Unitate de Invatare Nr 3

Published on June 2016 | Categories: Documents | Downloads: 29 | Comments: 0 | Views: 180
of 15
Download PDF   Embed   Report

Comments

Content

Unitate de invatare nr 3.
Capitolul III

Reţele de calculatoare, Internet; intranet si extranet în activitatea de management.

Conţinut Retele de calculatoare si Internet Retele VPN

Timp de studiu 1,5 oră 1.5 ora

Înţelegerea semnificaţiei conceptului de retele de calculatoare în era IT ! "#ordarea conceptuală a teoriilor de sistem informatic Înţelegea rolului funcţiunilor Internetului si al retelelor VPN in cadrul firmei

TERMENI CHEIE

Retele de calculatoare !omunicatie Internet Retele VPN ,"N,-"N,."N IT ! $istem informatic Topologii -ediul intern al firmei -ediul e/tern

Introducere
$e poate afirma că p%nă acum, societatea informaţională a fost redusă la producerea &i comerciali'area de ec(ipamente &i programe din ce în ce mai performante, într)o spirală ascendentă, fiecare nouă de'*oltare te(nologică atrăg%nd după sine cre&terea posi#ilităţii de ridicare a performanţelor în domeniul programelor de #a'ă &i reciproc. +*enimentul care a re*oluţionat cu ade*ărat modul de percepere a societăţii informaţionale de către marea masă de cetăţeni dar &i modul de conducere al firmelor a fost utili'area reţelelor de calculatoare şi de comunicaţie, a Internetului şi a reţelelor VPN.

3!

Importanţa utili"#rii reţelelor de calculatoare $i a Internetului în managementul modern

În secolul 00, te(nologia c(eie este legată de colectarea, prelucrarea &i distri#uirea informaţiei. 3 ! ! Reţelele de calculatoare utili"ate în management În ultimele decenii, printre alte reali'ări, am asistat la instalarea reţelelor telefonice mondiale, la apariţia &i de'*oltarea radioului &i a tele*i'iunii, la na&terea &i cre&terea nemai*a'ută a industriei de calculatoare &i lansarea sateliţilor de comunicaţii. 1atorită progresului te(nologic rapid, aceste domenii con*erg în ritm alert, iar diferenţele între colectarea, transportul, stocarea &i prelucrarea informaţiei dispar pe 'i ce trece. 2rgani'aţii, cu sute de #irouri răsp%ndite pe o arie geografică largă, se a&teaptă să poată e/amina &i utili'a în mod curent, printr)o simplă apăsare de #uton c(iar &i lucrările sau ec(ipamentele cele mai îndepărtate. Pe măsură ce posi#ilităţile noastre de a colecta, prelucra &i distri#ui informaţia cresc tot mai mult, cererea pentru o prelucrare &i mai sofisticată a informaţiei cre&te &i mai rapid. % reţea de calculatoare reprezintă un sistem de calcul complex, care este format din mai multe calculatoare omogene şi eterogene ca arhitecură şi echipare software, interconectate printr-un sistem de comunicaţie, format din adaptoare şi structuri hardware care asigură comunicarea şi transferul de date. Reţeaua permite folosirea în comun, de către utili'atori, a resurselor (ard3are &i soft3are aparţin%nd acesteia. !omponente ale reţelei, de asemenea se pot folosi în comun, ca &i ec(ipamentele periferice, cum ar fi4 imprimanta, plotter. 2feră posi#ilitatea o#ţinerii unor sisteme cu un grad înalt de fle/i#ilitate &i adapta#ilitate. 2 reţea de calculatoare poate furni'a un mediu de comunicare puternic între anga5aţii aflaţi la mare depărtare unii de alţii. 6olosind o reţea, este u&or ca două sau mai multe persoane, care trăiesc în locuri diferite, să scrie împreună un raport. 7n alt scop al conectării în reţele, este scala ilitatea, posi#ilitatea ca, odată cu *olumul de muncă, să crească treptat &i performanţa sistemului prin adăugarea de noi ec(ipamente &i noi staţii fără modificări esenţiale, dar &i economia reali'ată at%t în ec(ipamente c%t &i în soft3are, prin folosirea lor în comun. In funcţie de aria de răsp%ndire, reţelele se împart în4 ,"N 8locale9, -"N 8magistrale, la ni*el de ora&9, ."N 8pe arii intinse91.
1

I#dem, pag 1:;



