale Cu calice dilatate aplatizate Cupe inversate cu reducera parenchimului Dilatare mare caliceala cu parenchim subtiat

4

18. hidronefroza congenitala prin obstructia jonctiunii pielo ureterale ??
Clinic durere nefralgie sau colica semn de infectie litiaza Rinichi marit palpabil Asimtomatici pe perioade mari de timp Eco +urografic absenta opacifierii ureterului si dilatarea pielocaliceala de diferite grade ajunfge pana la rinichi nefunctional Consecinta hidronefrozei –litiaza infectii Tratament pieloplastie cu sau fara drenaj in scopul recuperaii unitatii renale deschis sau laparoscopic Dak parenchimul este distrus facem nefrectomie

19. enumerati malformatiile vezicii urinare ??
Agenezie/vezica septata .dibertriculi congenitali Maladia de col vezical Extrofia vezicala Sindrom de megavezica megaureter

20. enumerati malformatiile uretrei ??
Agenezia/stricturi congenitale/hierplazia de veru montanum/divertricol congenital ureteral ant/uretere duble/valve ureterale post/valve u ant /fistule uretero rectale/epispadias /hipospadias

21. valve uretrale post ??
Falduri mucoase la nivelul uretrei post cu punct de plecare coliculul seminal si care se insera pe perete ant uretra Constitue obstacol in evacuarea urinara se inchid in timpul mictiunii retrograd nu opun rezistenta Tip 1 ce pornesc din veru montanum in jos spre uretra membranoasa 2directie craniala spre colul vezical 3 diafragme nu apartin de veru m circumferentiale si au orificiu punctiform in centru cu o mb inelara Diag /copii cu infectii frecvente si hidronefroza Urografia –cliseuu mictional arata dilatatrea uretrei post cu declaribri bruste Ureteroscopia –sub anestezie arata vezia cu celule si coloane uneori divertricul si identifica valvele

22. epispadias ??
Anomaloe rara .deschiderea uretrei pe partea post a penisuluila distanta mai mica sau mai mare de gland In fct de locul deschideri poate fi balanic penian peno pubina La cei peno pubian incontinenta 70%prin dezv defectuasa a ap sfincterian/reflux vezico uretral/intreaga uretra peniana este deschisa colul vezica este vizibil Epispadias poate fi complet peno pubian Incomplet penian sau balanic ambele respecta ap sfincterian

5

Forma completa gasim anomalii ap genital extern .osoase .incontinenta urinara ,jonctiunii uretero vezicale/epispadian feminin si mai rar sau descris forme subsimfizara .retrosimfizara,clitoriniana T ratament este chirurgical prin asigurarea corectiei incontinentei si reconstructiei ap genital si uretrei

23. hipospadias ??
Deschiderea meatului uretral pe fata ant a penisului datorita fuziunii incomplete a plicilor uretrale sau aplazieu ruretrei anterioare/orificiul poate fi oriunde intre fata ventrala a glandului si perineu Pacient prezinta si o incurbarea ventrala a penisului si anomalii ale pretputului/forme glandular coronal subcoronal penial diostal mediopenian ,penial proximal peno scrotal scrotal.perineal 1 caz la 200 -300 nasteri dat trantament estrogeni/asociaza criptorhidie/hernie inghinala hidrocel Ex urografic este necesar T chirurgical se corecteaza anomaliile si refacerea vietii sexuale Nu este usoara de aceea sa facut o subspecuializare Hipospatologie Inlaturarea coardei ventrale cauza a poziteie peniene vicioase

24. enumerati si definiti malformatiile peniene ??
Consecinta a viciului de dezv sapt 6 viata iu Apenia sau agenezia peniana datorita lipsei tubercului genital asociata cu malf cardio p / osoaseanus imperforat/uretra se deschide in perineu Megalopenia –cresterea rapida a penisului in copilarie .hiperproductia de testosteron prin tlb testiculare sau corticosuprarenale Micropenia –crestere insuf <2.5 deviatii dect la n /raport l /grosime este n Deficit de testorteron Se asociaza cu cromozomopatii Cariotipul se fc obligatoriu la toti pacientii Tratament cu testosteronasa fel incat sa nu blocheze carti;lajele de crestere 25mg la fiecare 3 sapt

25. enumerati si definici malf testiculare ??
Bifiditate scrotala –buzele scrotale sunt separate complet nu exista rafeu scrotal asociaza cu hipospadias Hipoplazia scrotala una sau ambele buze sunt dedezvoltate asociaza cu ectopie testiculara Testicol –anomalii numar –anerhidie –absenta Monorhidie,poliarhidie ,sinarhidie Anomalii de dezvoltare mici hipotrofici libidoul si potenta scazute adipozitate tip femin Anomalii de migratie criptorhidiss/testicul ascuns De coborare in scrot 70% vor cobara in prilmele 3 luni de viata Pot fi palpabile nepalpabile Pozitie abdominala /extracanaliculare /ectopice Intraabdominale /intracanaliculare Suprapubiene /infrapubiene 6

26. definitia si clasificarea infectiilor urinare ??
Inflamatie simtomatica a uroteliului cauzata d einvazia microbiana se caracterizeaza prin bateriurie si piurie <100mii nu exclude infectia Clasificarea stamey asim si simtomatic Prima infectie:”priam documentata bacteriologic Inf nerezolvata :germene sa eliminat permanent in timpul trat si dupa Peristenta bacteriana:urina a fost sterilizata dar infectia nu a fost eradicata-calcu;lu .corpi straini Reinfectia – o noua infectie cu alt microorganism

27. care sunt germenii are provoaca infectii urinare ??
Dezechilibru invazie microbiana si aparare g- coli .enterobacter klebsiele proteus piocianic seratia g+20%stafilococul aureus si streptococul fecalis alti germnei- clostridium bacteroides fragilis listeria .candida ,clamindia

28. ce este flora comensala si nasocomiala ??
Comensala coli enterobacter provin din floraintestinala Nasocomiala –klebsiela proteus provin din germenii selectati intraspitalicesti

29. patogenia inf urinare cu germni comuni ??
Rezervor intestinal etapa perineala vulva etapa uretrala-cistita –etapa ureterala –pielo interstitiala –modificri papuilare Inf se realizeaza pe cai ascendenta canaliculara Hematogena cand intereseaza parenchimul renal la inceput Linfatic/comunicari anormale Factorii nhibitori ai dezv infectiei:integritate a anatomica/sistem imun/strat glucoz amino glicani ce protejeaza uroeliu Factori fav:staza/scadera debit urinar/leziuni uroteliu.corpi straini.inocularea directa a germenilor Tratament imunosupresor.sida radioterapie/tlb metabolice ,diabet Agresiune microbiana masiva Igiena locala deficitara .utilizara necontrolata a antibioticelor

30. diag de lab inf urinare ??
Depinde de modalitatea de recoltare care trebue sa evite contaminarea Cultura la cel mult o ora de la recoltare Ex urinii proaspete putem observa una sau mai multe bacterii pe camp sau leucocite Urina centrifugata –prezenta leucocite are semnificatie scazutadeoarece 25%pacienti fara inf au piurie Prezenta microbilor in urina centrifugata se coreleaza cu rezultatul uroculturii Interpretarea microorganismului depindede tipul micro-ec oli 80%pacienti cu cistita /klebsiela enterobactergemneni de spital/pseudomonas la pers cu rezistenta scazuta Nr de coloniidak urina este diluata sau pacient a luat aa cresterea pate fi inhibata Cea mai imp cauza de neconcordanta intre nr de colonii si severitatrea infectiei este intarzierea insamnatarii urinei care perminte multiplicarwea bacteriilor de suprafata 7

Secretia prostatica –la barbatii cu inf recidivante

31. sindroamen clinice ale inf urinare si genitale la barbat enumerare ??
Pielonefrita acuta si cronica Cistita .prostatita/uretrita.sindromul septic in urologie

32. complicatii supurative ale iu cu loc renala enumerare ??
Sepsis-tahicardie tehipnee febra>38.leucocitoza Sindrom septic-sepsis +mod starii de constienta/hipelactacidemie.oigurie Soc septic –hta Ins d eorgan Necrozapapilara Pielonefrita /pielonefroza/abces renal perirenal Flegmon perirenal

33. pielonefrita acuta etiologie def ??
Inf acuta a unuia sau ambilor rinichi;intereseaza oarenchimul renal,calice pelvisul Apar la orice varsta mai ales la 20 -50 de animai ales la femei Det de gram negativiin special e coli car ajunge la rinici prin ascensiune Gram +stafilo si strepto dau f rar Altii-proteus klebsiela duc la formarea urina alcalina cu aparitia calculilor de infectie care se dezv in sistemul pielo caliceal Inf fav de reflux obstructie inf hematogena factori anatomici diabet zaharat

34. pna clinic ??
Febra cu debut brusc .frison durere la nivelul lombei urina tulbure Tlb de mictiune -disurie polachiurie Maleza si anorezie Sensi dureroasa in unghiul costo vertebral semne de iritatie peritoneala uneori Piurie .bacteriurie

35. semne clinice ale pielonefritei acute bacteriene la copil ??
Sindrom urinar disurie polachiurie tenesme vezicale hematurie modif urina Sindrom infectios sistemic febra tlb digestive pierdere ponderala anemie manif neurologice sau septicemie Evolutie cu hipertermie marcata insotit de convulsii soi alt starii generale semnele urinare pot fi absente

36. pna la batrani ??
Evoluiaza spre hta tlb resp si psihice

37. pna acuta la gravide ??
Fav de staza si dilatarea cailor urinare apare mai frecvent in a doua parte a sarciniicu simtome obisnuite dar poate imbraca forme grave cu insuf renala septicemie Sindrom hepato renal ce pune viata in pericol si det risc fetal Risc matern insur ra Hta toxemie gravdica soc toxico septic Risc fetal prematur subponderal anomalii congenitale compromiterea sarcinii 8

38. pna la diabetici ??
Evolutia este zgomotoaasa cu alterarea starii generale si hta Frecventa lor creste prin rezistentra scazuta –evolutie grava (pielonefrita emfizematoas)-obstacole tui sau tlb de statica pelvina

39. pna la barbati ??
Sec unei afectiuni urologice ce fav staza Obligatoriu necesita o investigatie urologica completa pt a evidentia cauza rrsv –calcificari Uiv crestera d rinichiului nefrograma palida Cistouretrografia mictionala arata un reflux trecator Eco-cresterea d rinichi prezenta sau absentsa obstacol.a unor calculi sau a unui abces renal\

40. pna principii de tratament ??
Recunoastrea si tratarea cat mai precoce Antibioterapie specifica initial empirica Facem antibiograma In formele necomplicate fara obstructir adm fluorchinolone sau cefalosporine Amoxicilina 7-14 dak nu avem raspuns sau dak este mic facem tc.eco pt a excude un abces uropionefroza obstructiva Acestea sunt forme complicate se trateaza in spitalse face cura de atac si intretinere Amoxicilina .acid clavulinic .augmentin 1g la 8 h Cefalosporina generatia 3 ceftriaxona 2g pe iz Aminoglicozid –gentamicina 80-160 mg zi Repaos la part regim alimentar hiposodat regim hidric Anelgezice antispastice t greturi

41. t pna gravide ??
Antibiotice din grupa betalctamine Aminopeniciline /augmentin Cefalosporine generatia 2-3cefuroxim ceftazidim timp de 10 14 zilein spital urmat de betalactamine orale

42. pna cronica diagnostic ??
Poate fi etapa finala amai multor etape de pna acute Cicatrizare parenchimatoasa .calice dilatate inflamatie si fibroza Bola din copilarie in special cand exista si rvu Bonavul se prezinta cu semne de azotemioe decat cu I urinara Febra astenie cefallee paloare/poliurie irc .dureri lombare Radio –cicatrici calice dilatate Rinichi micci –bilateral Unulateral celalalt marit compensatror Bacteriurie leucociturie Diag dif cu tbc boala reno vasculara

9

43. pielonefrita cronica tratament ??
Combatera facrotilor care fav si mentin infectia staza reflux asocierea focare infectie diabet Hta Antibioterapie tintitz 14 -21 zile pana la afebrilitate urocultura sterila sediment urinar normal apoi adm de intretinere Regim alimentar aport de proteine conform clearenceului reatininei Cura de diureza 2,5 3 litri Corectarea ph urinar Midicatia simtomatica

44. semne clinice pionefrite ??
Leziuni supurative colectate aparenchimuli renal ca urmare a unei metastaze pe cale hematogena a unei inf de focar stafilococ cutanat sau de origine intestinala Febra persistenta neregulata remitenta in platou sau ondulanta durere lombara sau la baza toracelui Leucocitoza tcrmn pun diag T antibio Eco urografie semne inlocuitoere de spatiu

