Victoria
Content
Proustianismul în literatura română -rezumatul tezeidrd. JOHANA HOLT
Preocuparea noastră pentru proustianism este justificată din cel puţin două puncte de vedere: noutatea crucială a formulei epice şi interesul extraordinar de care s-a bucurat ( şi se bucură şi astăzi) opera lui Marcel Proust în spaţiul cultural rom nesc! "n #om nia interbelică$ Proust a beneficiat de cea mai mare cunoaştere şi preţuire! %ă ne amintim măcar de admiraţia declarată a lui &amil Petrescu pentru Marcel Proust$ de competenta$ dar şi polemica teoretizare a romanului proustian$ de lectura critică $$fidelă' făcută de (arabet )brăileanu sau de Mi*ai #alea! $$+ătălia pentru roman'$ purtată în presa vremii$ cu ecouri din literele franceze se înc*eie cu victoria ,enului! %criitori rom ni dob ndesc o deosebită conştiinţă teoretică a romanului$ care triumfă tocmai prin polemica despre vitalitatea sau a,onia lui! Piaţa literară rom nească este invadată de romane în deceniul al ))) lea$ arăt nd că romanul este ,enul favorit! -umele cel mai frecvent pomenit de către toţi literaţii interbelici$ de la tradiţionalişti la modernişti este Marcel Proust! %unt prezentate sistematic influenţele pe care Marcel Proust$ şi opera sa novatoare le-au exercitat asupra culturii şi literaturii rom ne! .ucrarea este structurată în astfel: În Capitolul I, Aspecte ale romanului modern, este prezentat romanul ca fiind specia narativă cel mai dificil de definit şi clasificat datorită complexităţii$ evoluţiei continue şi interferenţelor cu alte ,enuri artistice! #omanul ajun,e să se intero,*eze asupra lui însuşi$ asupra ori,inilor$ limitelor$ structurilor$ obiectivelor sale$ să se judece pe sine! #omancierul se apleacă asupra actului creator şi discursul romanesc se dublează printr-o reflecţie asupra naraţiunii! / extra,e realitatea ideală din $$faptele propuse' a devenit arta unui anume roman care s-a instituit în jurul anului 0123 cu Proust$ 4o5ce$ Musil$ 6!7oolf$ 8af9a! :upă primul volum din În căutarea timpului pierdut (0123) în decursul unui deceniu apar operele capitale ce îndepărtează romanul de exterioritatea vieţii şi îl apropie de ad ncimile sufleteşti: Ulise- 4! 4o5ce$ Garden-party ;Mansfield$ D-na Dalloway-6! 7oolf$ Procesul-8af9a! "n afară de an,lo-saxoni nu se remarcă influenţe reciproce! Proust$ 8af9a$ 4o5ce$ Musil sunt izolaţi! <i inventează simultan$ fiecare ori,inal$ romanul care scapă viziunii canonice şi convenţiilor povestirii! #omanul rom nesc de analiză psi*olo,ică se naşte$ surprinzător de matur$ în 0122 odată cu apariţia Pădurii spânzuraţilor de .iviu #ebreanu! Pădurea spânzuraţilor este primul roman rom nesc în care analiza predomină$ susţin nd ca problematică$ viziune şi modalitate de creaţie întrea,a construcţie epică! /naliza psi*olo,ică nu apare pe un teren neexplorat$ tentativele ei trebuiesc căutate în proza confesivă de natură romantică$ a predecesorilor$ în urmărirea crizelor de inadaptare sau în explorările de orientare naturalistă! <lementele de analiză se află$ difuze$ în
declamaţii romantice şi în naraţiuni obiective$ realiste$ fiind identificate nu numai în romanul din a doua jumătate a secolului al =l=-lea$ ci şi în nuvela aceleiaşi perioade! "n perioada interbelică$ din diversitatea modalităţilor de analiză psi*olo,ică folosite de romanul acestei perioade$ se desprinde ipostaza scriitorului lucid şi dornic de autenticitate! :eosebiţi de romancierii cu suflu epic prin structură şi tinz nd a face concurenţă stării civile$ scriitori precum &amil Petrescu$ /nton >olban$ (! )brăileanu$ Mircea <liade sau Mi*ail %ebastian consideră autentică şi demnă de consemnat numai propria experienţă$ înţeleasă ca trăire sufletească şi dramă intelectuală! Capitolul II, Marcel Proust…în c utarea timpului pierdut, surprinde trei aspecte importante şi anume: Marcel Prost-reformator al romanului modern$ naşterea romanului de analiză psi*olo,ică prin apariţia romanului A la recherche du temps perdu şi receptarea operei lui Marcel Proust în #om nia! În căutarea timpului pierdut are ca repere spaţiul conştiinţei şi durata interioară$ raportul eu ; conştiinţă şi al eului ; creator cu lumea$ cu natura şi cultura! "n romanul proustian memoria involuntară devine principiul ordonator al lumii ficţionale$ substituind clasicul principiu cronolo,ic! &ompoziţia romanului este or,anizată pe un paradox: la nivelul fiecărui volum apare ca o construcţie etero,enă şi discontinuă$ dar la nivel macrotextual$ romanul este o construcţie perfect armonică$ asemenea unei compoziţii simfonice cu teme recurente$ cu laitmotive şi corespondenţe! 6iziunea subiectivă şi relativizată conferă o nouă lo,ică romanului! %tructura plurietajată reuneşte numeroase puncte de vedere$ cu toate că $$vocea' narativă este mereu aceeaşi$ vocea lui Marcel (cu o excepţie: O iu ire a lui !wann)? multitudinea un,*iurilor de focalizare este ,enerată de structura $$poliedrică' a eului narator: Marcel copil$ adolescentul şi omul matur$ Marcel îndră,ostitul$ Marcel creatorul$ Marcel omul de lucru$ dar şi omul$ pur şi simplu$ confruntat cu boala şi cu moartea! @emele fundamentale ale romanului sunt dezvoltate polifonic: timpul$ iubirea$ creaţia$ arta$ condiţia umană ; v rstele$ cunoaşterea$ memoria şi uitarea$ viaţa$ boala şi moartea ; existenţa aristocraţiei şi a bur,*eziei$ viaţa socială şi viaţa privată$ familia etc! &ele peste două mii de personaje nu mai ilustrează tipolo,ii ,eneral ; umane$ nici măcar sociale$ c*iar dacă distanţa între aristocraţii autentici şi bur,*ezii care$ treptat$ le iau locul este evidentă! .a Proust personajul este indeterminat$ discontinuu$ alcătuit dintr-o sumă de euri contradictorii şi$ mai ales$ dintr-un fascicul de ima,ini diver,ente şi de asocieri livreşti proiectate mental! Capitolele III, I! "i ! vizează felul în care Marcel Proust a influenţat catalitic romanele trinităţii interbelice şi implicit$ destinul romanului rom nesc! &ei trei romancieri rom ni$ &amil Petrescu$ >ortensia Papadat-+en,escu şi /nton >olban$ dincolo de similitudinile temperamentale$ de intelectualitatea rafinată$ nu doar au înţeles proustianismul$ ci l-au şi asumat şi l-au decantat în manieră ori,inală! .a &amil Petrescu$ observăm un proustianism fără Proust$ în sensul că dominantele structurii proustiene ; introspecţia$ durata subiectivă$ eul narativ etc! ; sunt valorizate critic şi polemic! #omanul camilpetrescian ia fiinţă ca antiteză$ psi*olo,ia cu le,ile ei acuză inadvertenţele analizei! #uptura şi procesul anunţă o nouă v rstă a romanului! &amil Petrescu are vocaţia opoziţiei şi antitezei $$.ucrez cu predilecţie în opoziţie cu ceva$ întăr tat să opun propria mea viziune$ unei viziuni insuficiente$ eronate ori false cu totul !!!'!