!eţele &'N

&'N (,ocal "rea Networ#) < se întinde pe o distanţă de c%te*a sute de metri, în spaţiul unei clădiri &i implementea'ă de o#icei sistemului informatic al organi'aţiei sau instituţiei respecti*e. 1in punct de *edere conceptual e/ista două tipuri de &'N* − reţele de tipul egal la egal 8peer)to)peer9= − reţele de tipul client-ser$er. !aracteristica reţelelor peer-to-peer este aceea că toate calculatoarele conectate la reţea au acelea&i funcţii în reţea, astfel înc%t oricare utili'ator care lucrea'ă la unul dintre P!)uri poate a*ea acces la resursele fi'ice &i logice ale oricărui alt calculator din reţea. Reţelele client-ser$er sunt reţele în care unul sau mai multe calculatoare sunt dotate at%t din punct de *edere (ard3are, c%t &i soft3are, să funcţione'e ca file-ser$er 8networ#-ser$er9. 1acă în reţeaua de tip peer-to-peer componentele soft3are de reţea care permit comunicarea între staţii lucrea'ă su# restricţiile sistemului de operare ale staţiilor de lucru, din aceasta cau'ă fiind foarte limitate, în ca'ul reţelelor client)ser*er, pe ser*erul de reţea, rulea'ă un sistem de operare specific reţelei, numit N2$ 8Networ# %perating &istems9. "cest sistem de operare al reţelei gestionea'ă toate operaţiile din reţea. $istemul de operare al reţelei are metode &i structuri proprii pri*ind formarea discurilor, gestionarea &i alocarea resurselor, posi#ilitatea de refacere a informaţiilor, protecţia &i accesul la date. ,a reţelele locale sunt răsp%ndite trei topologii ma5ore 8figura >.194 stea, magistrală &i inel, dar pot fi folosite &i cone/iuni plasă sau inel etc.. Într)o reţea de topologie stea toate calculatoarele se conectea'ă la calculatorul central, care îndepline&te &i funcţia de control al reţelei. Topologia fi'ică stea este un ca' particular al topologiei fi'ice ar#ore cu un singur ni*el. $c(im#ul de date dintre toate calculatoarele se efectuea'ă prin intermediul calculatorului central. Într)o reţea de topologie magistrală 8 us9. denumită &i liniară , toate calculatoarele sunt conectate la un singur ca#lu)magistrală= este cea mai răspîndită topologie în reţelele locale e/istente. În asemenea reţele toate calculatoarele folosesc un singur mediu de transmisie date. 1eci nu este posi#il sc(im#ul de date simultan între mai multe perec(i de calculatoare, conectate la magistrală, cu e/cepţia ca'ului difu'ării de mesa5e.

+igura , ! 'ipuri de reţele de calculatoarea

Într)o reţea inel fiecare calculator este conectat la două calculatoare adiacente cu c%te un segment de ca#lu, toate calculatoarele cu legăturile respecti*e formînd un cerc fi'ic. În reţelele de topologie fi'ică inel, fiecare mesa5 este transmis de la o staţie la alta pe inel într)un singur sens, cu regenerarea semnalului la fiecare staţie, p%nă a5unge la destinaţie. Pentru sporirea fia#ilităţii, precum &i a altor performanţe, în reţelele de generaţia a doua &i a treia se utili'ea'ă topologia inel du lu cu transmisia datelor pe fiecare inel aparte, în sensuri opuse.  !eţele M'N

2 reţea metropolitană 8(etropolitan "rea Networ#9, sau M'N este, o *ersiune e/tinsă de ,"N &i utili'ea'ă în mod normal te(nologii similare cu aceasta. 2 reţea metropolitană se poate întinde pe 'ona ocupată de un grup de #irouri în*ecinate sau pe suprafaţa unui întreg ora& &i poate fi at%t pri*ată c%t &i pu#lică. 7n -"N poate suporta at%t date c%t &i *oce &i poate c(iar să ai#ă legături cu reţeaua locală de tele*i'iune prin ca#lu. 7n -"N dispune numai de un ca#lu sau două, fără să conţină elemente de comutare care de*ia'ă pac(etele pe una din cele c%te*a posi#ile linii de ie&ire.  !eţele -'N