45. pionefroza def diag ??
Supuratia cv si parenchim renal Stadiul final al supuratiilor pielo renale sau al complicatilor litiazice Rinchiul este marit cu cavitati dilatate parenchim practic distrussimtome in formele acute sunt agomotoase febra rinichi mare dureros si fixat Piurie stare generala alterata Evolutie torbida cu semne generale comsumtive fara febra si dureri lombare mai ales dupa tratament antibotic care decapiteaza simtomatologia Diag-urocultura Radio rinihi marit nefuct urografic Eco tc parenchim distrus inlocuit de numeroase cav transsonice Tratament nefrectomie

46. perinefritele (flegmon perirenal)diag ??
Extindere perirenala a unei supuratii renale Faza de infiltratie de supuratie colectata si una de difuziune Febra de tip septic stare generala alterata Semne pleuro pulmonare in localizarea sup Abdominale digestive in loc ant Durere si contractura lombara cand evoluiaza post pana la fistulizare Psoita cu contractura antalgica a copasei cand evoluiaza inf Rx-stergerea umbrei renale si a m psoas scoioza lombara cu concavitatea spre partea afectata Urografie –semne de infiltrare renala Eco ct semne de colectie lichidiana si loc ei Tratament derenajul colectiei Ab cu spectru larg

10

47. clinica cistita acuta bacteriana ??
Ascensionare bacteriana e coli enterobacter klebsiela bacteroides Usturime mictionala .polachiurie .tenesmre vezicale,durere suprapubiana Cu vezica plina piurie toate cu debut brusc Febra si sensi dureroasa nivel lomba indicatori ai infectiei urinare inalte

48. tratament cistita acuta ??
Prima infectie piurie si hematurie t empiric chiar si fara urocultura inaintrea iceperii t recoltam urina Biseptol 2X2 cp pe zi 3 zile Ciprofloxacin 2x250mg zi 3 zile Ofloxacin 2x200mg zi Pivmecilina 7zile 200mg zi Nitrofurantoin 50 mg 4 pe zi Ampicilina nu pt k unele tulpini sunt r Forma recidiva sau reinfectia 50%din cei care au avut infectia t de mai sus apoi un regim profilactic nitrofurantoin 50 mg zi 6 luni Timetropim si sulfametaxonal 40/200mg pe zi

49. uretrita acuta gonococica –tratament ??
Diplococi gram – Naisseria gonorrhoeae Nespecifice clamidia .micoplasma .t vagialis candida .herpex simplex Dupa contact sexula 3 -11 zile sau 3 luni prurit secretie galbue Ceftriaxona 250mg in 1 doza Ciprofloxacin 500mg in 1 doza In asociere cu clamidia trachomatis :doxiciclina 2 cp 100mg pe zi Eritromicina 4x500mg /zi 7 zile Cu micoplasma eritromicina 4x500 7 zile Metronidazol 2g oral 1 doza

50. gangrena fournier ??
Inf lamatie supurativa a tesutului periuretral care poate evolua sub 2 forme circumscrisa si difuza Forma difuza face parte din maladia fournier Triada durere severa edem si febra Bule de emfizem si crepitatii Durere scrotala apoi edeme scrotul rosu exudativ cianotic concomitent apre sindromugeneral toxiccu alterara starii generale frison febra tahicardietahipnee hta Semne digestive varsaturi meteorism abdominal Etiologie aerobi si anaerobi e coli mirabilis pneumoniae bacteroides strepto stafilo pseudomonas Acest amestec are un efect sinergicaerobii fav pe cei anaerobi scazand %o2 din plaga Anaerobii produc h si n de unde rezulta crepitatiile Poarta de intrare traumatism leziuni grataj intepaturi insecte Trtament debridare larga pana la tesutsanatos sub anestezie 11

Recoltare probe bacteriologicederivare urinara ab cu spectru larg penicilina 20 -40 mil si aminoglicozid pe anaerobi clindamicina Sau cf 3 aminoglicozid si chinolona Sustinere hidro electrolitica Oxigenoterapia hiperbara 30 40 %deces

51. orhiepidimita acuta semne clinice ??
Durere surda de intensitate moderata persistenta de partea afectata iradiaza spre funiculul spermatic hipogastru sau flanc Durere atenuata prin ridicare testicolului semnul phen util in diferentierea epidimitei acute de torsiunea testiculara Tumor rubor calor dolor Etiologie clamidia trachomatis neisseria gonorrhoeae

52. orhiepidimita acuta tratamnet ??
Etiologie bts trachomatis si neisseria gonorrhoeae Infestii genitor urinara bacteriana cea mai obisnuita cauzatratament pe baza ex urocultura pana la obtinerea rezultatului adm fluorhinolona po2x pe zi Cefalosporina 2-3 si aminoglicozid la cei cu febra mare si septicemia Dupa rezolvarea puseului acut continua cu preparat oral 4 sapt Repaos la pat ridicarea si sustinera scrotului gheata loca;la analgezice antitrmice Reducerea simtome in 7 zile semen locale 4 -6 sapt Poate evolua cu abcec care se incizeaza si dreneaza

53. diagnostic urosepsia /sindromul septic in urologie ??
Semen de inf associate cu semen sistemice de inflamatie febra sau tahipnee tahicardie hipotensiune oligurie leucocitoza leucopenia E coli klesiela proteus pseudomonas Sepsis bacteriurie care asociaza av mai mare de 90/tahipnee mai mult de 38 g Celsius leucocitoza Sindromul septic avem sepsis si alterarra perfuziei tisulare modif starii de constienta hiperlactacidemie .oliogurie Soc septic asocierea la sepsis sau ss a hta tasmai mica de 90 Insuf organic multipla la s sau ss adaugam insu f a cel putin 3 org sistemine

54. antibiotice contraindicate in sarcina ??
Majoritate efecte teraogena apar in primele 8 sapt Adm posibil ampicilina alte peniciline cefalosporine sau eritomicia Evitam Aminoglicozide nefrotoxic si ototoxicitate Tetraciclinele coloreaza dantura si oasele sulfonamidele pot provoca icter neonatal Acid nalidixic ,cinoxacina r adverse nu au fost identificate de aceea trebue evitate Metronidazol –mutatii

12

55. Caracterizaţi agentul patogen al tuberculozei urogenitale ??
Agentul patogen al tuberculozei face parte din ordinul actinomicetelor, clasa Mycobacterium. Numai unele micobacterii au potenţial patogen la om Cel mai virulent - M. tuberculosis, descoperit şi izolat de către Robert Koch în martie 1882. Alte micobacterii cu potenţial patogen crescut la om pot fi: M. bovis, M. africanum şi M. leprae, iar cu potenţial patogen scăzut: M. avium, M. scrofulaceum, M. kansasii, M.ulcerans şi M. simiae M. tuberculosis este un agent patogen strict aerob, parazit, imobil, nesporulat, extrem de agresiv, rezistent la frig, căldură, acizi, alcooli şi care se poate multiplica în alveolele pulmonare. Este distrus de raze ultraviolete, fenoli, crezol şi de concurenţa microbiană. Ca o comparaţie, M. bovis este parţial anaerob şi poate fi distrus prin pasteurizare Rata de multiplicare foarte scazută (M. tuberculosis se divide o dată la 20-24 ore, faţă de E. coli care se divide la fiecare 20 min) - răspunsul la antibioterapie mult redus Rezistenţa la fagocitoză (chiar dacă a fost fagocitat, M. tuberculosis nu este distrus, supravieţuieşte şi „călătoreşte” în interiorul fagocitului, în tot organismul gazdă) Un procent variabil de bacili poate rămâne cantonat în ţesuturi în stare inactivă, dormantă, o lungă perioadă de timp, chiar şi toată viaţa, fără diviziuni celulare şi deci fără a putea fi distrus de acţiunea antibioticelor M. tuberculosis dezvoltă rezistenţă mult mai uşor decât orice altă bacterie

56. Descrieţi etapele patogenice ale tuberculozei urogenitale ??
Două etape (trei după Ranke) în evoluţia infecţiei tuberculoase: primul contact cu M. tuberculosis = infecţia primară sau tuberculoza primară. reacţie inflamatorie = „complex primar”, localizat în 95% din cazuri în plămâni formând şancrul alveolar cu limfangită şi adenopatii satelite. Tuberculoza secundară sau reactivată - apare la intervale de timp foarte variabile (luni - ani) în situaţia în care bacilii în stare dormantă sunt „reactivaţi” Circumstanţe: maladii care scad imunitatea, traumatisme, terapia imuno-supresoare, corticosteroizi, anemiile şi diabetul zaharat Diseminarea se produce din focarul primar pe cale sanguină sau limfatică Ranke descrie şi stadiul terţiar în care maladia se localizează la un singur organ, scade hipersensibilitatea la bacil crescând rezistenţa şi imunitatea organism Tuberculoza uro-genitală = secundară, însămânţarea ® metastazare sanguină Poarta de intrare în organism = pulmonară sau digestivă, niciodată urinară sau genitală. Localizarea renală ® două etape: parenchimatoasă (închisă) şi ulcero-cazeoasă (deschisă) Localizarea parenchimatoasă este pivot şi iniţial este bilaterală, cu evoluţie ulterioară asimetrică De la nivelul complexului primar pulmonar bacilii ajung pe cale hematogenă, la nivelul rinichilor unde bacilii se cantonează în vasele de sânge vecine glomerulilor şi formează focare microscopice cu aspect clasic de tuberculoză secundară (etapa închisă). Dispar leucocitele polimorfonucleare şi apar macrofagele dând naştere unei reacţii inflamatorii care confluează şi formează granulomul. Evoluţia poate fi spre vindecare cu cicatrizare prin fibroză şi calcificare sau să evolueze, extinzându-se în „pată de ulei” spre medulară, iar prin erodarea papilei renale să se deschidă în cavităţi (etapa deschisă), apărând baciluria. 13

Odată erodată şi distrusă papila renală, se produce ulcerarea calicelui şi apare leziunea tipică ulcero-cavernoasă. Reacţia de fibroză tisulară ulterioară ® apariţia stenozei caliceale Ureterala Interesarea ureterului ® prin însămânţare directă, în sensul de curgere al urinii. În ureter, bacilii se localizează cel mai frecvent distal, la nivelul joncţiunii uretero-vezicale, unde produc leziuni de ureterită cu hiperemie a mucoasei, edem şi stenoza meatului ureteral. În unele cazuri, ulceraţiile mucoasei orificiului ureteral deformează zona lărgind l umenul acestuia, conferindu-i aspect de „stadion” sau de „gaură de golf”. A doua localizare ca frecvenţă este joncţiunea pielo-ureterală unde, datorită stenozei secundare leziunilor de fibroză, se produce dilatarea sistemului pielo-caliceal. În cazul în care este interesat în totalitate, ureterul se transformă într-un cordon voluminos, scleros, cu zone de dilataţie alternând cu zone de stenoză, cu aspect de „şirag de mătănii vezicala Tuberculoza vezicală este secundară tuberculozei renale. În stadiul incipient, leziunile apar în jurul orificiului ureteral, apoi leziuni de granulaţie şi edem bulos care acoperă meatul ureteral, extinzându-se în formă de triunghi. În continuare se dezvoltă leziuni ulcerative care prezintă deobicei o zonă centrală cu aspect inflamator înconjurată de un inel de granulaţie. De la nivelul meatului ureteral, leziunile cuprind întreaga vezică urinară, aceasta căpătând un aspect pestriţ, peticit, se extind în profunzime interesând stratul muscular, iar scleroza secundară duce la pierderea elasticităţii peretelui vezical şi micşorarea capacităţii acesteia epididim Multă vreme s-a crezut că apare prin însămânţare pe cale canaliculară retrogradă Astăzi este unanim acceptată metastazarea pe cale sanguină. Bacilii se cantonează mai întâi în globus minor. Poate apărea în paralel cu tuberculoza urinară, independentă sau ca maladie de sine stătătoare. Un alt mecanism incriminat este traumatismul local cu leziuni tisulare severe. Local apar inflamaţia şi induraţia dureroasă a epididimului Prostate Este un eveniment rar şi se produce tot pe cale hematogenă. În cazurile cu evoluţie fulminantă apar caverne prostatice care, prin erodare şi fistulizare se deschid în perineu sau rect. Prostata capătă aspect nodular, fără sa-şi modifice dimensiunile Uretra penis Tuberculoza uretrei este şi mai rară. Nu este foarte clar dacă apare ca urmare a însămânţării de la un alt focar genital sau ca urmare a trecerii constante a urinii infectate prin uretră. Modul de manifestare poate fi acut sau cronic. Episodul acut presupune colonizarea cu bacili a uretrei împreună cu epididimul, prostata şi unele segmente ale tractului urinar. Forma cronică este foarte greu de diagnosticat deoarece manifestările clinice sunt reduse 14

şi nespecifice. Tuberculoza penisului apare numai la adult şi poate fi atât primară cât şi secundară. Tuberculoza primară apare prin contact direct cu bacilii care colonizează tractul genital feminin, în urma actului sexual. Forma secundară ® însămânţare

57. clinica tbc urogenitala ??
Forme simptomatice: hematurică, dureroasă, febrilă, piurică, tumorală, cu disurie şi polachiurie Forme asociate: cu insuficientă renală, cu hipertensiune arterială, cu litiază, cu anomalii, malformaţii congenitale sau cancer vezica tbc urinar i frecvent zi si noapte si arsura

58. testul la tuberculina ??
Injectare intradermică a unei proteine purificate din tuberculină. După 48-72 ore, la locul injectării apare o reacţie ® zonă centrală indurată, înconjurată de o zonă de inflamaţie ca răspuns mediat-celular de limfocitele T.