<l descalifică relativismul psi*olo,ic şi face o disociere fundamentală: trăire şi conştiinţă! "n spiritul fenomenolo,iei lui >usserl$ &amil Petrescu crede în realitatea ideii şi se îndoieşte de viaţa psi*ică! <xpertiza psi*olo,ică nu are valoare peremptorie$ adevărul este dincolo de existenţa fizică a omului! #evelaţia eroilor camilpetrescieni este că valorile sufleteşti$ oric t de subtile$ rezumă viaţa$ nu o dezvoltă! <i descoperă o nouă senzualitate$ a valorilor abstracte$ revoluţie care este în între,ime vocaţie! "n viziunea autorului "ezelor #i antitezelor$ opera lui Marcel Proust se identifică total cu destinul romanului modern! -outatea >ortensiei Papadat ; +en,escu$ de care este cea dint i conştientă$ rezidă în $$concertul rom nesc'! Proustianismul înseamnă fetişizarea eului? analiza la autoarea >allipilor este$ în opinia noastră$ împotrivă $$demistificarea'! .ipsa oricărei idealităţi duce la desacralizarea romanului >ortensiei Papadat ; +en,escu! #etrospecţiile lui %Aann şi Marcel sunt efectul unui e,otism exacerbat! %nobii $oncertului din muzică de %ach sunt doar nişte e,oişti disimulaţi! >ortensia Papadat - +en,escu este primul scriitor rom n la care analiza dob ndeşte consistenţă şi suprafaţă! %ubiectele introspecţiilor sale sunt majoritar femei$ deoarece studiul femeii i se pare mai interesant dec t cel al bărbatului? bărbatul şi misteriosul suflet feminin îi oferă o cercetare aventuroasă$ plină de surprize! <courile proustiene în opera prozatoarei sunt probabil$ involuntare? ea nu se atin,e dec t de straturile superficiale ale proustianismului! /nton >olban$ $$proustianul zelos'$ demonstrează prin intermediul introspecţiei că sufletul omenesc este paradoxal şi inexplicabil! $$&el mai literar' din ,eneraţia lui$ /nton >olban îl admiră şi-l invidiază pe Proust pentru extraordinara lui autenticitate! <lementul novator din romanele lui >olban$ subliniat şi de -!Manolescu$ este caracterul ipotetic al trăirilor! /naliza psi*olo,ică$ preponderentă la >olban$ îmbină observaţia şi confesiunea! B reminiscenţă proustiană valorizată ori,inal este livrescul! /nton >olban este $$cel dint i care pune viaţa şi cartea în drepturi e,ale'! <roii *olbanieni respiră autentic în aerul cărţilor$ trăiesc prin ele! %entimentele lor cresc din cultură! Majore sau minore$ accentele şi tonalităţile proustiene din proza celor trei romancieri interbelici importanţi ; &amil Petrescu$ >ortensia Papadat ; +en,escu şi /nton >olban nu pot fi i,norate şi reprezintă acorduri ori,inale ale romanului rom nesc în ritmul sincronizării sale cu polifonia romanului european!
#epere bio,rafice Prozatorul si eseistul francez care a marcat despartirea romanului european de formele traditionale s-a nascut la 0C iulie 0DE0$ in localitatea /uteuil$ lin,a Paris$ in familia unui medic ilustru! &opilaria petrecuta la )lliers$ adolescenta si studiile intrerupte de crizele de astm$ tineretea in care frecventeaza saloanele pariziene sunt date bio,rafice imprumutate acelui Marcel romanesc ce-si cauta virsta pierduta! /udiaza conferintele lui >enri +er,son la %orbona$ este invitat la receptiile din inalta societate$ se imprieteneste cu /nna de -oailles$ fratii +ibescu$ Francois Mauriac$ &esar Franc9$ cunoaste viata culturala a Parisului$ de unde nu evadeaza aproape niciodata! +oala nu-i permite parasirea universului cunoscut$ iar prozatorul isi transforma izolarea in stare favorabila creatiei pana cand$ la 0D noiembrie 0122 se stin,e din viata$ fara sa fi ,asit timpul pierdut!