2 reţea larg răsp%ndită geografic 8)ide "rea Networ#9 sau -'N, acoperă o arie geografică întinsă, deseori o ţară sau un continent întreg. Reţeaua conţine o colecţie de ma&ini utili'ate pentru a e/ecuta programele utili'atorilor. "ceste ma&ini sunt numite gazde. ?a'dele sunt conectate printr)o su reţea de comunicaţie sau pe scurt, su reţea $arcina su#reţelei

este să transporte mesa5e de la ga'dă la ga'dă, e/act a&a cum sistemul telefonic transmite cu*intele de la *or#itor la ascultător. 3 ! , Internetul . in/rastructur# de comunicare În ultimele decenii, caracteri'ate printr)o e/plo'ie informaţională fară precedent în istoria omenirii, o importanţă deose#ită au do#%ndit)o capacitatea &i resursele de comunicaţii de care dispun proiectanţii &i utili'atorii sistemelor informatice. $c(im#ul de informaţii repre'intă însă&i moti*aţia e/istenţei reţelelor de calculatoare interconectate, în cadrul cărora se deta&ea'ă conglomeratul sau mediul de reţele e/trem de comple/. !el mai repre'entati* mediu din domeniu comunicării &i informării la ni*el glo#al, în acest moment, este constituit de Internet. -ediul Internet este deose#it de #ogat în resurse &i cre&terea capacităţilor sale este e/plo'i*ă. Internetul nu reprezintă un nou tip de reţea fizică, este o reţea de reţele la ni$el mondial, cu metode de interconectare a reţelelor fizice c*t şi a utilizatorilor independenţi, o metodă de transport a datelor +mpreună cu un ansam lu de con$enţii de utilizare a ansam lului reţelelor legate, care permit interoperarea staţiilor de lucru şi a terminalelor de la care utilizatorii au acces la acest mediu. Repre'intă un mediu informaţional şi de calcul cu foarte ogate ser$icii şi resurse, i lioteci, aze de date . Internet) ul este o sumă de reţele care se întind la ni*el planetar sau continental care a apărut în urma cu @: de ani. Reţelele sunt conectate între ele prin intermediul ca#lului telefonic, ca#lu coa/ial sau optic, a undelor radio 8antene radio9 &i undelor electromagnetice 8antene de satelit9. În acest conte/t, te(nologia de reali'are &i tipurile de staţii de lucru &i ec(ipamente nu sunt neapărat de ultimă generaţie, însă facilităţile de ni*el înalt sunt asigurate de soft3are)ul de comunicaţie al Internet)ului. !aracteristica principală este capacitatea e/traordinară de comunicare între orice utili'atori al acestei reţele, oriunde s)ar afla, la orice distanţă. +ste, în acela&i timp, o imensă comunitate de persoane din toate domeniile *ieţii economico)sociale, gata să răspundă la solicitări, să asculte părerea altora &i să parta5e'e informaţii. -ediul Internet nu este omogen, ci foarte eterogen, nu este proprietatea unui gu*ern, companii sau uni*ersităţi, nu constituie o componentă soft3are sau (ard3are de sine stătătoare, nu este o singură reţea, ci un grup de reţele aran5ate logic într)o ierar(ie 8negrupate însă &i egale din punct de *edere fi'ic9, nu se limitea'ă doar la cercetare &i nu este folosit 'ilnic doar de profesioni&ti, ci &i de oameni de toate

speciali'ările &i interesele imagina#ile. !omunicarea &i cone/iunea în Internet se #a'ea'ă pe o serie de protocoale 8reguli9 din care sunt foarte cunoscute protocoalele T!PAIP. Protocoalele care permit transferul pac(etelor de informaţii în reţeaua Internet sunt TC01I0. TC0 8'ransfer ,ontrol Protocol9 ) protocol de control al transferului de pac(ete. +l controlea'a modul în care se transferă informaţia &i poate face corecţii ale modului de transfer al informaţiei. I0 8Internet Protocol9) protocolul specific de diri5are a pac(etului de informaţii. Pachetele de informaţii cuprind informaţiile care circulă între calculatoarele interconectate. 7n pac(et conţine4 − adresa expeditorului &i a destinatarului= − informaţia propriu)'isă= − numele aplicaţiei client care a formulat cererea &i a aplicaţiei de pe ser$er care *a primi cererea spre re'ol*are. Reţeaua Internet dispune de mi-loace de diri-are a pac(etelor, astfel înc%t cererea să a5ungă al destinaţie. +*ident că, orice de'iderat informaţional al unui utili'ator din Internet se spri5ină pe o foarte puternică logistică de comunicaţie &i pe un solid &i foarte di*ers suport soft3are de ser*icii pentru comunicare. "nsam#lul de mii de reţele de calculatoare interconectate, sute de mii de calculatoare indi*iduale &i milioane de utili'atori, care împreună formea'ă comunitatea Internet, parta5ea'ă un mediu compati#il pentru interacţiunea tuturor acestora în scopul sc(im#ului de date numerice. $er*iciile Internetului sunt multiple, dar poate cele mai folosite &i cunoscute sunt4 po&ta electronică 8e.mail9, I!,)urile, 'elnet, /'P 8/ile 'ransfer Protocol9, )))8 )orld )ide )e 9, etc. Nu tre#uie negli5at un domeniu aflat într)o puternică e/pansiune &i di*ersificare &i anume afacerile electronice 8e)#ussines9 cu foarte cunoscutul &i utili'atul e-commerce. 1e altfel comerţul electronic, de la eBaC la un #anal site de pre'entare, au adus o nouă *alenţă, e/trem de profita#ilă, acti*ităţilor firmelor. 1acă la începutul lor, acti*ităţile economice desfă&urate prin intermediul Internetului au fost un ade*ărat +ldorado pentru cei care le iniţiau, firmele de tip com a*%nd profituri mult suprae*aluate, în timp lucru acesta s)a diminuat după un &oc #ursier în anii >::@)>::5, dar mai puţin puternic ca cel din anii >::D. Ei totu&i, domeniul afacerilor utili'%nd Internetul ca infrastructură de informare, comunicare, comandă, plată &i li*rare a produselor, repre'intă o