59. Examenul urinii în tuberculoza urogenitală ??
Diagnosticul de tuberculoză urinară se pune numai după evidenţierea bacilului Koch în urină. Determinarea baciluriei ® recoltarea a cinci probe zilnice consecutive de urină, în prezenţa acidului sulfuric (pentru decontaminarea probei) şi însămanţarea pe medii de cultură specifice. Pentru izolarea culturii de M. tuberculosis însămânţarea se face (în timp cât mai scurt) pe mediu Löwenstein-Jensen, iar pentru M. bovis pe mediu de cultură îmbogaţit cu ou şi care conţine penicilină.

60. Explorarile imagistice în diagnosticul tuberculozei urogenitale ??
Eco Valoare foarte scazută în diagnosticul tuberculozei uro-genitale - Oferă date coerente în urmărirea leziunilor, anterior diagnosticate, prin alte metode. - Utilizată pentru: monitorizarea capacităţii vezicii urinare în cursul tratamentului, dimensiunilor şi leziunilor renale, a evoluţiei cavernelor sau a gradului de dilataţie al căilor urinare Radiografia pulmonară confirmă sau infirmă maladia activă sau sechele pulmonare. Radiografia reno-vezicală simplă evidenţiază calcificări în aria de proiecţie a rinichilor sau a aparatului urinar inferior. Concomitent apreciază şi alte localizări ale tuberculozei: coloană, calcificări ganglionare, etc. Urografia intravenoasă ® distorsiuni caliceale secundare fibrozei, absenţa unuia sau mai multor calice (prin obstrucţie completă) cu aspect de spin caliceal, distrucţie completă de parenchim şi arbore pielocaliceal (aspect de „margaretă”, „labă de elefant”). Rinichiul nefuncţional arată tuberculoză ireversibilă. Afectarea ureterală ® urografic ® uretero-hidronefroză în diverse grade, iar în stadii avansate ca ureter rigid, fibrotic, cu multiple stricturi supraetajate cu aspect de „şirag de mătănii Pielografia anterogradă percutană - alternativă tot mai importantă la UPR 15

- permite opacifierea cavităţilor unui rinichi nefuncţional concomitent cu recoltarea de specimen pentru diagnostic.

61. indicatii trartament chirurgical tbc ??
De excizie De reconstrucţie Nefrectomia Indicaţii: - rinichi nefuncţional cu sau fără calcificări - boală extinsă ce cuprinde întreg rinichiul + HTA + obstrucţia JUP - coexistenţa carcinomului renal. Aproape 90% din rinichii nefuncţionali sunt distruşi şi necesită nefrectomie În ciuda sterilizării urinii după tratament, 50% din rinichi încă conţin bacili activi Nefroureterectomia Este rareori indicată pentru a îndepărta cât mai mult din ureter odată cu rinichiul Nefrrctomia partial Când leziunea este localizată în unul din polii renali + calcificări ce nu au răspuns la tratament după 6 săptămâni de chimioterapie. Pentru o zonă de calcificare ce creşte lent şi ameninţă degradarea întregului rinichi Epididimectomia Când un abces cazeos ce nu răspunde la terapia medicamentoasă Pentru formaţiune indurată ce nu se modifică sau creşte lent în dimensiuni în ciuda tratamentului antibiotic şi tuberculostatic dremaj abces printro portiune minim invaziva stricture ureterala Cateterele double J pot fi utilizatre în toate tipurile de stricturi ale ureterului - pentru menţinerea unui drenaj adecvat Cateterul ureteral trebuie lăsat pe loc cel puţin 6 săptămâni Dacă după 6 săptămâni situaţia nu se îmbunătăţeşte ® reimplantarea ureterală În caz de vezică mică tuberculoasă ® cistoplastia de mărire cu segmente digestive (ileon, colon)

62. descrieti schemele modern tratament medicamentos ??
Tratamentul medicamentos ® terapia de primă linie Tuberculostaticele de primă linie sunt reprezentate de: izoniazidă, rifampicină, pirazinamidă, streptomicină şi etambutol. - primele patru sunt bactericide Rifanpicina Este asociatul obligatoriu al izoniazidei - Este un antibacterian cu spectru larg - Este bactericidă prin inhibarea sintezei ARN-ului bacterian Se poate administra p.o. (pe stomacul gol) sau i.v. Difuzează bine în toate ţesuturile şi fluidele organismului Este bactericidă indiferent de pH atât asupra germenilor intra cât şi extracelulari. - Metabolizarea este hepatică unde se formează - Eliminarea este biliară în proporţie de 60-65% din doză şi renală 6-15% - Efectele adverse - hipersensibilizare la rifampicină rezultând manifestări astmatice până la şoc şi colaps, purpură trombocitopenică, anemie hemolitică acută, IRA

16

prin nefrită interstiţială sau necroză tubulară, sindroame icterice,, cefalee, disconfort digestivcina izoniazida Hidrazida acidului izonicotinic - Este un antituberculos major - bună activitate bactericidă pe germenii în multiplicare rapidă intracelular cât şi pe cei din mediul extracelular - Determinând ruperea peretelui celular a micobacteriilor sensibile. - Distribuţie amplă în toate ţesuturile şi fluidele organismului sau ţesuturi c azeificate. - Metabolizarea se face la nivel hepatic - Eliminarea se face pe cale renală dar mici cantităţi se elimină şi în salivă, spută. - Administrarea izoniazidei trebuie atent supravegheată la alcoolici activi, la persoane cu tare hepatice sau cu insuficienţă renală severă. - Poate fi administrată fără precauţii la gravide. - Reacţiile adverse sunt - hepatite , nevrită periferică, sindrom pelagroid, sindrom pseudolupic, ginecomastie, rash-uri cutanate, disconfort gastric, greţuri, vărsături pirazinamida Este un derivat de nicotinamidă Are acţiune exclusiv pe micobacterii fiind activă la pH acid. Este bactericidă sau bacteriostatică în funcţie de concentraţie şi de susceptibilitatea tulpinei micobact. - Concentraţia serică maximă este după 2h de la administrare, timpul de înjumătăţire este de 9-10 ore. - Eliminarea se face pe cale renală prin filtrare glomerulară - Este hepatotoxică Etambutol - Activ numai asupra micobacteriilor în diviziune - Efectul său este bacteriostatic - Realizează concentraţii înalte în rinichi şi urină, în plămâni şi spută. Eliminarea etambutolului se face prin filtrare glomerulară şi secreţie tubulară (~ 20% eliminat în fecale) - efecte secundare minore: citează greţuri, vărsături, disconfort digestiv - La doze ³ 25 mg/kgc în administrare zilnică poate provoca nevrită optică retrobulbară - Riscul toxic este exacerbat de insuficienţa renală - La copii, sub vârsta de 6 ani nu este recomandabilă utilizarea etambutolului Aminoglicozide Bactericide care alterează peretele bacterian cu liză bacteriană secundară Activitatea lor este pe germenii ce se multiplică extracelular, la pH alcalin. Se absorb bine şi rapid după administrare intramusculară Sunt contraindicate la gravide deoarece traversează placenta prezentând risc de toxicitate pentru făt Se administrează cu prudenţă în cazul sugarilor datorită imaturităţii funcţionale renale şi la bătrâni - De principiu nu se administrează două aminoglicozide între ele

17

63. Tipuri de calculi(în funcţie de compoziţia chimică şi aspectul radiologic ??
Analiza chimică Spectrofotometrie în infraroşu Cristalografie Unici Multipli Coraliformi Calcici 71 oxalat de calciu preponderent = 33%  fosfat de calciu preponderent = 5%  mixt = oxalat + fosfat = 33 Necalcici29 fosfat amoniaco-magnezian = 20%*  acid uric = 6%  cistină = 3% Rari: uraţi, proteine, xantină, medicamentoşi (acetazolamidă, silicaţi, etc

64. Manifestările clinice ale litiazei urinare:enumerare ??
. Durerea hematurie infectieinsuf renala.obstructia-anurie

65. anuria litiazica ??
 Imposibilitatea scurgerii urinii în vezică = obstruare mecanică a căilor urinare superioare  Dg. se stabileşte după 24 de diureză suprimată, în condiţiile unei hidratări normale, a absenţei pierderilor lichidiene pe alte căi şi în condiţiile unei hemodinamici normale  Anuria obstructivă litiazică = “fulger pe cer senin” la bolnavii cu istoric clinic îndelungat, putând fi prima manifestare clinică a litiazei - se instalează brusc, precedată de colica reno-ureterală care însoţeşte migrarea calculului - alteori, diureza scade treptat, bolnavul devenind anuric 18

- este consecinţa obstrucţiei unicului rinichi funcţional existent, cel opus fiind absent congenital, chirurgical sau nefuncţional Obstrucţia litiazică  Anuria prin invadarea neoplazică a ureterelor  Anuria prin ligatura accidentală a ureterelelor Poliurie > 2.500 ml/24 ore  Oligurie 300 - 700 ml/24 ore  Oligoanurie < 300 ml/24 ore Faza tolerant clinica Semne loco-regionale:  bolnavul este anuric  vezica urinară este goală la cateterism  starea generală este bună  dureri în partea rinichiului obstruat, rinichi mare palpabil  tulburările humorale lipsesc Faza uremica În această fază, dominante sunt semnele clinice ale I.R. în timp ce manifestările loco-regionale trec pe plan secundar  tulburări digestive  tulburări cardio-vasculare  tulburări respiratorii  tulburări hematologice  tulburări neuro-psihice, etc Sidrom umoral hiperazotemie (uree, creatinină, ac. uric, etc)  tulburări hidrice: hiperhidratare globală, predominent intracelulară  tulburări electrolitice: hipoelectrolitemie globală, dar cu hiperkaliemie  acidoză metabolică  tulburări hematologice Diag antecedente caracteristice litiazei  colica reno-ureterală  semne locale  vezica urinară goală la cateterism uretro-vezical  explorări paraclinice - echografie - RRVS – 90% din calculii urinari sunt radioopaci  cateterism ureteral explorator T urgenţă medico-chirurgicală = restabilirea diurezei  nefrostomie percutanată sau cateterism ureteral (drenaj intern cu sonda JJ)  concomitent se tratează dezechilibrele electrolitice, infecţia urinară, etc.  uneori (hiperpotasemie > 6,5 mEq/l) este necesară hemodializa de urgenţă concomitent cu dezobstrucţia căii urinare superioare  extragerea calculului (chirurgical, endourologic, etc.) efectuată ulterior, la rece

19

66. protocol diag obligatori litiaza urinara ??
Anamneza ex clinic general/uiv/eco Biochimie:uree creatinina acid uric Ex urina sumar urocultura cristalurie Analiza biochimica acalculului

67. lnumerati exploririle imagistice pentru diagnosticul litiazei urinare ??
Ecografie  RRVS + UIV  UPR (litiaza radiotransparentă cu R. nefuncţional)  TC  Radioizotopi (scintigrama + renograma izotopică)  Endoscopie (uretroscopie, cistoscopie, ureteroscopie

68. eco ap urinar ??
Deceleaza atat calculii radio opaci cat si cei radio sensibili situati in rinichi si vezica Stabileste gradul obstructiv al litiazei de dilatatie si grosimea parenchim Idela in urgent nu necesita conditii specilel de efectuare

69. Investigatii radiologica in litiaza aparatului urinar ??
Rrvs in diag primar deceleaza 90 %calculi radio opaci Urografia intravenoasa in diag calculi radio transparenti test mpfo fct Indispensabil ain planificare chirurgiei renale percutane Opacifierea pielo ureterala retrograda util ai n cadrul manoperelor de drenaj intern extern .metoda clasica de investigare morfologica strict preoperatorie In rinichi mut urografic

70. masuri terapeutice in litiaz aurinara ??
 adaptat formei anatomo-clinice a bolii  Tratament conservator (pentru litiaza caii urinare superioare)  Tratament urologic multimodal (monoterapie sau combinat) - Indicaţii generale de tratament urologic - Modalităţi de tratament urologic 1. litotriţie extracorporeală cu unde de şoc (E.S.W.L.) 2. intervenţional minim invaziv – chirurgie endoscopică 3. chirurgie clasică, deschisă  Tratament profilactic al recidivei (metafilaxia) - Metafilaxia nespecifică - Metafilaxia specifică

71. Indicaţiile pentru intervenţie urologică în litiaza aparatului urinar superior ??
calculii cu ø > 1 cm (eliminare spontană improbabilă) • calculii asociind durere necontrolată medicamentos ("calcul rău tolerat clinic") • calculii asociind obstrucţia căii urinare (hiperpresiunea prelungită, secundară obstrucţiei litiazice induce degradarea progresivă a parenchimului renal) • calculii asociind infecţia urinară (risc de pielonefrită, pionefroză şi urosepsis) Indicaţii relative: 20

• calculii caliciali "prozonieri", inactivi clinic + metabolic

72. Indicaţiile de tratament în litiaza aparatului urinar inferior ??
Indicaţie absolută de tratamentul urologic (clasic sau endoscopic) Obligatoriu: rezolvarea concomitentă a patologiei obstructive cauzale a litiazei: HBP, strictura de uretra, diverticulul uretral, valva uretrală, etc.)