#ni$ersul operei Marcel Proust a debutat publicand in 0D10 cateva sc*ite in Revue Blanche$ dar prima sa carte a aparut in 0D1G$ sub titlul Placeri si zile$ si continea eseuri$ versuri si nuvele care prefi,urau deja universul tematic al operei ulterioare: nostal,ia copilariei$ dorinta de ocrotire materna$ fluxul memoriei afective$ sentimentul tanatic! Pasionat de ideile filosofice ale lui +er,son$ mare iubitor de muzica simfonica$ Proust a tinut$ sub un pseudonim$ o cronica mondena in Le Figaro$ insa ipostaza artistica ce l-a consacrat in domeniul literar este aceea de romancier! )n aceasta postura$ scriitorul a inovat toate nivelurile romanului$ realizind o situare a acestuia in zona subiectivitatii depline$ tocmai ceea ce constata /ndre Maurois: Hspiritul omenesc se afla repus in centrul lumii? obiectul romanului il constituie descrierea universului reflectat si deformat de spirit'! Bpera lui Marcel Proust nu retine printr-un numar mare de volume sau prin diversitatea domeniilor abordate? ceea ce atra,e atentia exe,entilor si cititorilor este transfi,urarea datelor bio,rafiei in spatiul operei si procesul de elaborare pe care l-a presupus creatia sa si intrea,a evolutie a romanului din secolul al ==-lea! Placeri si zile, Jean Santeuil, Contre SainteBeuve, traducerea Bibliei de la Amiens au permers marii aventuri romanesti si au pre,atit$ ca si in muzica$ opera capitala a maestrului! In cautarea tim ului ierdut este una din cele mai mari desfasurari epice din veacul nostru$ insa cea mai putin narativa! Publicarea celor sapte volume ale ciclului proustian a acoperit intervalul 010I-012E si a inre,istrat cele mai variate opinii privind valoarea lui: S!ann (010I)$ La umbra "etelor in "loare (0101)$ #uermantes (012C)$ Sadoma si #omora (0122)$ Prizoniera (012I)$ Fugara (0123)$$im ul regasit (012E)! In cautarea timpului pierdut Prezentare ,enerala :esi aparitia primului volum al romanului nu a fost apreciata de editurile franceze$ care il considerau a fi un fapt literar complet lipsit de viitor$ ulterior critica literara a convenit ca romanul proustian este o creatie cu as ecte autobiogra"ice, de analiza sihologica, in maniera bergsoniana%)ntentia autorului a fost de a reconstitui trecutul nu ca durata consumata$ ci ca exercitiu de percepere afectiva a consistentei unei etape! Pornit Hin cautarea propriei existente'$ Proust recur,e la procedeul memoriei involuntare$ crezind$ ca si +er,son$ ca adevarul nu poate fi cunoscut prin procedeul obisnuit al ratiunii$ ci numai prin sondarea timpului psi*olo,ic$ cate,orie imposibil de divizat si aflata in permanenta cur,ere! )n ciuda marii lui intinderi$ epicul este punctul de rezistenta al romanului$ el fiind substituit adesea de analiza minutioasa a unor senzatii si stari sau de notatii privind aristocratia in perioada ei de declin$ viata saloanelor pariziene ; de unde si latura evident sociala a intre,ului! )ntr-o incercare de simplificare in,rata$ am putea nota nucleul narativ al fiecarei carti astfel: S!ann debuteaza cu evocarea copilariei personajului-narator$ povestire intrerupta de inserarea unei secvente erotice$ HB dra,oste a lui %Aann' (prota,onista fiind (ilbertine$ fosta sa tovarasa de joaca)? urmatoarele doua carti continua aceeasi linie a epicului$ relatind despre a doua dra,oste$ /lbertine$ si despre profunda admiratie pentru ducesa (uermantes? cu Sadoma si #omora$ prezentarea lumii proustiene isi sc*imba un,*iul si personajele$ in centru aflindu-se salonul familiei 6erdurin$ baronul &*arles si de,enerarea erotismului in ,elozia fata de /lbertine? Prizoniera si Fugara propun doua ipostaze ale feminitatii din perspectiva e,ocentrismului masculin (/lbertine este un timp sec*estrata$ apoi reuseste sa scape$ dar moare intr-un accident)? ultima carte suprima cativa ani din cronolo,ia evenimentelor si
il semnaleaza pe naratorul-personaj reintors din provincie si descoperind multe date sc*imbate in paradisul copilariei! /ceasta revelatie$ anume ca arta si memoria pot face ca timpul sa fie re,asit$ este mult mai profunda$ instituindu-se ca idee centrala a cartii! %-a spus ca Proust a inventat paradisuri$ pentru ca inca de la inceputul vietii a fost lipsit de ele! &eea ce a reusit autorul francez in acest roman a fost insa nu Hinventarea' vietii interioare a individului ca materie analitica$ ci faptul de a restitui epicului acea substanta lirica$ derivind din simboluri intrinseci (partitura$ sonata$ concertul) si mai ales succesiunea frazelor$ a secventelor$ potrivit re,ulilor unei mari simfonii! .ectura romanului proustian creeaza cititorului sentimentul ca poate retrai timpul in toata bo,atia lui de senzatii$ si faptul se datoreaza viziunii autorului asupra acestei dimensiuni a univeruslui!Perspectiva auctoriala asupra duratei are ca suport intele,erea cate,oriei temporale pe care o propune +er,son in epoca: cunoasterea stiintifica se,menteaza cur,erea in unitpti exacte$ ore$ minute si secunde$ iar cea artistica ia in discutie adevarata esenta temporala$ si anume fluxul continuu care nu poate fi divizat in secvente$ fiecare clipa avind o consistenta aparte si anticipind bo,atia de senzatii a celeilalte! :iferit de timpul ceasornicelor$ timpul care face obiectul romanului proustian este un suprapersonaj$ este pretextul si finalitatea aventurii epice! /vind o sensibilitate rafinata a perceptiei temporale$ romancierul demonstreaza ca ima,inile panoramatice ale trecutului se pot ster,e$ in timp ce lucurri neinsemnate pot reveni in memorie$ c*iar daca au facut parte dintrun strat al detaliilor lipsite de functie imediata si de contur! @ocmai acest fapt este intuit de personajul-narator in volumul La umbra "etelor in "loare& H@impul de care dispunem in fiecare zi este elastic? pasiunile pe care le incercam il dilata? acelea pe care le inspiram il in,usteaza si obisnuinta il umple'! Bpera lui Proust izvoraste din ideea de timp si isi contureaza personajele prin raportare la ea! Prozatorul exploreaza aceasta notiune pina la epuizare$ extra,ind din ea visuri$ amintiri$ senzatii si facindu-le substanta de carte! <roii romanului sunt proiectii umane in timp$ apar episodic$ se dezvaluie partial si contradictoriusi repeta in mediul social al cartii ,estul creatorului lor! <l ,aseste fericirea doar cand reuseste de a evita teroarea prezentului apartine atat autorului$ cit si personajului si se produce in sensul redobindirii secventiale a momentelor de armonie dintre sine si clipa! /naliza duratei temporale a permis scriitorului sa nu limiteze