sursă sigură &i rapidă de profit. 7n e/emplu e/trem de recent este noul ser*iciu de tip reţea socială 'witter, care face furori printre utili'atori, de*enind un concurent serios al c(aturilor, sms)urilor sau /ace oo#. Internetul este un e/trem de *ariat &i #ogat mediu de informaţii care poate facilita o#ţinerea următoarelor eneficii4 − "re loc un sc(im# comod &i rapid de informaţii, prin asigurarea unor ser*icii speciali'ate precum e)mail 8po&tă electronică9, transfer de fi&iere cu protocol ftp, transferul *ocii &i al imaginilor etc. − $e pot primi informaţii &i face actuali'ări regulate ale su#iectelor ce interesea'ă în mod special, prin e/istenţa în Internet al unui mare grup de interes ce pu#lica documente periodice &i la care se pot alătura utili'atorii interesaţi. $e constituie a&a)numitele grupuri de mailing lists 8liste de distri#uţie prin e)mail9, fiecare mem#ru al unui grup primind automat informaţia, de îndată ce aceasta se introduce în reţea. − "pare posi#ilitatea de a putea accesa cu u&urinţă adrese de persoane ce posedă o e/perienţă deose#ită în mai toate domeniile posi#ile de a pre'enta un interes. − $e poate asigura un acces e/trem de larg 8glo#al9, la informaţia pe care un utili'ator o plasea'ă în reţea. 6oarte important în acest conte/t este de a asigura o cone/iune c%t mai ieftină la furni'orul de ser*icii în care suntem interesaţi. − +ste permis accesul la mii de ar(i*e informaţionale din întreaga lume, prin intermediul unor mari ser*ere speciali'ate în gestiunea &i în ser*irea cererilor de interogare, *i'uali'are &i e/pediere a componentelor acestor ar(i*e. − "pare posi#ilitatea de a contacta &i aduna speciali&ti răsp%ndiţi pe o arie largă, pentru a construi grupe puternice de lucru, pentru re'ol*area unor proiecte, utili'%nd *ideoconferinţele. − $e pot transforma &i transfera date între ma&ini 8platforme9 foarte diferite aflate la distanţă. "5ustarea formatelor datelor folosite de di*erse platforme este reali'ată de programe con*ertoare de o mare di*ersitate. − Nu în ultimul r%nd, se lărgesc posi#ilităţile de di*ertisment în acest cadru at%t de generos, cu posi#ilitatea o#ţinerii unei stări de destindere &i confort pentru utili'atori. Te(nologiile Internetului dar &i facilităţile acestuia, au fost punctul de plecare în reali'area unor reţele *irtuale care să permită comunicarea &i transferul de date la fel de u&or ca în Internet, adică oriunde în lume &i foarte