73. Enumeraţi posibilităţile de rezolvare prin chirurgia deschisa in tratamentul litiazei renale ??
Pielolitotomia  Pielocalicotomia  Pielonefrolitotomia  Coagulum pielolitotomia (fibrinogen uman + trombină)  Nefrotomia radiară  Nefrolitotomia anatrofică  Nefrectomia parţială  Ex vivo “bench surgery” + autotranplant renal  Nefrectomia totală

74. Enumeraţi posibilităţile de rezolvare prin chirurgia deschisa in tratamentul litiazei ureterale ??
Ureterolitotomia (lombară, iliacă, pelvină)si forma de drenaj Cook

75. Enumeraţi posibilităţile de rezolvare prin chirurgia deschisa in tratamentul litiazei vezicale ??
Cistolitotomia Rezolvare concomienta a obstacolului subvezical cel mai probabil prin adenom prostatic Drenaj vezical cistostomie

76. accesarea endoscopica a calculului urinar ??
Tehnici de chirurgie endoscopică a litiazei înalte: a) nefrolitotomie percutanată (NLP) b) ureterorenoscopie anterogradă percutanată (URSA) c) ureterorenoscopie retrogradă (URSR) Tehnici de chirurgie endoscopică a litiazei joase d) cistoscopie + extragere/prelucrare e) uretroscopie + extragere/dislocare în vezică + prelucrare Terapia calculului (dimensiune + forma) prin : - extragere in toto – litolopaxie - fragmentare – litotriţie şi extragere

77. Indicaţiile şi contraindicaţiile ESWL ??
acoperă 90% din terapia litiazei renoureterale  procedeu neinvaziv  prima opţiune în tratamentul

urologic al litiazei renoureterale 21

 indicaţii absolute: calculi renali cu ø maxim de 1,5 cm + calculi ureterali lombari şi pelvini  indicaţii relative: calculii renali cu ø 1,5 -3 cm condiţii obligatorii pentru ESWL: - rinichi funcţional, fără o dilataţie mare de cavităţi, fără PN ac. - cale urinară liberă în aval - teste de coagulare, probe de funcţie renală şi TA normale Contraindicatii :ir.tlb echilibru fluido coagulant, graviditatea

78. Indicaţiile NLP ??
1.5 2 cm Coraliformi .cistinici .care asociaza stenoza jonctiunii pielo ureterale

79. Calcinom renal cu celule clare, carcinomul renal papilar, carcinom cromofob (aspecte macroscopice,evoluţie, prognostic) ??
Clare Reprezintă aproximativ 60% din tumorile renale. Aspecte macroscopice. Sunt tumori circumscrise, cu o pseudocapsulă rezultată din parenchimul comprimat şi ţesut fibros, având pe secţiune aspect galben-şofraniu (în cazurile clasice) datorită conţinutului ridicat de lipide în citoplasma celulelor tumorale; Evoluţie. Carcinomul convenţional este considerat a fi cel mai virulent carcinom cortical renal. Supravieţuirea se corelează strâns cu gradul nuclear şi stadiul tumoral. Tratamentul de elecţie rămâne excizia chirurgicală. Cromofil Reprezintă 7 - 14% din tumorile renale epiteliale primitive. Raportul pe sexe B:F = 2–3,9:1 Vârsta în momentul diagnosticului: decadele III – VIII de viaţă, cu incidenţă maximă în decadele VI – VII. Majoritatea pacienţilor prezintă tumori unilaterale, dar carcinomul papilar se caracterizează prin multifocalitate (peste 45% din cazuri). Examenele imagistice (tomografie, ecografie, arteriografie) sunt necaracteristice Evoluţie. Prognosticul carcinomului papilar este mai bun decât cel al carcinomului convenţional şi mai nefavorabil decât cel al carcinomului cu celule cromofobe. Supravieţuirea la 5 ani pentru pacienţii cu tumori în stadiul I este de 87 – 100%. Cromofob Reprezintă 6 – 11% din tumorile epiteliale. Este important să recunoaştem această variantă de carcinom renal din două motive: a) carcinomul cu celule cromofobe are un prognostic mai bun decât carcinomul convenţional; şi b) din punct de vedere morfologic seamănă foarte mult cu oncocitomul, tumoră benignă cu care deseori se poate confunda.

80. Manifestările clinice ale tumorilor renale parenchimatoase ??
Hematurie 6 62 Durere 40 80 Tumora 6 37 Febra 4 21 380 – 390C, în platou Bacteriologie  LeucocitozăPoliglobulie 22

Eritrocitoză > Volemie > HT > Splină normală Ocazional leucocitoză + trombocitoză Anemie Hiperplachetoze Tromboflebite migratorii Hta Insuf cardiac Sindrom hipertiroidian S cushing Hipercalcemie Hepatomegalie s stauffer”: Fosfataza alcalină > Bilirubina indirectă > Transaminaze normale 1 şi 2 globuline > Hipoprotrombinemie Regreseaza dupa nefrectomie Pierdere ponderala Neuropatie – 4 %: polinevrite, epilepsie Jackson Sindrom Lindau von Hippel: angiomatoză retiniană + CR Pierdere ponderală Astenie Tulburări gastro-intestinale Miozită Salt – losing syndrome

81. ex fizic t parenchimatoase ??
Sarac in fazele initiale Nu da simdomatologietumora palpabila decat atunci cand c=devile voluminoasa Se face cu blandete pt a u fav detasarea trombilor Se poare rupe spontan :durere lombara hematom si semen de iritatie peritoneala Alaturi de hemoragie interna Varicocel in obstructive vene spermatice in t voluminoase

82. Examenul paraclinic în tumorile renale parenchimatoase ??
*Examene de laborator. Anemia se întâlneşte la aproximativ 80% din pacienţii cu carcinom renal. Hematuria, macroscopică sau microscopică, se întâlneşte într-un procentaj de până la 60% din pacienţii cu carcinom renal parenchimatos. Creşterea calcemiei sau a fosfatazei alkaline se corelează cu prezenţa metastazelor osoase, constituind factori de prognostic nefavorabil. *Markeri biologici. Au valoare diagnostică redusă, sugestivă, dar nu certă, fiind în curs studii pentru depistarea unor markeri moleculari ce pot constitui factori independenţi de prognostic cu identificarea tumorilor cu risc crescut ce necesită urmărire specială şi tratament adjuvant . 23

83. ex imagistic în tumorile renale parenchimatoase ??
Ecografia (ultrasonografia) renală este, de regulă, prima investigaţie recomandabilă unui pacient cu suspiciunea de tumoră renală. Este un examen neinvaziv, neiradiant, repetabil şi cu un preţ de cost relativ redus, care permite diferenţierea între tumorile lichide şi solide cu o specificitate ce poate ajunge la 98%. Ecografia Doppler poate certifica cu mare acurateţe prezenţa trombului tumoral în vena cavă inferioară (fig.7) şi extensia lui în amonte, inclusiv în cavităţile cardiace drepte (fig.8), situaţie în are este obligatorie şi ecocardiografia transesofagiană Uiv Permite aprecierea funcţiei renale în special a rinichiului sănătos, dar şi a morfologiei sistemului pielo-caliceal Tc TC spirală, cu secţiuni de 5 mm, permite actualmente diagnosticarea corectă a leziunilor renale cu dimensiuni minime de 1,5 cm. Practic, orice masă renală cu caractere ecografice de formaţiune solidă are indicaţie de tomografie computerizată cu administrare de substanţă de contrast Rmn IRM este o metodă neiradiantă, are sensibilitate şi specificitate similare cu TC în aprecierea extensiei perirenale, identificarea adenopatiilor şi a metastazelor abdominale pentru cancerele renale. Principalul avantaj al IRM faţă de TC pentru tumorile renale este capacitatea de a detecta invazia vasculară fără substanţă de contrast Izotopice Valoarea deosebită a acestor investigaţii constă, de fapt, în evaluarea extensiilor metastatice osoase, ştiind că scintigrama osoasă poate evidenţia metastazele cu circa 9 - 12 luni înainte de expresia lor radiologică Radiografia pulmonară face parte din screening-ul preoperator al pacienţilor cu tumori renale, metoda putând depista, cu o sensibilitate satisfăcătoare, leziuni > 5 mm.

84. Diagnosticul diferenţial al tumorilor renale parenchimatoase ??
Antrax renal /chist solidar renal/rinichi pionefrotic/polichistic/tumori suprarenale Cu afectiuni care maresc rinichiul sis au produc hematurie r polichistic .hidronefroza tbc Diag dif greu cu adenomul renal Orice tumora >2 cm este maligna Angiomiolipoamele t b mari diag la ct au densitate ami mica decat a apei Abces renal sugerat de fbra dureri lombare leucocitoza la care gasim poarta de intrare

85. Tratamentul cancerului renal localizat (stadiile I, II, III) ??
Nefrectomia radicală Operaţia standard care asigură acest deziderat este nefrectomia radicală, care constă în ligatura primară a arterei şi venei renale, cu excizia în bloc a rinichiului şi a ţesutului celulogrăsos perirenal, glandei suprarenale în afara fasciei Gerota, asociată cu limfodisecţie regională de la nivelul hiatusului diafragmatic până la nivelul arterei mezenterice inferioare Linfodisectie locală – îndepărtarea ţesutului peripedicular.