continutul la psi*olo,ia pura si a depasit astfel atributul armonizant al cartii$ de a fi doar o labirintica si ,ratuita a,resiune! :esfasurarea vietii lui Marcel este surprinsa pe plan social$ framintarile lui sufletesti avind atin,ere cu perioada pariziana evocata! .atura sociala a operei isi datoreaza ima,inea si valoarea interesului autorului pentru tot ce este modern$ curiozitatii lui analitice$ simtului proportilor prin care sunt nuantati snobii romanului! Brice analiza atenta a romanului proustian se finalizeaza cu observatia ca autorul ei a recreat la toate nivelurile: compozitie$ constructie ar*itectonica$ stil! )ma,inea ,lobala a lumii mondene$ iubirea$ timpul$ arta sunt temele asupra carora se opreste autorul$ operind prin cunoastere artistica$ mise en ab'me si laitmovit! (ustul unei prajituri$ ima,inea unor copaci$ o piatra din pavaj declanseaza in perceptia personajului amintiri le,ate afectiv de aceste repere$ secvente din cuprinsul existentei si ; cel mai important ; certitudinea ca pentru individul care stie descifra semnele prezentului$ timpul nu este iremediabil pierdut:
H6ederea micii madlene nu-mi amintise nimic$ inainte de o fi ,ustat? poate pentru ca zarindu-le deseori de atunci$ fara sa le mananc$ pe mesele cofetarilor$ ima,inea lor parasise aceste zile petrecute la &ombra5$ ca sa se le,e cu altele mai recente? poate pentru ca$ din aceste amintiri iesite de atat de multa vreme din memoria mea$ nimic nu mai supravietuia$ totul se deza,re,ase? formele ; si acelea ale micii scoici de patiserie$ atat de ,eneros de senzuala$ in cutele ei severe si cucernice ; disparusera sau$ adormite$ isi pierdusera puterea de expansiune care l-ar fi in,aduit sa ajun,a pina la constiinta'! /xa comuna eroului si cartii este sansa de a se re,asi pe sine si de a construi$ de revelatie$ opera! &autarea complica ideatic substanta romanului$ iar pe Marcel il situeaza intr-o inertie a obisnuintei$ instrainindu-l$ la un moment dat de propria fiinta autentica! Brice noua traire ec*ivaleaza cu un pas spre initiere$ spre acea aventura launtrica pe care i-o dicteaza personajultimp! )n ceea ce priveste alcatuirea$ s-a spus despre cartea lui Proust ca este in intre,ime Hun tratat de poetica'! /tunci cind descrie un tablou de <lstir sau o fraza muzicala de 6inteuil$ Proust face indirect referire la propriul roman$ la structura si modul lui de fiintare! H&*eia de lectura a bucatii muzicale$ a tabloului$ a pa,inii de literatura este totdeauna analo,ica$ in virtutea ideii de metafora si ca numai metafora poate darui un fel de eternitate stilului' ()rina Mavrodin)! <xista pretutindeni in opera lui Proust o analo,ie intre realitate si formele artei! &onceptia aceasta atit de moderna despre arta dezvolta intr-un plan secund al textului ideea potrivit careia lumea este o carte$ un tablou sau o simfonie$ dupa cum si acestea$ la rindul lor$ sunt lumea! #elatia aceasta de izomorfie obli,atorie ii permite romancierului sa descrie personaje$ locuri$ scene prin raportare permanenta la domeniul artei: o servitoare seamana cu Caritatea lui (iotto$ Bdette cu Primavara lui +otticelli$ actrita +erma cu o statuie antica$ asa incit majoritatea prezentelor epice se infatiseaza prin mediere artistica! &onform aceluiasi paralelism artistic$ statui$ tablouri$ basoreliefuri prezinta similitudini cu personajele romanului$ marea de la +albec este aidoma cu cea din pinzele unor pictori impresionisti$ catedralele$ casele$ strazile$ seamana cu cele din tablourile cunoscute$ creandu-le astfel impresia unui d()*-vu in perceptia lectorului care pierde limita dintre autentic si reflectare! &el mai semnificativ amanunt este un prilej de aluzie culturala sau macar istorica: H%i timp de cateva luni la rind$ in acest +albec pe care il dorisem atat de mult pentru ca nu mi-l inc*ipuiam decat biciuit de furtuna si pierdut in ceturi$ vremea frumoasa fusese atat de stralucitoare si de statornica$ incit$ cind ea venea sa desc*ida fereastra$ putusem totdeauna$ fara sa fiu inselat$ sa ma astept sa ,asesc aceeasi bucata de soare indoita pe coltul zidului exterior$ si de o culoare nesc*imbata$ care era nu atat emotionanta ca semn al verii$ cat posaca precum cea a unui smalt inert si mincinos! %i in timp ce FranJois scotea boldurile$ desprindea stofele$ tra,ea perdelele$ ziua de vara pe care o descoperea parea la fel de moarta$ la fel de imemoriala ca o somptuoasa si milenara mumie pe care batrana noastra servitoare ar fi desfasurat-o cu ,rija$ treptat$ din panzeturi$ inainte de a o dezvalui$ imbalsamata in vesmantu-i de aur!' )n ciuda aparentei livresti si compozite$ pa,inile romanului surprind amal,amat si prin intermediul unui flux narativ cenzurat de afect$ ima,inea Parisului contemporan scriitorului si a lumii citite cu ,rila artistica! :esi calitatea de roman-cronica este subsidiara proiectului proustian$ ea se constituie totusi in acea coc*ilie %aint-4acKues ce ascunde$ labirintic$ timpul pierdut! In%luente asupra literaturii romane
)n conditiile in care romanul european s-a aflat cel putin un sfert de veac sub incidenta creatiei proustiene$ proza romaneasca interbelica a inte,rat creator fluxul narativ$ epicul nefalsificat de alte perspective decat cea auctoriala$ autenticitatea emotiei si formula jurnalului in care timpul scriitorului coincide cu timpul senzatiei in creatia lui &amil Petrescu$ avand ca finalitate izbinda subiectivismului in literatura noastra! :e aceeasi influenta se resimt si romanele lui /nton >olban$ insa in cazul acesta nu se mai poate vorbi despre ori,inalitate! Aprecieri critice H%crisul lui Proust este scrisul cel mai artist pe care il cunosc! <l nu constituie niciodata pentru autor o piedica! &aut cusurul acestui stil si nu-l pot ,asi! )i caut calitatile dominante si iarasi nu le pot ,asi! <l n-are cutare sau cutare calitate: le are pe toate! /tat de deconcertanta este supletea lui$ incat orice alt stil pare pe lan,a al sau afectat$ tern$ imprecis$ sumar$ neinsufletit!' (/ndrL (ide) HM pentru Proust realul nici nu exista decat in masura in care este re-creat prin re-trairea lui (ca scriere a lui)$ solutie prin care actiunea corespondentelor (analo,iilor) universale$ sustinuta de mecanismul metonimiei ce le favorizeaza desfasurarea (altminteri ele ar ramane punctiforme)$ rascumpara conditia de,radabila si muritoare si dispersiunea eului$ daruindu-i unitatea$ si totodata eternitatea ca vesnic prezent caruia ii este intruna inte,rat un trecut re-creat prin epifaniile suscitate de memoria involuntara!'