ieftin, dar cu protecţia datelor la fel ca într)o reţea pri*ată. 3 ! 3 Reţelele 20N 1in ne*oia de securitate sporită a datelor, a#solut esenţială într)o acti*itate managerială, securitate care nu este asigurată de Internet dec%t într) o măsură foarte mică, s)au de'*oltat a&a numitele reţele virtuale private sau 20N)uri. !ele mai cunoscute &i utili'ate VPN astă'i, de practic orice companie mai mare, sunt INTR"N+T)ul &i +0TR"N+T)ul. $oluţiile de comunicaţii metropolitane dar &i la ni*el glo#al sunt asigurate de două tipuri de cone/iuni4 intranet, respecti* e/tranet. "plicaţiile de comunicaţii metropolitane îţi oferă mediul în care îţi poţi gestiona &i super*i'a de la distanţă locaţiile situate în acela&i ora&, în condiţiile unui canal de comunicare fle/i#il &i în condiţii de securitate, cu garantarea *ite'ei de transmisie. 20N înseamnă 2irtual 0rivate Net3or4 adică o reţea de mari dimensiuni, creată special pentru compania utili'atoare &i care, de&i folose&te canalele u'uale de transmisiuni Internet, răm%ne accesi#ilă e/clusi* celor care au dreptul să o foloseasca>. $ite)urile intranetAe/tranet sunt folosite de către firmele care au ne*oie de o comunicare rapidă &i eficace în condiţii de deplină securitate. 6uncţionalitatea acestora este di*ersă &i adaptată direct ne*oilor firmei, una dintre calităţile unui VPN este că se proiectea'ă strict după cerinţele #eneficiarului, ca un sistem propriu. 6iecare tip de VPN este desemnat pentru anumite acti*ităţi, astfel4  Intranet 20N

Intranet VPN asigură comunicaţia între sediile unei firme. !omunicarea intranet este cel mai des folosită &i în cadrul organi'aţiilor, între diferitele departamente, cum ar fi departamentul de resurse umane sau departamentul care se ocupă cu actuali'area conţinutului informaţional al site)ului. Intranet)ul poate fi folosit &i pentru parta5area resurselor informati*e ale firmei. 7n intranet poate fi pri*it ca o *ariantă personali'ată a Internetului sau c(iar ca o e/tensie pri*ată a Internetului pentru o anumită organi'aţie. Primele 3e#site)uri de tip Intranet c(iar &i su# forma unor pagini 3e# personali'ate au fost folosite încă din anii 1FF:)1FF1. Termenul de Intranet, de&i nu sunt date oficiale, ar fi fost utili'at pentru prima dată prin anii 1FF>
>

(ttp4AA333.rdsnet.roAsolutiiAmetropolitane.(tm

de către uni*ersităţi &i companiile care lucrau în domeniul te(nologiilor IT !. !erinţele principale &i în acela&i timp facilităţile care sunt puse la dispo'iţia utili'atorilor de Intranet VPN sunt4 metode puternice de criptare pentru a prote5a confidenţialitatea datelor, fia#ilitate pentru a garanta transmiterea datelor către aplicaţiile critice 8#a'ele de date ale clienţilor &i ale *%n'ărilor, sc(im#ul de documente9 &i scala#ilitatea 8u&urinţa în redimensionarea reţelei, conform cre&terilor rapide ale numărului de utili'atori, sedii &i aplicaţii9. ,e este Intranetul 0 7n intranet folose&te acelea&i structuri &i te(nici ca &i Internetul glo#al pentru furni'area de informaţii &i ser*icii dar numai în interiorul unei companii. "cesta poate lucra la fel de #ine pentru o companie mică cu c%ţi*a anga5aţi aflaţi în locuri diferite, oriunde în lume, sau pentru o corporaţie multinaţională. 7tili'%nd un intranet la #irou sau la &coală, *eţi o#ser*a că documentele sunt la fel cu cele de pe Internet. 7n Intranet poate funcţiona &i fără o cone/iune cu e/teriorul. "*anta5ele Intranetului sunt multiple, dar cel mai important a*anta5 se referă la economia de timp &i #ani în comunicaţii &i transfer de documente, în condiţii de securitate. 7n e/emplu de folosire a Intranetului cu eficienţă deose#ită în conducerea afaceriii îl înt%lnim în mod curent în (CpermarGeturi, unde toate tran'acţiile care se fac în diferite departamente, de la controlul *%n'ărilor p%nă la plată &i distri#uţia mărfii sunt urmărite &i centrali'ate de fiecare persoană autori'ată. !%te*a dintre cele mai populare utili"#ri &i a*anta5e ale Intranetului;4 − Intranetul poate fi folosit &i ca platformă electronică care permite sc(im# de păreri, mai ales în cadrul marilor corporaţii unde este aproape imposi#il să comunici cu toţi anga5aţii, astfel anga5aţii sunt încura5aţi să comunice folosind aplicaţiile de tip forum, ceea ce poate duce la noi idei de îm#unătăţire a managementului, producti*ităţii, calităţii sau altor pro#leme ale organi'aţiei. − "$izier electronic intern pe care orice anga5at poate să)l accese'e direct, o#ţin%nd informaţiile care sunt disponi#ile, cum ar fi informaţii legate de companie, de la adrese de email &i numere de telefon, la #a'ele de date cu resursele umane, agendele cu înt%lniri &i afi&area pro#lemelor curente aflate în de'#atere. − ,reşterea producti$ităţii forţei de muncă. Intranetul a5ută utili'atorii
;