24

regională – îndepărtarea ţesutului limfo-grăsos de pe vasul adiacent – aorta sau vena cavă inferioară de la nivelul hiatusului diafragmatic la nivelul a. mezenterice inferioare. extinsă – îndepărtarea ţesutului limfo-grăsos de pe vasele mari abdominale de la diafragm la vasele iliace extensie vci infrahepatice Extragerea trombusului prin cavotomie, urmată de cavorafie Rezecţie laterală de VCI Rezecţie totală a unui segment de VCI Cavo cardiac Trombectomie bipolară, prin dublu abord (abdominal şi toracic), sub CEC, în echipă mixtă, împreună cu chirurgul cardiac

86. Operaţii conservatoare, chirurgia laparoscopică şi tratamentul minim invaziv în tumorile renale parenchimatoase ??
indicaţii imperative, la pacienţii cu tumori bilaterale sincrone, pe rinichi unic (congenital, chirurgical sau funcţional) sau cu afecţiuni benigne cu potenţial evolutiv pe rinichiul controlateral (litiază, pielonefrită, nefroangioscleroză diabetică, etc). indicaţii elective, la pacienţii cu rinichi controlateral normal, în special la cei cu vârste sub 55 de ani, cu tumoră unică, periferică, cu diametrul sub 4 cm, fără depăşirea capsulei (T1), fără adenopatii (N0) sau metastaze la distanţă (M0 Enucleerea simplă Enucleorezecţia Nefrectomia parţială - polară superioară - mediorenală (wedge-resection) - polară inferioară - heminefrectomia - extracorporeală (bench surgery) urmată de autotransplantare laparoscopic si minim invaziv:nefrectomia radical laparoscopica pt tomori t1 t2 care nu sunt considerate a putea beneficia de t conservator

87. Manifestările clinice ale tumorilor Wilms Manifestări paraclinice şi imagistice în tumorile Wilms ??
Reprezintă 20% din toate tumorile copilului Tumoră abdominală Durere Febră Tuse + expectoraţie (± hemoptizii) Anemie, slăbire Hematurie revelatoare – rară (5%) Venectazii abdomino-toracice Anorexie – vome Diaree HTA (60%) 25

Varicocel (frecvent Anomalii asocIate . Malformaţii congenitale ale ap. urinar – rinichi în “potcoavă”, ren duplex, etc. 2. Macroglosie 3. Aniridie 4. Hemi-hipertrofie corporeală Ecografie Tomografie computerizată Radiografie pulmonară RMN Cavografie Arteriografie RRVS + UIV Hta policitemia ,s nefrotic.citolia cand este atins ficatul

88. Diagnosticul diferenţial al tumorilor Wilms ??
hidronefroza congenital chistele renale neuroblastomul intrarenal nefrom sarcoame de diferite origini

89. tratament t wilms ??
Chirurgical extirparea stadia 1 si 2 este suficienta 3 si 4 extensiva si radioterapie si chimioterapie vincristina actinomicina ciclofosfamida Radio la copii cu prudent da tlb de crestere Post operator stadiil e 1 ..4cu histology nefav Nefrectomia radical pe cale ant transperitoneala incluzand linfadenectomie regiona .atentie pe vci Viscerectomie (anse intestinale colon.ficat splina

90. prognostic t w ??
Histologia .metastaze hematogene/adenopatia tumorala/extensia loco regional a tumoriii Tratamentul multimodal a dus la ameliorare prognosticului 3 fara recidiva supravietuire 85 92 % 3 bilateral pana la 3 ani 80%

91. Manifestările clinice în tumorile de cale urinară superioară ??
Hematurie (> 90%) – revelator obstrucţie ureter extensie loco-regională metastaze osoase Durere: colică renală nefralgie 26

Rinichi mare (11%) Infecţie urinară: Declin general (10%) Metastaze revelatoare

tumoral (rar) hidronefrotic

92. Investigaţiile imagistice în diagnosticul tumorilor de cale urinară superioară ??
Ecografie Urografie Citologia urinară spontană ,exfoliativă Cistoscopie+UPR Ureteropieloscopie+biopsie Tomografie computerizată Angiografia renală Rx (1) discret defect de umplere a pielogramei, (2) defect de umplere într-un calice dilatat, (3)obliterare a unui calice, (4) hidronefroză cu creşterea de volum a rinichiului, (5) reducerea funcţiei renale sau mutism renal. Tc Nativ şi cu SDC: -calcul 80-250 HU -tumoră10-70 HU Sensibilitate 90% NU diferenţiază Ta/1 vs T2 Eco inf suggestive despre formatiunea tumorala dezv in cav renale Rrvs inf privind s osos metastaze tradus prin zone de osteoliza Uiv sugestiva prin defecte de umplere Upr cupa de sampanie in tumori in cazul calculilor distal se stenozeaza Tc rmn identifica tesuturile moi anormale Angio nesugestiva

93. Rolul investigaţiilor endoscopice in diagnosticul tumorilor de cale urinară superioară ??
Defecte de umplere peUIV Obstrucţie Citologie malignă unilaterală Tumoră în OU Tumoră de ureter/pielon/ calice superior(<1 cm) Insuficienţă renală Afectare renală bilaterală Comorbidităţi Tumori cu grading mic Abord percutanat Indicaţii: ureteroscopia nu e posibilă 27

e.g. Bricker

tumoră > 1cm tumoră de calice inferior Vizibilitate bună calibru mare al instrumentului Stadiere bună ,biopsii de bună calitate Posibilitatea efectuării instilaţiilor intrarenale Permite diag si biopsia Pasaj uretra vezica inspecteaza cai urinare sup Sub anestezie generala Posib abordarii percutanare calice bazine ureter… Descendent anterograd Indicatii in imagini lacunare,pacienti cu hematurie totala unilateral,metoda de reevaluare evolutiva la pacientii cu operatii conservatoire Mai nou este met terapeutica eoarece permite rezectia complete a tumorii

94. diag dif tumori u inalte ??
Cancerul parenchimului renal Litiaza radiotransparentă pielo-calicială,ureterală Hidronefroza congenitală Rinichiul mut consecutiv  tbc pionefrozei.pionefritei xantogranulomatoase Litiaza radioopacă (asociaţie 8%) Pieloureterite Pieloureterita chistică Bilharzioza ureterală

95. Enumeraţi factorii de prognostic în tumorile de cale urinară superioară ??
5 ani 60 90 % pt cele cu grad mic anaplazie si infiltratie indifferent de localizare 0 33% grad mare de anaplazie si infiltratie T2 adenopatii si infiltratie 40% T3 70% Extensia tumorii prin contiguitat ein pata de ulei Depinde de sediu O tu ureterala sau loc in basinet devine rapid infiltrative avand de strabatutu un perete f subtire Pt k din t1 sa ajunga t3 In schimb cele din calice au … indreg parenchimul pt a invada tesuturile perirenale

96. Enumeraţi alternativele de tratament chirurgical în tumorile de cale urinară superioară ??
1.nefro-ureterectomie + cistectomie peri-meatică(chirurgical) 2.nefro-ureterectomie + cistectomie peri-meatică(endoscopic) 3.nefrectomie parţială, pielotomie 4.rezecţie de ureter Nefroureterectomia golden standard? indicaţii: tumori voluminoase,cu grading mare 28

tumori multifocale recidive după tratament conservator Incizie:transperitoneală sau 2 incizii(lombară şi ilio-inghinală) Cistectomie perimeatică rata recidivei in bontul ureteral 30-75% ureterectomia tumori prea voluminoase pentru abord endourologic Tumori non-invazive, Ta-T1 tumori cu grading I-II uretero-ureterostomie:lungimea maximă 4 cm Rata recurenţei 11 - 55%

97. Protocolul de monitorizare postoperatorie a pacienţilor cu tumoră de cale urinare superioară ??
La 3 luni – în primul an ex clinic citologie urinara si cistoscopie La6 luni – anii 2-3 Apoi anual Contralateral Anual UIV sau UPR Ipsilateral Endoscopie la 6 luni Metastaze clinic radio analize 3 luni dupa 1 an intreventie / 6 luni in anul 2 3 Tc rmn 6 luni dupa primul an apiu anual 3 5 Scintigrama osoasa numai in caz de dureri sai cresteri de fosfata za alcalina

98. Tipuri histopatologice de tumori vezicale epiteliale ??
Hiperplazie plana si papilara Leziuni plane cu atipii atipii reactionale ( inflamatorii), atipii cu semnificatie necunoscuta .displazii Tumori papilare :papiloame, papilom inversat,tumori papilare cu potential de malignizare redus, carcinoame cu grad inalt de anaplazie si cu grad jos Tumori infiltrante a corionului si a m detrusor Tumori epiteliale maligne : Carcinoame tranziţionale Carcinoame epidermoide Adenocarcinoame Macroscopic tv Pediculate excrescente ale mucoasei unice sau multiple implantate parietal print run pedicul Sessile baza larga de implantare inchie la culoare cu franjuri scurte Infiltrative baza larga cu suprafat mamelonara Calciniom in situ urotelial Calcinom urotelial papilar moderat difrentiat ….slab diferantiat Calcinomul scuamos si adenocalcinomul

29

99. Semnele clinice ale tumorilor vezicale ??
Hematurie 60 – 80% totala izolata terminal singur si unic simtom Piuria Polakiuria: 20% Disuria: 2% Durerea pelviană: 2 – 15% Cistita tumorală: 45% Proteinuria: 0 – 10 mg‰

100. Investigaţiile imagistice în diagnosticul şi stadierea tumorilor vezicale: enumerare ??
Rrvs uiv.eco tc rmn rx osoasa pulmonara scintigrama osoasa

101. Investigaţia ecografică în diagnosticul tumorilor vezicale ??
Abn tranrectala sau trns uretrala Mase exofitice ecodense intra cavitare fiate la perete care nu isi schiba pozitia cu miscarile pacientului Peretele adiacent tumorii este normal

102. Rrvs si uiv in diag t vezicale ??
Ex de baza Imagine lacunara caract Cele infiltrative aduc modif de suplete Ureterohidronefroza si rinichi mut rezultatul invaziei Si obst ureterului

103. ct si rmn in stadierea t vezicale ??
Ridica procentajul acuratetii diag la 85 .in aprecierea infiltrarii parieto vezicale 90 % decelarea adenopatii pelvine Nu poate face dif intre t1 si t2 t2 si t3 Diferentiere corecta a tumorii infiltrative dar inca intra organ de cele cu extensie extravezicala

104. Investigaţiile endoscopice utilizate pentru diagnosticul şi stadierea tumorilor vezicale ??
Sub anestezie mai multe ti de telescope cu angulatie diferita pt a ex cat mai complex suprafata Permite recoltareade biopsii din tesut santos in vederea detectiei leziuni neo Cele cu grad mare de anaplazie sunt de regula mai mari si sessile cu baze largi de implantere si franjuri

30

105. diag dif tumoti vezicale ??
Tuberculoza vezicală proliferativă Litiaza vezicală Adenomul de prostată Cistitele hipertrofice Ureterocelul Cheaguri Diagnosticul Å de TV se stabileşte totdeauna prin mai multe metode de investigaţie care converg.

106. Parametrii de prognostic pentru tumorile vezicale non-invazive (superficiale) ??
-număr de tumori, -dimensiunile tumorilor, -rata recidivei anterioare, -stadiul T, -carcinomul in situ si -grading-ul. Probabilitatea de recidiva si progresie tumorala, la un an, s-a ridicat de la 15% la 61% si, respectiv, de la 0,2% la 17%. La cinci ani, probabilitatea de recidiva si progresie tumorala s-a ridicat de la 31% la 78% si, respectiv, de la 0,8% la 45 Evolutia naturala a tumorii este definite prin 2 faCTORI RECIDIVA TUMORII SI PROGRESIUNEA PRIN INFILTRATIE METASTAZAREA REPR RISCUL EVOLUTIV CU GRAVITATEA CEA MAI MARE Parametric pt recidiva Nr tumori prezente Rata recidivelor al 3 luni dimensiune atumorii Gradul de anaplazie Cele de la nive col prognostic rezervat recidivand la 5 ani 21% Pe bza f de prognostic sunt de risc scazut intermediary si ridicat

107. Grupele de risc pentru tumorile vezicale non-invazive ??
Tumorile vezicale superficiale (TVS) se divid pe baza factorilor de prognostic în: • tumori cu risc scăzut: unice,Ta, G1, sub 3cm • tumori cu risc mare: T1G3, multifocale sau cu recidive multiple, Cis • intermediare: toate celelalte tumori , Ta-1, G1-2, multifocale, peste 3 cm. • O instilaţie cu citostatic (epirubicin sau mitomycine) sub 6 ore după TUR pentru TVS scade rata recidivelor cu 50% (Osterlinck).