Preocuparea noastră pentru proustianism este justificată din cel puţin două puncte de vedere: noutatea crucială a formulei epice şi interesul extraordinar de care s-a bucurat ( şi se bucură şi astăzi) opera lui Marcel Proust în spaţiul cultural rom nesc! "n #om nia interbelică$ Proust a beneficiat de cea mai mare cunoaştere şi preţuire! %ă ne amintim măcar de admiraţia declarată a lui &amil Petrescu pentru Marcel Proust$ de competenta$ dar şi polemica teoretizare a romanului proustian$ de lectura critică $$fidelă' făcută de (arabet )brăileanu sau de Mi*ai #alea! $$+ătălia pentru roman'$ purtată în presa vremii$ cu ecouri din literele franceze se înc*eie cu victoria ,enului! %criitori rom ni dob ndesc o deosebită conştiinţă teoretică a romanului$ care triumfă tocmai prin polemica despre vitalitatea sau a,onia lui! Piaţa literară rom nească este invadată de romane în deceniul al ))) lea$ arăt nd că romanul este ,enul favorit! -umele cel mai frecvent pomenit de către toţi literaţii interbelici$ de la tradiţionalişti la modernişti este Marcel Proust! %unt prezentate sistematic influenţele pe care Marcel Proust$ şi opera sa novatoare le-au exercitat asupra culturii şi literaturii rom ne! .ucrarea este structurată în astfel: În Capitolul I, Aspecte ale romanului modern, este prezentat romanul ca fiind specia narativă cel mai dificil de definit şi clasificat datorită complexităţii$ evoluţiei continue şi interferenţelor cu alte ,enuri artistice! #omanul ajun,e să se intero,*eze asupra lui însuşi$ asupra ori,inilor$ limitelor$ structurilor$ obiectivelor sale$ să se judece pe sine! #omancierul se apleacă asupra actului creator şi discursul romanesc se dublează printr-o reflecţie asupra naraţiunii! / extra,e realitatea ideală din $$faptele propuse' a devenit arta unui anume roman care s-a instituit în jurul anului 0123 cu Proust$ 4o5ce$ Musil$ 6!7oolf$ 8af9a! :upă primul volum din În căutarea timpului pierdut (0123) în decursul unui deceniu apar operele capitale ce îndepărtează romanul de exterioritatea vieţii şi îl apropie de ad ncimile sufleteşti: Ulise- 4! 4o5ce$ Garden-party ;Mansfield$ D-na Dalloway-6! 7oolf$ Procesul-8af9a! "n afară de an,lo-saxoni nu se remarcă influenţe reciproce! Proust$ 8af9a$ 4o5ce$ Musil sunt izolaţi! <i inventează simultan$ fiecare ori,inal$ romanul care scapă viziunii canonice şi convenţiilor povestirii! #omanul rom nesc de analiză psi*olo,ică se naşte$ surprinzător de matur$ în 0122 odată cu apariţia Pădurii spânzuraţilor de .iviu #ebreanu! Pădurea spânzuraţilor este primul roman rom nesc în care analiza predomină$ susţin nd ca problematică$ viziune şi modalitate de creaţie întrea,a construcţie epică! /naliza psi*olo,ică nu apare pe un teren neexplorat$ tentativele ei trebuiesc căutate în proza confesivă de natură romantică$ a predecesorilor$ în urmărirea crizelor de inadaptare sau în explorările de orientare naturalistă! <lementele de analiză se află$ difuze$ în
declamaţii romantice şi în naraţiuni obiective$ realiste$ fiind identificate nu numai în romanul din a doua jumătate a secolului al =l=-lea$ ci şi în nuvela aceleiaşi perioade! "n perioada interbelică$ din diversitatea modalităţilor de analiză psi*olo,ică folosite de romanul acestei perioade$ se desprinde ipostaza scriitorului lucid şi dornic de autenticitate! :eosebiţi de romancierii cu suflu epic prin structură şi tinz nd a face concurenţă stării civile$ scriitori precum &amil Petrescu$ /nton >olban$ (! )brăileanu$ Mircea <liade sau Mi*ail %ebastian consideră autentică şi demnă de consemnat numai propria experienţă$ înţeleasă ca trăire sufletească şi dramă intelectuală! Capitolul II, Marcel Proust…în c utarea timpului pierdut, surprinde trei aspecte importante şi anume: Marcel Prost-reformator al romanului modern$ naşterea romanului de analiză psi*olo,ică prin apariţia romanului A la recherche du temps perdu şi receptarea operei lui Marcel Proust în #om nia! În căutarea timpului pierdut are ca repere spaţiul conştiinţei şi durata interioară$ raportul eu ; conştiinţă şi al eului ; creator cu lumea$ cu natura şi cultura! "n romanul proustian memoria involuntară devine principiul ordonator al lumii ficţionale$ substituind clasicul principiu cronolo,ic! &ompoziţia romanului este or,anizată pe un paradox: la nivelul fiecărui volum apare ca o construcţie etero,enă şi discontinuă$ dar la nivel macrotextual$ romanul este o construcţie perfect armonică$ asemenea unei compoziţii simfonice cu teme recurente$ cu laitmotive şi corespondenţe! 6iziunea subiectivă şi relativizată conferă o nouă lo,ică romanului! %tructura plurietajată reuneşte numeroase puncte de vedere$ cu toate că $$vocea' narativă este mereu aceeaşi$ vocea lui Marcel (cu o excepţie: O iu ire a lui !wann)? multitudinea un,*iurilor de focalizare este ,enerată de structura $$poliedrică' a eului narator: Marcel copil$ adolescentul şi omul matur$ Marcel îndră,ostitul$ Marcel creatorul$ Marcel omul de lucru$ dar şi omul$ pur şi simplu$ confruntat cu boala şi cu moartea! @emele fundamentale ale romanului sunt dezvoltate polifonic: timpul$ iubirea$ creaţia$ arta$ condiţia umană ; v rstele$ cunoaşterea$ memoria şi uitarea$ viaţa$ boala şi moartea ; existenţa aristocraţiei şi a bur,*eziei$ viaţa socială şi viaţa privată$ familia etc! &ele peste două mii de personaje nu mai ilustrează tipolo,ii ,eneral ; umane$ nici măcar sociale$ c*iar dacă distanţa între aristocraţii autentici şi bur,*ezii care$ treptat$ le iau locul este evidentă! .a Proust personajul este indeterminat$ discontinuu$ alcătuit dintr-o sumă de euri contradictorii şi$ mai ales$ dintr-un fascicul de ima,ini diver,ente şi de asocieri livreşti proiectate mental! Capitolele III, I! "i ! vizează felul în care Marcel Proust a influenţat catalitic romanele trinităţii interbelice şi implicit$ destinul romanului rom nesc! &ei trei romancieri rom ni$ &amil Petrescu$ >ortensia Papadat-+en,escu şi /nton >olban$ dincolo de similitudinile temperamentale$ de intelectualitatea rafinată$ nu doar au înţeles proustianismul$ ci l-au şi asumat şi l-au decantat în manieră ori,inală! .a &amil Petrescu$ observăm un proustianism fără Proust$ în sensul că dominantele structurii proustiene ; introspecţia$ durata subiectivă$ eul narativ etc! ; sunt valorizate critic şi polemic! #omanul camilpetrescian ia fiinţă ca antiteză$ psi*olo,ia cu le,ile ei acuză inadvertenţele analizei! #uptura şi procesul anunţă o nouă v rstă a romanului! &amil Petrescu are vocaţia opoziţiei şi antitezei $$.ucrez cu predilecţie în opoziţie cu ceva$ întăr tat să opun propria mea viziune$ unei viziuni insuficiente$ eronate ori false cu totul !!!'!