(ttp4AA333.epagini.comAinternetAce)este)un)intranet.p(p





− −

să locali'e'e &i să accese'e informaţiile dorite foarte repede &i pot folosi c(iar aplicaţii dedicate rolului &i responsa#ilităţilor anga5aţilor. Prin intermediul unui #ro3ser de 3e#, utili'atorii pot accesa datele conţinute în #a'ele de date ale organi'aţiilor de oriunde &i oric%nd, e*ident dacă acestea sunt disponi#ile, utili'%nd terminalele companiei. În acest mod se măre&te considera#il a#ilitatea anga5aţilor de a)&i re'ol*a sarcinile de producţie mult mai repede, corect &i cu date de calitate. Intranetul permite organi'aţiilor să distri#uie informaţia către anga5aţi la momentul necesar, economisind timp. "nga5aţii se pot conecta la infomaţiile rele*ante atunci c%nd au ne*oie &i de c%te ori au ne*oie, fără să fie distra&i de la lucru cum se înt%mplă prin folosirea e/cesi*ă a po&tei electronice. (i-loc de comunicaţii eficient şi renta il. Intranetul repre'intă un mecanism renta#il pentru transportarea informaţiilor. "nga5aţii *or folosi email)ul în loc de fa/uri sau telefoane, de cele mai multe ori scumpe, pentru comunicarea între departamente. In plus, protocolul de transfer al fisierelor 86TP)ul9 înlocuie&te ser*iciile de po&tă rapidă sau de mesagerie, at%t la sediul respecti* c%t &i în alte localităţi. Intranetul este folosit ca platformă pentru dez$oltarea şi implementarea aplicaţiilor necesare acti*ităţilor de deci'ie sau de afaceri pentru întreaga firmă. 1tilizarea intranetului +n acti$itatea curentă de afaceri de fiecare zi. "ceste funcţii pot include procesarea comen'ilor, e*idenţa *%n'ărilor, controlul in*entarului &i starea e/pediţiilor de mărfuri. Prin plasarea pe intranet a unor documente, cum ar fi manuale ce e/plică politica firmei sau liste cu telefoanele anga5aţilor, o companie poate economisii mulţi #ani din costurile de tipărire sau de distri#uire.

2eneficiile intraneturilor sunt descoperite în fiecare 'i de companiile care le integrea'ă în structura proprie. 7nul din cele mai semnificati*e #eneficii este cre&terea producti*ităţii, care re'ultă din comunicaţii rapide în cadrul companiei. Intranetul î&i găse&te aplicaţii din ce în ce mai multe &i sofisticate, este folosit pentru a furni'a instrumente &i aplicaţii cum ar fi de cele de cola#orare la distanţă 8pentru a facilita comunicarea în grupurile de lucru &i teleconferinţe9 sau unelte sofisticate pentru îm#unătăţirea managementului relaţiilor cu clienţii sau pentru umărirea *%n'ărilor, dar &i pentru managementul proiectelor &i nu în ultimul r%nd pentru cre&terea producti*ităţii.