31

108. principii de tratament tumori vezicale non invasive ??
Rezecţia transuretrală cu biopsii de pat şi margini tumorale • 2. Tratament instilaţional cu BCG sau citoststice • 3. Electrorezecţia transvezicală • 4. Laser-vaporizarea • 5. Alte operaţii (cistectomia parţială, radical Ta T1 TURV + terapie instilaţională endovezicală (Citostatice,BCG

109. principii tratament tumori vezicake infiltrative ??
Cistectomie radicală +Derivaţia urinară T3(a,b),T4,N+ :Tratament adjuvant Prezervarea vezicii urinare: <5cm,fără Tis,N0,Mo,U-; Funcţie vezicală normală! Pacientul refuză CR sau patologie asociată CI Modalităţi: Turv sau Cistectomie parţială + iradiere,chimioterapie sistemică III.Tratamentul TV infiltrative locoregional cu adenopatii masive sau metastaze Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal Institutul Clinic “Fundeni” Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal Institutul Clinic “Fundeni” TT44bb NN33 MÅ Paleativ: Chirurgical (simptomatic) Chimioterapie (M-VAC) Radioterapie

110. indicatii cistectomie partial ??
Nu este recomandata pt cancerul invaziv de obicei Cei cu raspuns clinic complet sau partial la chimioterapie Leziuni solitare Cei care nu au cis Cei cu buna capacitate vezicala

32

111. prostata anatomie structural ??
Periferica si central 95 la suta 5 impartita intre zina tranzitionala si fibromusculara ant Periferica in direct vecinatate cu cu peretele rectal Central inconjoara ductile ejaculatorii proecteaza sub baza colului vezical 8% din cancere provin de aici Zona trnazitionala inconjoara uretra proximala pana la calele ejaculatorii Zona glandular periuretrala repr de un grup de glande care inconjoara uretra prostatica prin hiperplazie rezulta lobul medial

112. Consecinţele anatomo-patologice ale adenomului prostatic asupra aparatului urinar ??
uretra supra-montanală alungită 3  7 cm 2. colul vezical circular  fantă ant. – post. 3. vezica: - normală - mucoasă congestivă (litiază, cistite) - musculară - hipertrofie (cel. şi coloane) - hipotonă – diverticuli 4. sediul OUS şi OUD / colul vezical 5. ureterohidronefroză (reflux v-u)

113. fiziopatologia hbp ??
= obstacol în evacuarea urinei disectazie (deschidere insuficientă a colului vezical) pres. endovezicală (20 – 40 cmHg)  100 cmHg Rezistenţa cervico-prostatică învinsă prin: - hipertrofia f. musculare polachiurie -  f. de contracţie m. imperioasa m. întârziată F. musculară hipotonă  reziduu vezical - sub 300 ml = ret. incomp. de urină fără distensie - peste 300 ml = ret. incompl. cu distensie vezicală (polachiurie permanentă, UHN, IRC, falsă incontinenţă

114. fazele clinice hbp ??
Prostatism Polachiurie nocturnă Disurie Forţă  jet urinar p.n. – 3,  jet urinar, micţiune prelungită, ziua N p.n. 4-6, legate de excese alimentare, hidrice disurie – adenom mic, lob median + senzaţia de corp străin în rect, erecţii, poluţii noct. Riu fara distensie Rezidiul vezical < 300 ml (ecografic) Apare polachiuria diurnă 33

Tact rectal bimanual: reziduu vezical Riu cu distensie Reziduul vezical >300 ml (ecografic) Polachiuria şi disuria diurnă zi şi noapte Fals incontinent (nocturn apoi diurn) Tact rectal bimanual: reziduu vezical Manifestări generale / insuficienţă renală (edeme, somnolenţă, tegumente uscate, HTA, tulburări cardiace de ritm / cond

115. complicatii in evolutia hbp ??
Litiază vezicală Hematuria macroscopică Infecţii ap. uro-genital (adenomită, cistită, PNA, orhiepididimită) Pseudoincontinenţă Retenţie acută de urină Ureterohidronefroză – insuficienţă renală

116. litiaza vezicala complicatie a adenomului ??
Ca urmare a stzei si infectiei urinare Mictiuni dureroase si frecvente .durerea iradiaza frecvent in gland character provocat Poate fi interrupt cand calculul obstruiaza colul Hematurie ca urmare a iritatiei mucoasei

117. hematuria macroscopic complicatie a adenoma prostatic ??
Nu este un semn frecvent in evolutia adenomului.impune prudent in interpretarea originii.de regula inodora redusa cantitativ dar poate fi si abundenta cu character total,provine din rupturile vasculare ale mucoasei care acopera adenomul.hematuria totala necesita exploratri complete eco uro,uretrocistoscopie Produce retentive de urina prin prezenta cheagurilor impune cateterism sau adenectomie totala

118. infectii complicatii adenoma p ??
Acute sau cornice cistite acute cornice pielonefrite acute cornice Orhiepiddidimite acute .adenomite acute cornice Gram – coli proteus klebsiela +enterococ stafilococ Infectiile sunt secundare obstacolului subvezical sau cateterismelor uretro vezicale Tratament inlaturarea cauzei adenectoie chirurgicala +antibiotic Infectia adenomului:febra frisoane greutate perineala iradiere in gland distensie si retentive complete de urina Evolutia formelor colectate poate fi spre inchistare sau deschidere in rect ori uretra Evolutia spre cronicizar ca urmare a unui process acut insuf tratat sau cu o evolutie torpida de la inceput Adenomul devine dur si scleros facand greu dif de cancer p

34

119. Pseudoincontinenta sau urinarea prin prea plin ??
Se intalneste la pacientii cu retentive incomplete de urina cu distensie vezicala bolnavii devenind incontinent prin resterea la volume peste cel fiziologic a rezidiului vezical Falsa incontinent este data de mictiuea prin prea plin Nocturna apoi diurnal La ex reg hio se palpeaza globul vezical .uneori este vizibil si la inpectie

120. retentia complete de urina ??
Poate apare in oricare din fazele evolutive ale adenomului Poate apare brusc sau sa fie procedata de accentuarea disuriei Excesele alimentare alcool .fumat sedative factor ice duc la retentive Pacient agitat cu dureri hipogastrice tenesme vezicale si rectal T alfa blocante parasimpatomimetice punctie suprapubiana ulterior se va face adenectomie

121. diAGNOSTIC HBP ??
Anamneza + tuşeul rectal + palpare abdominală Laborator – uzuale (uree, Cr, K) + PSA / free PSA, sumar urină, urocultură Uroflowmetrie (debitmetria urinară) Ecografia RRVS + UIV + cistouretrografie intra + post-m. Altele: - UPR - TC, RMN - Cistoscopie

122. EXAMINAREA ECO HBP ??
Transabdominală Transrectală (V = 0,52 x d1 x d2 x d3) Transuretrală SUPRAPUBIAN EVALUIAZA DIM PROSTATEI VOLUM REZIDUAL SI POATE DIAG MAJORITATEA COMPLICATILOR LITIAZA DIVERTRICULI URETEROHIDRONEFROZA ECO DE ELECTIE PT DET VOLUM ECO TRANSRECTALA

123. TRATAMENT NON CHIRURGICAL HBP ??
INDICATII Simptomatologie obstructivă severă Rezidiul vezical > 100 ml Ureterohidronefroză Insuficienţă renală Retenţie completă de urină Litiază Prostatism Infectii urinare persistente Hematurie ALFA BLOCANTE Capsula prostatei rec. 1 adrenergici Ţes. adenomatos stimulare 35

simpatică contracţie Terazosin, Hytrin Alfuzosin, Xatral Doxazosin, Cardura Tamsulosin, Omnic

TRATAMENT HORMONAL Prostată – androgenic dependentă antiandrogeni estrogeni  volumul   simpt. obstructivă Forma activă a testosteronului pe celula prostatică este DHT, produs sub influenţa 5 reductazei FINASTERID Inhibă 5 reductaza 1 tb/zi = 5 mg Efect favorabil după 6 luni

124. tratament chirurgical hbp ??
Turp indicatii Prostata < 40 g Prostatism (90%) + rez. vez. 15% Infecţii urinare persistente Hematurie Retenţie completă de urină Calculii vezicali Adenomectomie transvezical Prostate > 40g Patologie asociată (diverticuli, calculi vezicali voluminoşi

125. complicatii post operatorii imediate ??
Deces 1 Sindrom post turp dat obsorbtiei lichidului de irigare dezorientare temporo spatiala greata varsaturi Pneumonie 4 Tvp2 Infectii de plaga Hemoragia

126. Manifestari clinice locale in ADK ??
Polachiuria Disuria Hematuria 36

Durere perineală Simto,atologia apere de obicei tardiv deoarece are ca punct de plecare periferia glandei Obstructie De scadera fortei jetulu urinar dificultate in inceperea micriunii Retentie incomplet de urica cu sau fara distensie .retentie completa S iritativa c=u aparitia polachiuriei Hematuria rara Hematospermia scadera volum s si impotenta Durerea loco regionala prin jena intepatura senzatie de corp strain arsura su durere franca

127. manifestari clinice generale ??
Consumptive inapetenta iritabilitate Metastaze osose cu dureri lombare sau la nivelul bazinului ,anemie Linfatice cu edeme la mb inferioare Hepatice durere sau icter obstructive Cerebrale prin hta intracranaila Greturi varsaturi durere lombara apar in obstructia ureterala bilateral cu instalare insuf renala cronica

128. prostatectomia radical ??
Indepartare intregii prostate cu cu excizia vezicule seminal Cai de abord deschise retropubian si perineal si laparoscopic extraperitoneal sau transperitoneal Indiatii cp curabil la pacienti cu speranta de viata mai mare de 10 ani T1 la pacienti cu speranta de viata mai mare de 15 ani Contraindicatii speranta de viata mai mica de 1o ani T3 cu extensie extracapsulara Complicatii deces perioperator hemoragii leziuni rectal tvp embolie p. impotent scleroza de col stricture uretrale

129. tratament hormonal in adk-p ??
Orice tratament ce reduce testosteronul circulant sau la nivelul tesut prostatic testosteronul necesar evolutiei .inceperea terapiei se face in momentul diagnosticului Include orhidectomiaa estrogeni analogi rh lh antiandrogeni Indicatie la pacientii cu cancer local avansat sau boala metastazica

130. tuseul rectal in adpk ??
T1 - NU produce modificări clinice Nodulul canceros:  nodul dur T2  mărime variabilă  unic / multiplu  un lob / ambii  sau nodul mare ce ocupă lobul respectiv 37

Prostata mare dură T3

 glandă marită de volum  şanţ median şters  limite păstrate  duritate lemnoasă uniformă neregulată

Cap de taur – T4a masă tumorală în ampula rectală  marginile se pierd lateral  prelungiri latero-craniale spre VS  invadează şi fixează periprostatic, trigon

colul vezical +

Carcinomatoza prostato-perineală – T4b  masă tumorală densă, ocupând pelvisul, aderentă la pereţii osoşi  imobilă  neregulată  indoloră sau dureroasă  rect comprimat, îngustat sau invadat Tact bimanual reziduu glob vezical

131. ce stiti despre psa ??
Proteaza produsa aproape exclusive de cellule epi prostatice Organ specifica dar nu cancer specifica Nivele crescute pot fi gasite in adenoma de prostate sau alta patogenie 4-10ng/ml incidenta cp 25 -35% >10 50-80%

132. stadializare cp ??
Tuşeul rectal - omite stadiul T1 (A) - substadializează leziunea Markeri tumorali PSA - antigen specific prostatic, glicoproteină cu Gm = 33.000, secretată de citoplasma cel. prostatice (Wang, 1979): 0 - 4 ng/ml - este specific ţesutului prostatic şi nu CP (1 g ţesut adenomatos = 0,3 ng/ml) Markeri tumorali PSA > 10 ng/ml = cancer extracapsular < 10 ng/ml = fără invazie ggl. 38

> 40 ng/ml = cu invazie ggl. în 63% cazuri - decelare recidive după prostatectomie radicală PAP (fosfataza acidă prostatică) - normal = 1 – 5 uKA - CP intracapsular – valori normale - metastaze viscerale – valorile cele mai mari PLOIDIA ADN - CP cu grad mic de anaplazie este asociat cu diploidie - CP cu grad mare de anaplazie este asociat cu aneuploidie

Ecografia - transabdominală - transrectală – de preferat  noduli hipoecogeni - 1/3 din CP sunt izoecogene (nu pot fi deosebite de zona periferică în care se dezvoltă) - 1 – 2% din CP sunt hiperecogene - permite efectuarea concomitentă a puncţieibiopsie de prostată

Radiografii osoase şi UIV Radiografii osoase: - metastaze osoase (80% osteocondensate) - localizare: bazin, vertebre, coaste, craniu, etc. Radiografii torace: meta. pulmonare UIV: - lacună vezicală “on dom” - distensie vezicală şi rezidiul vezical - asimetrie neoplazică pielo-ureterală

Scintigrama osoasă - cea mai fidelă pentru decelarea metastazelor osoase - evidenţiază meta. osoase cu 9 luni mai devreme decât radiografia osoasă

Tomografia computerizată - stadializarea CP (det. sec.: ggl, retroperitoneale, hepatice) - nu este o metodă de diag. pentru decelarea CP şi stadializarea locală / eco. transrectală RMN - permite studiul anatomiei intra-prostatice 39

- nu este utilă în decelarea CP - RMN / CT – rezultate egale / adenopatie

Limfadenectomia pelvină - cea mai mare acurateţe în diag. invaziei ggl. regionale - extirpare ggl. staţia I şi II (obturatori şi iliaci)

133. diag dif cp ??
HBP Prostatita cronică Tuberculoza prostatică Chiste Litiaza prostatică Boala Paget (PSA, corticala osoasă subperiostală îngroşată)

134. radioterapia interstitial –brahitrerapia ??
Ca tratament curative pt cp localizat exista 2 tipuri cu doze de intesitate joasa si inalta Cu I inalta se face cu iridium 92 astfel in 2 sapt de radiot conventional 1 sedinta braditerapie 2 sapt pauza a 2 a sedinta de braditerapie 2 sapt r conventional T cu in joasa foloseste I 125 o sg sedinta ce dureaza 1- 2 h Avantaj incidenta scazuta a complicaitiilor Ce pot apare rectite ,impotent