<l descalifică relativismul psi*olo,ic şi face o disociere fundamentală: trăire şi conştiinţă! "n spiritul fenomenolo,iei lui >usserl$ &amil Petrescu crede în realitatea ideii şi se îndoieşte de viaţa psi*ică! <xpertiza psi*olo,ică nu are valoare peremptorie$ adevărul este dincolo de existenţa fizică a omului! #evelaţia eroilor camilpetrescieni este că valorile sufleteşti$ oric t de subtile$ rezumă viaţa$ nu o dezvoltă! <i descoperă o nouă senzualitate$ a valorilor abstracte$ revoluţie care este în între,ime vocaţie! "n viziunea autorului "ezelor #i antitezelor$ opera lui Marcel Proust se identifică total cu destinul romanului modern! -outatea >ortensiei Papadat ; +en,escu$ de care este cea dint i conştientă$ rezidă în $$concertul rom nesc'! Proustianismul înseamnă fetişizarea eului? analiza la autoarea >allipilor este$ în opinia noastră$ împotrivă $$demistificarea'! .ipsa oricărei idealităţi duce la desacralizarea romanului >ortensiei Papadat ; +en,escu! #etrospecţiile lui %Aann şi Marcel sunt efectul unui e,otism exacerbat! %nobii $oncertului din muzică de %ach sunt doar nişte e,oişti disimulaţi! >ortensia Papadat - +en,escu este primul scriitor rom n la care analiza dob ndeşte consistenţă şi suprafaţă! %ubiectele introspecţiilor sale sunt majoritar femei$ deoarece studiul femeii i se pare mai interesant dec t cel al bărbatului? bărbatul şi misteriosul suflet feminin îi oferă o cercetare aventuroasă$ plină de surprize! <courile proustiene în opera prozatoarei sunt probabil$ involuntare? ea nu se atin,e dec t de straturile superficiale ale proustianismului! /nton >olban$ $$proustianul zelos'$ demonstrează prin intermediul introspecţiei că sufletul omenesc este paradoxal şi inexplicabil! $$&el mai literar' din ,eneraţia lui$ /nton >olban îl admiră şi-l invidiază pe Proust pentru extraordinara lui autenticitate! <lementul novator din romanele lui >olban$ subliniat şi de -!Manolescu$ este caracterul ipotetic al trăirilor! /naliza psi*olo,ică$ preponderentă la >olban$ îmbină observaţia şi confesiunea! B reminiscenţă proustiană valorizată ori,inal este livrescul! /nton >olban este $$cel dint i care pune viaţa şi cartea în drepturi e,ale'! <roii *olbanieni respiră autentic în aerul cărţilor$ trăiesc prin ele! %entimentele lor cresc din cultură! Majore sau minore$ accentele şi tonalităţile proustiene din proza celor trei romancieri interbelici importanţi ; &amil Petrescu$ >ortensia Papadat ; +en,escu şi /nton >olban nu pot fi i,norate şi reprezintă acorduri ori,inale ale romanului rom nesc în ritmul sincronizării sale cu polifonia romanului european!
#epere bio,rafice Prozatorul si eseistul francez care a marcat despartirea romanului european de formele traditionale s-a nascut la 0C iulie 0DE0$ in localitatea /uteuil$ lin,a Paris$ in familia unui medic ilustru! &opilaria petrecuta la )lliers$ adolescenta si studiile intrerupte de crizele de astm$ tineretea in care frecventeaza saloanele pariziene sunt date bio,rafice imprumutate acelui Marcel romanesc ce-si cauta virsta pierduta! /udiaza conferintele lui >enri +er,son la %orbona$ este invitat la receptiile din inalta societate$ se imprieteneste cu /nna de -oailles$ fratii +ibescu$ Francois Mauriac$ &esar Franc9$ cunoaste viata culturala a Parisului$ de unde nu evadeaza aproape niciodata! +oala nu-i permite parasirea universului cunoscut$ iar prozatorul isi transforma izolarea in stare favorabila creatiei pana cand$ la 0D noiembrie 0122 se stin,e din viata$ fara sa fi ,asit timpul pierdut!