,osturile unui intranet sunt mici în comparaţie cu economiile pe termen lung. -a5oritatea companiilor au de5a aproape toate resursele necesare, cum ar fi calculatoare, modemuri &i linii telefonice. !elelalte ec(ipamente necesare sunt disponi#ile oric%nd &i relati* ieftine în comparaţie cu construirea &i întreţinerea unei reţele o#i&nuite. "nga5aţii au de o#icei dreptul de a *edea ma5oritatea documentelor de pe un intranet. 7nele intraneturi solicită anga5aţilor să desc(idă o sesiune de lucru cu un nume &i parola, pe c%nd altele îi redirectea'ă către pagina de desc(idere a intranetului. Intranetul este construit a*%nd la #a'ă acelea&i concepte &i te(nologii care se folosesc în ca'ul Internetului, cum ar fi legătura de tip client)ser*er si protocoalele T!PAIP, dar se folosesc inclusi* ser*iciile de tip mail &i 3e# sau transferul de fi&iere e*ident a*%nd ca #a'ă te(nologică protocoalele aferente $-TP, HTTP sau 6TP. Te(nologii Internet sunt adesea utili'ate pentru a oferi interfeţe moderne pentru sistemele de informaţii *ec(i care utili'ea'ă #a'e de date corporati*e. 1in punct de *edere te(nologic, Intranet)ul este definit ca o legătură de cone/iuni ,"N),"N, astfel că riscul din punct de *edere al securităţii este cel mai mic 8se presupune că firmele au încredere în filialele lor9. In astfel de ca'uri, compania are control asupra reţeleleiAnodurilor destinaţie c%t &i asupra celei sursă. In situaţia în care am#ele capete ale canalului de comunicaţie sunt de încredere, compania poate adopta o soluţie 20N care se a/ea'ă mai degra#a pe performanţă dec%t pe securitate 8limitată la puterea metodelor de criptare &i autentificare între cele două routere9. !antităţi mari de date sunt sc(im#ate frec*ent între ,"N)uri într)o reţea pri*ată, deci foarte importantă este *ite'a de transmisie &i interopera#ilitatea. ,"N)urile care sunt conectate prin intermediul unor #a'e de date centrali'ate sau prin alte resurse de calcul răspandite în reţeaua firmei ar tre#ui să fie considerate ca făc%nd parte din aceea&i reţea. "cesta este un Intranet VPN tipic, unde tunele #idirecţionale &i criptate sunt sta#ilite între ,"N)uri de încredere, prin intermediul Internetului@. Parado/al, ameninţările la adresa securităţii comunicaţiilor *in adesea c(iar din interiorul firmei. 1intr)un studiu efectuat de 6BI &i !omputer $ecuritC Institute reiese că aproape 5umătate din accesul neautori'at în reţeaua firmei *ine din interiorul acesteia. 1acă se dore&te a aplica diferite ni*eluri de încredere în funcţie de departament sau c(iar de persoane, atunci ar tre#ui să se folosească o soluţie VPN pentru a securi'a informaţiile &i de a stopa posi#ilitatea scurgerii de informaţii prin intermediul anga5aţilor firmei, fie că se face aceasta
intenţionat sau nu. "stfel e/istă control asupra traficului de infomaţie pe #a'a unui sistem de autentificare &i a unei politici de securitate la ni*el utili'ator dec%t pe #a'a încrederii în securitate acordate reţelei în sine. "cesta este Intranet VPN)ul de mare securitate4 numai anumiţi
@

i#dem

utili'atori din filiale au acces la resursele firmei &i fiecare are diferite drepturi. Toate datele transferate peste Intranet sunt complet criptate &i autentificate p%nă la punctul de destinaţie, nu numai în cadrul reţelei.



3xtranet 20N

1e decenii instituţiile s)au interconectat cree%nd reţele pri*ate în scopul utili'ării în comun a informaţiilor. 1iferenţa constă în faptul că un e/tranetAintranet folose&te reţelele fi'ice e/istente cu o parta5are logică a resurselor &i a*%nd o securitate sporită a transmisilor de date. 7n extranet poate fi înţeles fie ca un intranet mapat pe internetul pu#lic sau fie ca alte sisteme de transmisie care nu sunt accesi#ile pu#licului dar sunt gestionate de cel puţin unul dintre administratorii companiei. 1e e/emplu, reţelele militare, care au ni*ele diferite de securitate pot folosi sisteme militare de transmisie radio o#i&nuite care pot fi conectate la internet, de altfel orice reţea pri*ată se poate mapa pe una pu#lică, utili'%nd protocoale speciale de securitate. "cesta este rolul unei reţele *irtuale pri*ate. Termenul de e/tranet a fost folosit spre sf%r&itul anilor F: de către firmele care lucrau în diferite sectoare industriale pentru a descrie depozite centrale de date parta-a ile care pot fi accesate $ia we numai pentru grupuri de lucru pri$ate autorizate. ,omunicarea extranet5, este o reţea pri*ată care parta5ea'ă într)un mod sigur părţi ale unei afaceri 8informati*e sau operati*e9 către furni'ori, *%n'ători, parteneri, clienţi sau alte afaceri. "cest tip de comunicare este folosit în special în relaţia firmă)client a*%nd o calitate e/celentă. 7n +/tranet este o reţea VPN care permite accesul controlat din afara companiei, în scopuri economice, de afaceri, sau în scopuri educaţionale. +/tranetul este considerat adesea ca fiind o e/tensie a Intranetului companiei către utili'atori din afara companiei, în mod u'ual parteneri de afaceri, *%n'ători sau furni'ori. +ste &i o metodă de a face afaceri electronice de tip B>B 8#usiness)to)#usiness9 cu anumite companii care sunt selectate. +/tranet VPN asigură comunicaţia între o firmă &i partenerii strategici4 clienţi, furni'ori, etc. În plus faţă de securitatea transmisiunilor, +/tranet VPN)ul presupune o soluţie care să permită inter)opera#ilitatea tuturor aplicaţiilor folosite de toţi mem#rii reţelei. In plus, este important controlul traficului, pentru a elimina congestiile în punctele de acces în reţea &i pentru a asigura transmiterea rapidă a datelor pentru aplicaţiile critice. $pre deose#ire de Intranet, care este relati* i'olat, +/tranetul este destinat comunicării mai largi, nu numai cu anga5aţii aflaţi la distanţă, ci &i
5