135. trtament cp fara obstructie ??
T1 – 2 prostatectomie radicală alternativă – iradiere . Stadiul local avansat T3a, b, c, Mo 1. orhidectomie - chirurgicală - chimică (Goserelin, Buserelin, Leuprolid) 2. antiandrogeni – Flutamidă 750 mg/zi, Androcur sau estrogeni – Dietilstilbestrol 3 mg/zi 3. Iradiere loco-regională III. T3 M1 – citostatice (Cisplatinol, Ciclofosfamida)  iradiere metastaze

136. tratament cp cu obstructie uretrala ??
1. Deblocare cervico-prostatică - transuretral - transvezical 2. Orhidectomia - chirurgicală - chimică 3. Antiandrogeni (Flucinom, Androcur) (alternativă: estrogeni, Dietilstilbestrol 3 mg/zi, Clanisen) 4. Iradierea loco-regională 40

T4m1 citostatice i.v. - iradierea metastazelor Obstructive ureterala . Decompresiunea căii urinare superioare – NSP - temporară - definitivă – alternativă - derivaţie urinară supravezicală USC II. Tratamentul CP  Mo  M1 - orhidectomie: chimică, chirurgicală - citostatice - antiandrogeni (alternativă estrogeni) - iradiere - iradiere loco-regională - deblocarea cervico-prostatică impusă în unele cazuri

137. Watchfull waiting in CP ??
Strategie terapeutica care presupune o amanre controlata a unei fore de tratament Indicatii Cp localizat n0m0 T1 tumora bine moderat diferentiata la pacienti tineri cu speranta de viata mai mare de 10 ani Urmarire prin psa trus si biopsii T1b t2b moderat dif pacienti cu speranta viata mai mica de 10 ani Asimtomatici Cancer prostatic local avansat moderat dif cu speranta de viata mai mica Cancer prostatic metastazic

138. clinica t testiculare ??
leziune intratesticularã micã – descoperire providenţialã(Chevassu) extensie locală - “din aproape în aproape” : substituirea progresivã totalã a parenchimului invazia localã a retae testis, epididimului + funiculului spermatic şi tegumentului scrotal extensie la distanţã - rute de diseminare : 1. Limfaticã - ggl. regionali (retroperitoneali periaortici + pericavi) - ggl. extraregionali (supradiafragmatici : mediastinali, supraclaviculari, axilari) – metastaze ganglionare 2. Sanguinã - canal toracic sau calea venei spermatice – metastaze

ruta extensiei limfatice este modificatã de : - extensia tumorii la scrot, funicul spermatic (ggl. inghinali, iliaci interni) - gesturi chirurgicale inadecvate adresate testiculului tumoral (ggl. inghinali) - “ofense oncologice” : puncţia-biopsie percutanatã, 41

orhidectomia scrotalã, biopsie operatorie) • coriocarcinomul metastazeazã preponderent hematogen, celelalte TTG preponderent limfatic • metastazele se produc în plãmîn (preponderant tunica albuginee – barierã naturalã mult timp • 1/3 din TTG sunt în stadiul diseminat la primul diagnostic(meta limfoganglionare retroperitoneale şi/sau viscerale) • evoluţia naturală este continuã 2 ani (meta pulmonare) • coriocarcinomul – cel mai grav, curs rapid fatal prin hemoptizie masivã Masa scrotalã • semn clinic cardinal – clasicul testicul greu • modificare de formã, dimensiune, volum, consistenţã - parţialã (cel mai frecvent) : nodulul tumoral - totalã, pãstrînd forma (seminom) sau nu (teratom) • leziunea este indolorã ! • nodulul tumoral mic – stadiu curabil ! • fongus tumoral malign – stadiu ultim de evoluţie Localã Masa scrotalã • stadiul local franc tumoral = stadiu diseminat ! • examenul clinic local se face bimanual ! , cu palmele la temperatura corpului • forme clinice înşelãtoare grave erori dg: 30% masca inflamatorie (dd cu orhiepididimita acutã) 10% hidrocelul secundar (dd cu hidrocelul primar) Semne de diseminare • adenopatii inghinale, retroperitoneale, supraclaviculare, axilare • sindroame dureroase abd. (boalã adenopaticã abd. avansatã) • colicã renalã (boalã adenopaticã abd. avansatã) • hepatomegalie metastaticã • sindroame neurologice (meta vertebrale, compresiune plex lombar) • fracturi • sindroame toraco-pulmonare (tuse, hemoptizie, 42

dispnee, durere toracicã, com Semne de diseminare • edem de membru pelvin (blocaj limfatic sau compresiune / trombozã de venã cavã inferioarã) • sindrom consumptiv (“malaise”) Semne de activitate endocrinã • ginecomastia uni / bilateralã • hipotrofia testiculului controlateral • sindrom ginoid • virilizare precoce • coborîrea spontanã tardivã a unui testicul ectopic inghinal

139. Care este protocolul standard de diagnostic al unei TT ??
Ex clinic obligatoriu Eco testiculara Radio toracica standard Tc abdomino pelvin Marker tumorali afp ldh gut Ex anatomopatologic

Clinic inspectie sac scrotal aspectul putand fi normal sau destins Palpare cu blandete incpand cu bursa contralatrerala ceea ce permite apreciera comparative a marimii Testicolul normal este usor sensibil mobil si perfect delimitabil de epididim avand forma ovoida Orice zona de consistent inegala trebue sa atraga atentia 10 % coexista cu hidrocel secundar ceea ce reduce sensi palparii pana a o anula

140. Care sunt cei mai fiabili şi utilizaţi în practică markeri tumorali în diagnosticarea TT ? ?
alfa-fetoproteina sericã (AFP) - chorio-gonadotrofina umanã sericã – fracţiunea beta ( ß–HCG) - gonadotrofina totalã urinarã (urina din 24 ore) • substanţe secretate de ţesutul tumoral germinal = indicatori ai prezenţei acestuia (markeri), uneori cu specificitate de tip histo • rol diagnostic, prognostic şi în urmãrirea RT • specificitate maximã; sensibilitatea bolii • S pur + T pur – markeri negativi; Markeri tumorali citogenetici • izocromozomul 12 este cel mai des asociat TTG 43

(inclusiv în CIS) • utilizare restrânsă (laboratoare de cercetare)

141. Precizaţi stadializarea Boden şi Gibb a TT ??
Clasificarea Boden- Gibb (1951) modificată Stadiul I : tumorã în scrot Stadiul II : tumorã în scrot cu adenopatii retroperitoneale II A metastaze microscopice, descoperite LARP II B adenopatie sub 5 cm ø II C adenopatie sub 5 cm ø Stadiul III : tumorã în scrot cu metastaze depãşind spaţiul retroperitoneal

142. Arătaţi care este „trepiedul terapeutic” al TT ??
Tratament chirurgical polichimioterapia adjuvanta Padioterapia adjuvanta:rol f restrains limitat la terapia adjuvanta a seminoalmelor de grad 1 2a si 2 b Asociaza riscul mielodisplaziei si infertilitatii Justifica recoltarea de sperma

143 .D Ablaţia tumorii primare = prima etapã de trat ??
Orhidectomia inghinalã (abdominalã ptr testiculul criptorhid) datele obţinute (natura histo + invazia localã) • stadierea anatomo-patologică (pT) • completează dovezile protocolului de stadiere neinvaziv • încadrează tumora în varianta adecvatã de tratament multimodal • Modalitãţile de complementare terapeutică includ • Chirurgia limfaticã retroperitonealã (LARP) • Chimioterapia combinată ( escrieti in ce consta orhidectomia radicala ORHIDECTOMIA INGHINALÃ CU CLAMPAREA PRIMARÃ, LA ORIFICIUL PROFUND AL CANALULUI INGHINAL, A FUNICULULUI SPERMATIC Ablatia monobloc a testicolului tunicii vaginale si a cordonului spermatic

144. Precizaţi în ce constă, când este recomandată, care este principala complicaţie ??
postoperatorie şi care este valoarea LARP (limfadenectomiei retroperitonele) Recomandata in t chirurgical al tumorilor non seminomatoase si consta in ablatia in bloc a statiilot gg retroperitonelae care dreneaza testicolul tumoral si a pedicolului testicular homolateral restant dupa orhidectomie Rata f mare de success Cea mai fidela metoda de evaluare a invaziei gg si deci de diag Procedura radical care sacrifice gg s parav t12 l3 acesti pacient I sufera de anejaculare (orgasm uscat) 44

145. cand este indicate chimioterapia adjuvanta ??
trat. de elecţie al TGNS (toate) şi al TGS stadiul II C +III - curabilitatea globalã la 80% - 95% - pivot comun: Cis-Platinum - regimuri VABP, BEP, VIP, VEIP, POMB-ACE - 2-4 cure de inducţie la 4 sãpt. (funcţie de volumul N +M) - primarã sau secundarã ( -/+ precedatã de LARP sau RT) - de “salvare” (rezistenţã la regimurile de linia I + II) - risc toxic : renal, miocardic, pulmonar teratogen infertilitate

146. Care sunt examenele obligatorii de efectuat şi care este cadenţa controalelor din protocolul de supraveghere al TT ?
monitorizarea rãspunsului terapeutic este obligatorie, stabilind oportunitatea, momentul + ordinea combinãrii modalitãţilor terapeutice adjuvante • reevaluare stadialã frecventã (markeri, grafie toracicã, TC); de regulã la 3 luni (primii 2 ani), la 6 luni (urmãtorii 3 ani) şi anual apoi tot restul vieţii • cadenţa controalelor markerilor este mai mare ca a controalelor imagistice

147. Precizaţi datorită cărui fapt varicocelul clinic manifest este localizat în 95% din cazuri pe partea stanga ??
Marrcatta prredomiinanţţă pe parrttea sttângă a varriicocellulluii estte arrgumenttattă de parrttiicullarriittăţţiille anattomiice alle veneii sperrmattiice iintterrne sttângii:: 1.. llungiime maii marre ((v.. rrenallă sttângă estte maii llungă ca cea drreapttă cu 10 cm)) 2.. hiiperrprresiiune venoasă,, ffavorriizattă de:: -- vărrsarrea îîn vena rrenallă sttângă îîn unghii drreptt -- comprresiia v.. rrenalle sttângii îîn pensa aorrtto-mezentterriică diin cauza poziiţţiieii orrttosttattiice 3.. iinsuffiiciienţţă vallvullarră maii ffrrecventtă ((aparratt osttiiall prrezentt doarr îîn 60% diin cazurrii pe parrttea sttânga vs.. 90% pe drreaptta 45

148. gradele clinice varicocel ??
gradul I: varicocelul este palpabil doar la manevra Valsalva gradul II: varicocelul este palpabil în decubit dorsal, dar nu este vizibil gradul III: varicocelul este vizibil şi palpabil în decubit dorsal

149. dig diferential varicocel ??
cu tumora testiculară, hidrocelul, hidrocelul cordonului spermatic, hernia inghinală, chistul epididimar

150. Menţionaţi principiul şi tipurile de tratament chirurgical ale varicocelului ??
endovasculare (cateterism transfemural al venei spermatice interne prin tehnica Seldinger şi embolizarea, în sens retrograd, a trunchiului spermatic) • laparoscopice (abord transperitoneal; aplicarea de ligaclipuri pe trunchiul/trunchiurile venoase spermatice interne şi secţionarea lor între clipuri) • chirurgicale clasice (ligatura/secţionarea venelor spermatice la diferite nivele; abordul preperitoneal înalt, deasupra canalului inghinal, s-a impus)

151. Enumeraţi elementele clinice care sunt esenţiale în precizarea diagnosticului de hidrocel idiopatic (primar) ??
Inspecţia relevă: asimetrie scrotală + tegument scrotal normal (fără semne de inflamaţie), cu ştergerea până la dispariţie a pliurilor pungii scrotale (prin etalarea tegumentului pe punga lichidiană din bursă) • Palparea bimanuală relevă: - ovoid cu senzaţia de lichid în tensiune (testicul palpabil doar dacă cantitatea de lichid este mică) - limita superioară a pungii lichidiene scrotale este net delimitabilă, iar funiculul spermatic este perfect delimitabil, cu aspect normal DIAGNOSTIC POZITIV Deşi dg. clinic pozitiv este facil, el va fi obligatoriu confirmat ecografic ! 1. Examenul clinic 2. Echografia scrotală Rolul Echografiei scrotale: 46

• discerne clar asupra naturii lichidiene a formaţiunii • permite evaluarea structurii testiculului (existenţa unei patologii testiculare tumorale)