#ni$ersul operei Marcel Proust a debutat publicand in 0D10 cateva sc*ite in Revue Blanche$ dar prima sa carte a aparut in 0D1G$ sub titlul Placeri si zile$ si continea eseuri$ versuri si nuvele care prefi,urau deja universul tematic al operei ulterioare: nostal,ia copilariei$ dorinta de ocrotire materna$ fluxul memoriei afective$ sentimentul tanatic! Pasionat de ideile filosofice ale lui +er,son$ mare iubitor de muzica simfonica$ Proust a tinut$ sub un pseudonim$ o cronica mondena in Le Figaro$ insa ipostaza artistica ce l-a consacrat in domeniul literar este aceea de romancier! )n aceasta postura$ scriitorul a inovat toate nivelurile romanului$ realizind o situare a acestuia in zona subiectivitatii depline$ tocmai ceea ce constata /ndre Maurois: Hspiritul omenesc se afla repus in centrul lumii? obiectul romanului il constituie descrierea universului reflectat si deformat de spirit'! Bpera lui Marcel Proust nu retine printr-un numar mare de volume sau prin diversitatea domeniilor abordate? ceea ce atra,e atentia exe,entilor si cititorilor este transfi,urarea datelor bio,rafiei in spatiul operei si procesul de elaborare pe care l-a presupus creatia sa si intrea,a evolutie a romanului din secolul al ==-lea! Placeri si zile, Jean Santeuil, Contre SainteBeuve, traducerea Bibliei de la Amiens au permers marii aventuri romanesti si au pre,atit$ ca si in muzica$ opera capitala a maestrului! In cautarea tim ului ierdut este una din cele mai mari desfasurari epice din veacul nostru$ insa cea mai putin narativa! Publicarea celor sapte volume ale ciclului proustian a acoperit intervalul 010I-012E si a inre,istrat cele mai variate opinii privind valoarea lui: S!ann (010I)$ La umbra "etelor in "loare (0101)$ #uermantes (012C)$ Sadoma si #omora (0122)$ Prizoniera (012I)$ Fugara (0123)$$im ul regasit (012E)! In cautarea timpului pierdut Prezentare ,enerala :esi aparitia primului volum al romanului nu a fost apreciata de editurile franceze$ care il considerau a fi un fapt literar complet lipsit de viitor$ ulterior critica literara a convenit ca romanul proustian este o creatie cu as ecte autobiogra"ice, de analiza sihologica, in maniera bergsoniana%)ntentia autorului a fost de a reconstitui trecutul nu ca durata consumata$ ci ca exercitiu de percepere afectiva a consistentei unei etape! Pornit Hin cautarea propriei existente'$ Proust recur,e la procedeul memoriei involuntare$ crezind$ ca si +er,son$ ca adevarul nu poate fi cunoscut prin procedeul obisnuit al ratiunii$ ci numai prin sondarea timpului psi*olo,ic$ cate,orie imposibil de divizat si aflata in permanenta cur,ere! )n ciuda marii lui intinderi$ epicul este punctul de rezistenta al romanului$ el fiind substituit adesea de analiza minutioasa a unor senzatii si stari sau de notatii privind aristocratia in perioada ei de declin$ viata saloanelor pariziene ; de unde si latura evident sociala a intre,ului! )ntr-o incercare de simplificare in,rata$ am putea nota nucleul narativ al fiecarei carti astfel: S!ann debuteaza cu evocarea copilariei personajului-narator$ povestire intrerupta de inserarea unei secvente erotice$ HB dra,oste a lui %Aann' (prota,onista fiind (ilbertine$ fosta sa tovarasa de joaca)? urmatoarele doua carti continua aceeasi linie a epicului$ relatind despre a doua dra,oste$ /lbertine$ si despre profunda admiratie pentru ducesa (uermantes? cu Sadoma si #omora$ prezentarea lumii proustiene isi sc*imba un,*iul si personajele$ in centru aflindu-se salonul familiei 6erdurin$ baronul &*arles si de,enerarea erotismului in ,elozia fata de /lbertine? Prizoniera si Fugara propun doua ipostaze ale feminitatii din perspectiva e,ocentrismului masculin (/lbertine este un timp sec*estrata$ apoi reuseste sa scape$ dar moare intr-un accident)? ultima carte suprima cativa ani din cronolo,ia evenimentelor si
il semnaleaza pe naratorul-personaj reintors din provincie si descoperind multe date sc*imbate in paradisul copilariei! /ceasta revelatie$ anume ca arta si memoria pot face ca timpul sa fie re,asit$ este mult mai profunda$ instituindu-se ca idee centrala a cartii! %-a spus ca Proust a inventat paradisuri$ pentru ca inca de la inceputul vietii a fost lipsit de ele! &eea ce a reusit autorul francez in acest roman a fost insa nu Hinventarea' vietii interioare a individului ca materie analitica$ ci faptul de a restitui epicului acea substanta lirica$ derivind din simboluri intrinseci (partitura$ sonata$ concertul) si mai ales succesiunea frazelor$ a secventelor$ potrivit re,ulilor unei mari simfonii! .ectura romanului proustian creeaza cititorului sentimentul ca poate retrai timpul in toata bo,atia lui de senzatii$ si faptul se datoreaza viziunii autorului asupra acestei dimensiuni a univeruslui!Perspectiva auctoriala asupra duratei are ca suport intele,erea cate,oriei temporale pe care o propune +er,son in epoca: cunoasterea stiintifica se,menteaza cur,erea in unitpti exacte$ ore$ minute si secunde$ iar cea artistica ia in discutie adevarata esenta temporala$ si anume fluxul continuu care nu poate fi divizat in secvente$ fiecare clipa avind o consistenta aparte si anticipind bo,atia de senzatii a celeilalte! :iferit de timpul ceasornicelor$ timpul care face obiectul romanului proustian este un suprapersonaj$ este pretextul si finalitatea aventurii epice! /vind o sensibilitate rafinata a perceptiei temporale$ romancierul demonstreaza ca ima,inile panoramatice ale trecutului se pot ster,e$ in timp ce lucurri neinsemnate pot reveni in memorie$ c*iar daca au facut parte dintrun strat al detaliilor lipsite de functie imediata si de contur! @ocmai acest fapt este intuit de personajul-narator in volumul La umbra "etelor in "loare& H@impul de care dispunem in fiecare zi este elastic? pasiunile pe care le incercam il dilata? acelea pe care le inspiram il in,usteaza si obisnuinta il umple'! Bpera lui Proust izvoraste din ideea de timp si isi contureaza personajele prin raportare la ea! Prozatorul exploreaza aceasta notiune pina la epuizare$ extra,ind din ea visuri$ amintiri$ senzatii si facindu-le substanta de carte! <roii romanului sunt proiectii umane in timp$ apar episodic$ se dezvaluie partial si contradictoriusi repeta in mediul social al cartii ,estul creatorului lor! <l ,aseste fericirea doar cand reuseste de a evita teroarea prezentului apartine atat autorului$ cit si personajului si se produce in sensul redobindirii secventiale a momentelor de armonie dintre sine si clipa! /naliza duratei temporale a permis scriitorului sa nu limiteze