(ttp4AA333.rdsnet.roAsolutiiAmetropolitane.(tm

cu partenerii, clienţii &i furni'orii. 1e e/emplu, în industria construcţiilor, mem#rii proiectelor pot accesa un proiect de tip e/tranet pentru a folosi în comun desenele, documentele, pentru a face comentarii sau a cere informaţii suplimentare. ,a fel se pot folosii facilitaţile e/tranetului în ca'ul ser*iciilor conta#ile sau 5uridice pentru a parta5a &i folosi în comun datele *irtuale. &ecurizarea unei astfel de reţele de dimensiuni mari necesită un management foarte se*er al accesului, cu reguli &i instrumente adec*ate4 de la fire3alluri la certificate digitale de acces. 7n +/tranet VPN tre#uie să ofere o ierar(ie a securităţii iar accesarea datelor confidenţiale tre#uie să se facă su# cel mai strict control. Tre#uie să se prote5e'e toate aplicaţiile, inclusi* cele ce folosesc protocoalele T!P &i 71P, cum ar fi Real"udio, 6TP, etc. sau aplicaţii integrate produse de companii de profil, ca $"P, B""N, People$oft, 2racle, etc. sau aplicaţii de'*oltate în cadrul firmei folosind di*erse medii4 Ia*a, !JJ, "cti*e 0, Visual Basic, etc. In plus, o soluţie +/tranet VPN tre#uie să fie *ersatilă ) ma5oritatea reţelelor firmelor sunt eterogene &i cu numeroase sisteme mai *ec(i iar interopera#ilitatea reţelei să fie ma/imă. Principalul o#iecti* al unui +/tranet VPN)ului este să se asigure că datele secrete a5ung intacte &i e/act la persoana căreia îi sunt adresate, fără riscul de a e/pune resursele prote5ate unor e*entuale ameninţări. +lementele de securitate dintr)un VPN pot fi ierar(i'ate în diferite moduri, dar în ca'ul unui +/tranet VPN, toate aceste componente ) criptare, autentificare &i controlul accesului ) tre#uie să fie str%ns integrate într)un perimetru de securitate. "ceasta înseamnă în mod u'ual situarea unui ser*er VPN în spatele unui 6ire3all impenetra#il care #loc(ea'ă tot traficul neautentificat. 2rice trafic care este autori'at este transmis direct ser*erului VPN care face filtrarea conţinutului în conformitate cu politica de securitate a firmei. +ste esenţial ca legătura între fire3all &i VPN să fie sigură &i fia#ilă, iar soft3are) ul client să fie c%t mai transparent posi#il.
− − − −

"$anta-ele e/tranetului sunt multe dar amintim c%te*a4 Posi ilitatea schim ului unui $olum mare de date folosind protocoalele 34I 8+lectronic 1ata Interc(ange9= 1tilizarea +n comun a cataloagelor de produse5producţie exclusi$ cu partenerii de afaceri6 ,ola orarea cu alte companii +n eforturile comune de dez$oltare6 Posi ilitatea accesului la ser$icii de tip online an#ing.

+*ident că sunt &i deza$anta-e ale utili'ării reţelelor VPN, de la costul suplimentar 8în (ard3are, soft3are &i training suplimentar pentru anga5aţi9

pentru firmele care le utili'ea'ă p%nă la efortul suplimentar pri*ind securitatea datelor atunci c%nd se utili'ea'ă date deose#it de importante, dar pun%nd în #alanţă, folosirea reţelelor *irtuale repre'intă o deci'ie corectă &i profita#ilă pentru managementul companiei.

TE6T*
1. >. ;. @. 5. L. D. M. F. !are sunt a*anta5ele economice ale utili'arii retelor de calculatoareK !e se intelege prin retele VPNK !are este diferenta dintre un INTR"N+T si un +0TR"N+TK !e sunt topologiile retelelorK 1ati e/emple de topologii. !and a aparut InternetulK !are sunt ser*iciile acestuiaK !um utili'am Internetul in cadrul firmei si care sunt a*anta5ele dar si de'a*anta5ele acestuiaK 1ati e/emple de metode de securitate aplicate in cadrul fiermei.

&ucrare de veri/icare* !are sunt pricipalele caracteristici ale
retelelor pri*ateK 1ar ale retelelor localeK

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close