152-153. clsif contuzii renale in fct de gravitate ??
Contuzie renalǎ sau hematom subcapsular fǎrǎ tendinţǎ la mǎrire în volum Fǎrǎ rupturǎ renalǎ 2 Hematom perirenal fǎrǎ tendinţǎ la mǎrire de volum Rupturǎ corticalǎ renalǎ cu profunzime mai micǎ de 1 cm, fǎrǎ extravazare urinarǎ 3 Rupturǎ corticalǎ renalǎ cu profunzime mai mare de 1 cm, fǎrǎ extravazare urinarǎ 4 Rupturǎ renalǎ pe întreaga grosime corticomedularǎ pânǎ în sistemul colector Sau Injurie vascularǎ segmentarǎ (vascularǎ sau venoasǎ), cu hematom secundar 5 Rupturǎ renalǎ multiplǎ Sau Injurie vascularǎ a unui vas principal (arterǎ sau venǎ)

154. enumerati manifestari clinice traumatisme renale inchise ??
Examenul fizic Primul criteriu de evaluare este stabilitatea hemodinamicǎ Şocul = tensiune arteriala sistolica < 90 mmHg Date sugestive pentru afectarea renalǎ: • durere la palparea flancului • hematuria • echimozǎ şi /sau escoriaţie flanc, lombă, bază torace, abdomen superior • fracturi costale • masǎ abdominalǎ la palpare flanc

155. investigati imagistice in traumatisme renale inchise ??
Eco Avantaje: • Neinvazivǎ • Informaţii asupra rinichilor, organelor abdominale parenchimatoase; lichidului intraperitoneal (sânge?) • Evidenţiazǎ colecţiile perirenale, mai greu pe cele subcapsulare • Este o metodǎ excelentǎ de urmǎrire a evoluţiei acestor colecţii perirenale (tip hematom sau hemato-urinom Neajunsuri: • Poate sǎ detecteze ruptura renalǎ, dar nu poate aprecia profunzimea şi lungimea acesteia • Nu oferǎ informaţii funcţionale • Este dificil de obţinut o fereastrǎ acusticǎ bunǎ la 47

un pacient cu numeroase injurii asociate • Rezultatele sunt dependente de ecografist Uiv Urografia intravenoasă • Nu mai este examen de rutinǎ • Rezultate UIV semnificative 1. rinichiul nefuncţional 2. extravazarea substanţei de contrast 1. rinichiul nefuncţional traumǎ renalǎ extensivǎ injurie pedicularǎ (rupturǎ vascularǎ sau trombozǎ) laceraţie renalǎ 1. extravazarea substanţei de contrast = traumǎ severǎ, cu afectarea concomitentǎ a capsulei, parenchim şi sistem pielocaliceal UIV pe masa de operaţie urmată de explorare chirurgicalǎ • UIV nu este informativǎ la o tensiune arterialǎ sistolicǎ < 80 mmHg tc Tomografia computerizată • Metoda gold standard • Avantajele TC:

ǎ segmentele devitalizate teral evidenţiazǎ leziunile concomitente intraperitoneale Angiografia • CT a înlocuit angiografia • Avantajele faţă de CT: 1. diag precis în injurii vasculare 2. embolizarea selectivǎ ramuri segmentare Deci angiografia poate fi atât diagnostică cât şi terapeutică în injuriile vasculare

Examenul TC cu contrast este cea mai bunǎ modalitate de diagnostic şi stadializare la pacienţii stabili hemodinamic. • Pacienţii instabili hemodinamic care necesitǎ explorare chirurgicalǎ de urgenţǎ vor efectua UIV pe masa de 48

operaţie, dupǎ injectarea în bolus a 2 ml/kg corp de substanţǎ de contrast. • UIV, RMN şi scintigrafia renalǎ sunt metode imagistice de a doua alegere în lipsa CT. • Angiografia poate fi folositǎ pentru diagnostic şi embolizare selectivǎ concomitentǎ a vaselor ce sângereazǎ activ.

156. Enumeraţi complicatiile traumatimelor renale închise ??
Precoce - hemoragie - extravazare urohematică, infecţie EEvvoolluuţţiiaa ccoommpplliiccaaţţiiiilloorr Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă si Transplant Renal Institutul Clinic “Fundeni” Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă si Transplant Renal Institutul Clinic “Fundeni” Tardive - HTA - Hidronefroză - Fistulă arterio-venoasă - Litiaza urinară - Pielonefrita - Scleroatrofia renală - Pseudochistul urohematic

157. indicatiile t chirurgical in traumatismele renale??
Indicaţiile pentru explorarea renalǎ de urgenţǎ: • instabilitate hemodinamicǎ prin hemoragie cu sursǎ renalǎ • traumatism renal gradul 5 AAST • hematom perirenal în creştere sau pulsatil descoperit cu ocazia unei laparotomii exploratorii pentru o injurie de organ asociatǎ Cel mai frecvent se practică nefrectomia! Indicaţii pentru explorarea renalǎ programatǎ: • prezenţa uro-hematomului şi a fragmentelor renale devitalizate. • traumatisme pe rinichi cu anomalii preexistente (ex.: disfuncţie de joncţiune pieloureteralǎ sau tumori).

Evacuarea hematomului perirenal 2. Sutura parenchimului + căi urinare 3. Excizia zonelor de parenchim ischemic (nefrectomie parţială sau nefrectomie) Drenajul lombei 49

158. Tratamentul conservator în traumatismele renale închise ??
Indicaţii: • La pacienţii stabili, dupǎ contuzii renale grad 1-4 clasificarea AAST • La pacienţii stabili, dupǎ traumatisme penetrante grad 1-3 Internare în spital Repaus la pat funcţiilor vitale şi evoluţia rinichiului traumatizat

reechilibrarea volemică, electrolitică Externarea după 7 zile de urină limpede Control la 3 – 6 luni (UIV)

159. Enumeraţi manifestarile clinice ale traumatismelor ureterale ??
Durere lombară (colică, nefralgie) Febră, greţuri Fistule urinare (u-vaginale, u-cutanate) Anurie Nefromegalie Peritonită acută Ascită Suspect traumatismele prin impuscare .traumatisme penetrante abdominal Orice fem operata gynecologic recent care prezinta colica renala pierderea urinii prin vagin sau sepsia trebue suspectata de plaga ureterala sau vezicala

160. explorari imagistice in traumatismele ureterale ??
Extravazare a substanţei de contrast la nivelul ureterului lombar dupǎ UPR /cel mai sugestiv semn uiv sit c este extravazara urinara asociata cu diferite grade de hidronefroza Upr se face in suspiciune de traumatism inalt

161. alternative de tratament in traumatismele ureterale ??
Tratamentul injuriilor parţiale - leziuni de tip I şi II endoprotezarea cu cateter ureteral double “J” montarea unui cateter de nefrostomie 2. Tratamentul injuriilor complete - leziuni de tip III, IV şi V i antarea ureterovezicalǎ şi psoas hitch blader 50

autotransplantul renal nefrectomia

162. clasificare traumatismelor vezicale ??
Asociaza cu fracture de bazin 1 contuzia renala datele radiologice sunt normale 2 ruperea intraperitonela cistouretrografia arata acumulare de contrast intre anse 3 injurie vezicala interstitial implica hemoragie intramural 4 rupturi extraperitonele simpla extravazare limitata la spatiu perivisceral si complexa dincolo de spatiu perivisceral 5ruptura intra si extraperitoneala concomitenta

163. descrieti clinica rupturii intraperitoneale vezica urinara ??
Semne de traumǎ hipogastricǎ 2. Mǎrire în volum a abdomenului 3. Semne de peritonitǎ 3. Dureri abdominale cu iradiere în umǎr 4. Cel mai des, micţiune imposibilǎ; când aceasta este posibilǎ, urina este în cantitate micǎ şi hematuricǎ.

164. semne clinice rupture subperitoneale vu ??
1. hematurie 2. semne cutanate de traumatism 3. hematom perivezical (formaţiune pseudotumoralǎ palpabilǎ în hipogastru şi la tuşeul rectal) 4. instabilitate hemodinamicǎ prin mecanism hemoragic şi septic 5. micţiunea este posibilǎ dacǎ nu existǎ concomitent afectǎre uretralǎ

165. investigati paralinice in rupture intraperitoneala a vu ??
Laborator: • Scǎderea Hb • Semne de sepsis: leucocitozǎ, retenţie azotatǎ • Sindrom biochimic caracteristic rupturilor intraperitoneale: azotemie, hiponatremie, hiperkalemie şi alcalozǎ • Uree în lichidul de ascitǎ la valori asemǎnǎtoare ureei Urinare Cistografia retrogradǎ - cea mai bunǎ procedurǎ diagnosticǎ în traumatismele vezicale Se umple vezica cu 350-400 ml de SC urmatǎ de clamparea SUV Clişee cu vezica plină Se declampează SUV ( +/- evacuare ) Dg. + = SC în exteriorul vezicii 51

UIV - Inadecvatǎ pentru traumatismele vezicale + uretrale Ecografia 1. Prezenţa lichidului peritoneal 2. La umplerea pe SUV vezica e nevizualizabilă CT pentru injurii abdomino-pelvine asociate 1. clişeele tardive 2. cistografia CT

166. tratament traumatismelor vezicii urinare ??
URGENT 1. Combaterea şocului hemoragic şi septic 2. Tratamentul injuriilor asociate care ameninţǎ viaţa 3. Rupturile extraperitoneale se pot trata, în cele mai multe cazuri, doar cu cateter uretro-vezical 4. Pentru rupturile intraperitoneale se practicǎ întotdeauna explorarea chirurgicalǎ de urgenţǎ Tratamentul fracturilor oaselor pelvic Rupturile vezicale subperitoneale Explorare chirurgicală în cazuri selectionate. - deschiderea vezicii - sutură (Vicryl) - drenaj urinar (sondă / cistostomie) - explorare peritoneală - leziuni viscerale associate Rupturile intraperitoneale Explorare chirurgicală obligatorie: - existǎ alte organe intraperitoneale afectate? - sutura rupturii (Vicryl) - drenaj urinar (sondă / cistostomie) - lavaj şi drenaj multiplu – peritoneu

167. Clasificarea traumatismelor de uretră posterioară în funcţie de aspectul uretrografic ??
I Elongarea uretralǎ. Fǎrǎ uretroragie. Fǎrǎ extravazare pe uretrografie. II Contuzia uretralǎ. Uretroragie prezentǎ. Fǎrǎ extravazare pe uretrografie. III Rupturǎ parţialǎ de uretrǎ anterioarǎ sau posterioarǎ. Extravazare de s. de contrast la locul injuriei, cu trecerea acesteia în uretra proximalǎ sau în vezicǎ. IV Rupturǎ completǎ de uretrǎ anterioarǎ. Extravazarea SC la locul injuriei, fǎrǎ trecerea acesteia în uretra proximalǎ sau în vezicǎ. V Rupturǎ completǎ de uretrǎ posterioarǎ. Extravazarea substanţei de contrast la locul injuriei, fǎrǎ trecerea 52

acesteia în vezicǎ. IV Ruptura completǎ sau parţialǎ a uretrei posterioare asociatǎ cu ruptura colului vezical sau a vaginului.

168. Descrieţi semnele şi simptomele caracteristice traumatismelor uretrei posterioare tip III ??
Uretroragia uretroragie prezenta = cateterismul vezical interzis 2. Hematuria 3. Durerea la micţiune sau imposibilitatea de a urina 4. Hematomul sau edemul 5. Prostata ascensionatǎ

169. Alternative de tratament în traumatismele ureterei anterioare ??
Tratamentul contuziilor uretrale • fără uretroragie – fără tratament • uretroragie importantǎ – cateter uretrovezical / cistostomie - pansament compresiv Tratamentul rupturilor uretrale - generalităţi • extravazarea de urinǎ şi sânge ® reacţie inflamatorie ® abces ® incizii multiple • uretroplastia precoce dupǎ traumatism este contraindicatǎ montarea de cistostomie 2. uretrografie retrogradǎ a)fara extravazare fara strictura suprimare cistostomie b)strictura incizie endoscopicǎ uretroplastie anastomoticǎ uretroplastie cu grefǎ ( > 1 cm) Tratamentul rupturilor complete de uretră anterioară Uretroplastie anastomoticǎ Uretroplastie cu grefǎ de elecţie

170. Manifestările clinice şi tratamenul rupturii de corpi cavernoşi ??
Tratament de urgenţă - explorare chirurgicală - evacuare hematom - sutură albuginee PO: - antibiotice - antalgice - antiinflamatoare 53

La ex local se constata edem penial si dezvoltarea hematomcare se poate extinde si in hipogastru Penis intens edematiat cu hematom subcutant capata aspect de penis in saxofon Decubit d directive spre partea sanatoasa Dak exista rupture albuginei –de urgent suturata

54