continutul la psi*olo,ia pura si a depasit astfel atributul armonizant al cartii$ de a fi doar o labirintica si ,ratuita a,resiune! :esfasurarea vietii lui Marcel este surprinsa pe plan social$ framintarile lui sufletesti avind atin,ere cu perioada pariziana evocata! .atura sociala a operei isi datoreaza ima,inea si valoarea interesului autorului pentru tot ce este modern$ curiozitatii lui analitice$ simtului proportilor prin care sunt nuantati snobii romanului! Brice analiza atenta a romanului proustian se finalizeaza cu observatia ca autorul ei a recreat la toate nivelurile: compozitie$ constructie ar*itectonica$ stil! )ma,inea ,lobala a lumii mondene$ iubirea$ timpul$ arta sunt temele asupra carora se opreste autorul$ operind prin cunoastere artistica$ mise en ab'me si laitmovit! (ustul unei prajituri$ ima,inea unor copaci$ o piatra din pavaj declanseaza in perceptia personajului amintiri le,ate afectiv de aceste repere$ secvente din cuprinsul existentei si ; cel mai important ; certitudinea ca pentru individul care stie descifra semnele prezentului$ timpul nu este iremediabil pierdut:
H6ederea micii madlene nu-mi amintise nimic$ inainte de o fi ,ustat? poate pentru ca zarindu-le deseori de atunci$ fara sa le mananc$ pe mesele cofetarilor$ ima,inea lor parasise aceste zile petrecute la &ombra5$ ca sa se le,e cu altele mai recente? poate pentru ca$ din aceste amintiri iesite de atat de multa vreme din memoria mea$ nimic nu mai supravietuia$ totul se deza,re,ase? formele ; si acelea ale micii scoici de patiserie$ atat de ,eneros de senzuala$ in cutele ei severe si cucernice ; disparusera sau$ adormite$ isi pierdusera puterea de expansiune care l-ar fi in,aduit sa ajun,a pina la constiinta'! /xa comuna eroului si cartii este sansa de a se re,asi pe sine si de a construi$ de revelatie$ opera! &autarea complica ideatic substanta romanului$ iar pe Marcel il situeaza intr-o inertie a obisnuintei$ instrainindu-l$ la un moment dat de propria fiinta autentica! Brice noua traire ec*ivaleaza cu un pas spre initiere$ spre acea aventura launtrica pe care i-o dicteaza personajultimp! )n ceea ce priveste alcatuirea$ s-a spus despre cartea lui Proust ca este in intre,ime Hun tratat de poetica'! /tunci cind descrie un tablou de <lstir sau o fraza muzicala de 6inteuil$ Proust face indirect referire la propriul roman$ la structura si modul lui de fiintare! H&*eia de lectura a bucatii muzicale$ a tabloului$ a pa,inii de literatura este totdeauna analo,ica$ in virtutea ideii de metafora si ca numai metafora poate darui un fel de eternitate stilului' ()rina Mavrodin)! <xista pretutindeni in opera lui Proust o analo,ie intre realitate si formele artei! &onceptia aceasta atit de moderna despre arta dezvolta intr-un plan secund al textului ideea potrivit careia lumea este o carte$ un tablou sau o simfonie$ dupa cum si acestea$ la rindul lor$ sunt lumea! #elatia aceasta de izomorfie obli,atorie ii permite romancierului sa descrie personaje$ locuri$ scene prin raportare permanenta la domeniul artei: o servitoare seamana cu Caritatea lui (iotto$ Bdette cu Primavara lui +otticelli$ actrita +erma cu o statuie antica$ asa incit majoritatea prezentelor epice se infatiseaza prin mediere artistica! &onform aceluiasi paralelism artistic$ statui$ tablouri$ basoreliefuri prezinta similitudini cu personajele romanului$ marea de la +albec este aidoma cu cea din pinzele unor pictori impresionisti$ catedralele$ casele$ strazile$ seamana cu cele din tablourile cunoscute$ creandu-le astfel impresia unui d()*-vu in perceptia lectorului care pierde limita dintre autentic si reflectare! &el mai semnificativ amanunt este un prilej de aluzie culturala sau macar istorica: H%i timp de cateva luni la rind$ in acest +albec pe care il dorisem atat de mult pentru ca nu mi-l inc*ipuiam decat biciuit de furtuna si pierdut in ceturi$ vremea frumoasa fusese atat de stralucitoare si de statornica$ incit$ cind ea venea sa desc*ida fereastra$ putusem totdeauna$ fara sa fiu inselat$ sa ma astept sa ,asesc aceeasi bucata de soare indoita pe coltul zidului exterior$ si de o culoare nesc*imbata$ care era nu atat emotionanta ca semn al verii$ cat posaca precum cea a unui smalt inert si mincinos! %i in timp ce FranJois scotea boldurile$ desprindea stofele$ tra,ea perdelele$ ziua de vara pe care o descoperea parea la fel de moarta$ la fel de imemoriala ca o somptuoasa si milenara mumie pe care batrana noastra servitoare ar fi desfasurat-o cu ,rija$ treptat$ din panzeturi$ inainte de a o dezvalui$ imbalsamata in vesmantu-i de aur!' )n ciuda aparentei livresti si compozite$ pa,inile romanului surprind amal,amat si prin intermediul unui flux narativ cenzurat de afect$ ima,inea Parisului contemporan scriitorului si a lumii citite cu ,rila artistica! :esi calitatea de roman-cronica este subsidiara proiectului proustian$ ea se constituie totusi in acea coc*ilie %aint-4acKues ce ascunde$ labirintic$ timpul pierdut! In%luente asupra literaturii romane
)n conditiile in care romanul european s-a aflat cel putin un sfert de veac sub incidenta creatiei proustiene$ proza romaneasca interbelica a inte,rat creator fluxul narativ$ epicul nefalsificat de alte perspective decat cea auctoriala$ autenticitatea emotiei si formula jurnalului in care timpul scriitorului coincide cu timpul senzatiei in creatia lui &amil Petrescu$ avand ca finalitate izbinda subiectivismului in literatura noastra! :e aceeasi influenta se resimt si romanele lui /nton >olban$ insa in cazul acesta nu se mai poate vorbi despre ori,inalitate! Aprecieri critice H%crisul lui Proust este scrisul cel mai artist pe care il cunosc! <l nu constituie niciodata pentru autor o piedica! &aut cusurul acestui stil si nu-l pot ,asi! )i caut calitatile dominante si iarasi nu le pot ,asi! <l n-are cutare sau cutare calitate: le are pe toate! /tat de deconcertanta este supletea lui$ incat orice alt stil pare pe lan,a al sau afectat$ tern$ imprecis$ sumar$ neinsufletit!' (/ndrL (ide) HM pentru Proust realul nici nu exista decat in masura in care este re-creat prin re-trairea lui (ca scriere a lui)$ solutie prin care actiunea corespondentelor (analo,iilor) universale$ sustinuta de mecanismul metonimiei ce le favorizeaza desfasurarea (altminteri ele ar ramane punctiforme)$ rascumpara conditia de,radabila si muritoare si dispersiunea eului$ daruindu-i unitatea$ si totodata eternitatea ca vesnic prezent caruia ii este intruna inte,rat un trecut re-creat prin epifaniile suscitate de memoria involuntara!'
