Wright

Frank Lloyd Wright
Frank Lloyd Wright , numele la na tere ș Frank Lincoln Wright, (n. 8 iunie 1867 - d. 9 aprilie 1959)
a fost unul dintre cei mai proeminen i i influen i ț ș ț architec i ț ai primei jumătă i a ț secolului 2. !n
pre"ent, este adesea recunoscut ca cel mai faimos arhitect al #tatelor $nite ale %mericii, fiind
e&trem de cunoscut i apreciat 'n ochii opiniei pu(lice la mai (ine de 5 de ani de la stin)erea sa ș
din *ia ă. ț
Principii de proiectare
Simplitate - compartimentarea tre(uie să fie minimală, orice element inutil tre(uie să dispară.
!ncăperile sunt di*i"ate prin elemente ce su)erea"ă diferen a de func ionalitate (finisaje ori"ontale ț ț
ale pardoselii sau ta*anului, orientării diferite ale camerelor, urechi de "idărie laterale, .c.l.). ș
Adaptabilitate stilistică - pe primul plan tre(uie să fie ne*oiele (eneficiarului i a(ia 'n planul doi ș
un anumit stil arhitectural.
Arhitectură organică - arhitectura ar tre(ui să fie 'n sim(io"ă cu natura pun+ndu-se 'n acela i timp ș
reciproc 'n *aloare. #e recomandă folosirea de culori naturale (specifice "onei) i de materiale ș
locale.
Sinceritatea materialelor componente - materialele tre(uie să fie utili"ate conform naturii i ș
poten ialului lor i nu ca o (utaforie. ț ș
,lădirile trebuie sa bucure oamenii.
Biografie timpurie
Copilărie
-ran. /lo0d 1ri)ht s-a născut 'ntr-un ora mic, ș 2ichland ,enter, 1isconsin, 'ntr-o "onă a)ricolă a
statului 1isconsin, #tatele $nite ale %mericii, 'n 8 iunie 1867, la doar doi ani după terminarea
ră"(oiului ci*il american.
% fost crescut 'n spiritul puternic reli)ios al unitarismului, fapt care l-a făcut 'n 195 să proiecte"e o
(iserică unitariană de*enită apoi faimoasă datorită arhitecturii i arhitectului său, ș $nitarian $nit0
3emple 'n 4a. 5ar., statul 6llinois.
!n timpul perioadei pre colare, mer)+nd la )rădini ă, i-a manifestat de timpuriu o atrac ie către ș ț ș ț
construc ii, petrec+ndu- i mult timp juc+ndu-se cu (locurile educati*e date de către mama sa, ț ș
crea ie a cunoscutului psiholo) i educator ț ș -riedrich 1ilhelm %u)ust -r7(el, de*enite lar)
cunoscute su( denumirea u"uală de (locurile -roe(el. %ceste (locuri, folosite 'n decursul secolului
2 pe scară lar)ă 'n )rădini e, constau din piese )eometrice spa iale (de o(icei confec ionate din ț ț ț
lemn i *opsite 'n culori fundamentale saturate) de forme diferite care se pot asam(la cu u urin ă ș ș ț
form+nd structuri tridimensionale. !n auto(io)rafia sa, 1ri)ht se referă la importan a pe care aceste ț
e&erci ii de *i"iune spa ială urmau să o ai(ă asupra *i"iunii sale arhitectonice precum i asupra ț ț ș
desi)nului său. 8ulte din clădirile lui 1ri)ht sunt nota(ile i distincte tocmai datorită clarită ii ș ț
formelor lor )eometrice.
duca ie i anii de !nceput ț ș
1ri)ht a 'nceput educa ia sa formală 'n ț 1885 la facultatea de in)inerie a Universită ii din ț
Wisconsin ($ni*ersit0 of 1isconsin, #chool for 9n)ineerin)), unde a fost mem(ru unei fraternită i ț
care a )enerat multe personalită i, ț ,onfreria 5hi :elta 3heta. % urmat cursurile pentru doi ani, timp
'n care a lucrat perioada sa de ucenicie pentru %llen ,ono*er, un in)iner i constructor local, care ș
preda de asemenea i cursuri de in)inerie ci*ilă. ș
!n 1887, 1ri)ht a a(andonat cursurile fără a o( ine un titlu uni*ersitar (de i i-a fost conferit un ț ș
doctorat honoris causa de către aceia i uni*ersitate 'n ș 1955) i s-a mutat 'n ș ,hica)o, pentru a se
alătura firmei de arhitectură a lui ;oseph /0man #ils(ee. 5este un an, a părăsit fima lui #ils(ee
pentru a se alătura firmei %dler < #ulli*an, fondată de :an.mar %dler i ș /ouis =enr0 #ulli*an.
!ncep+nd cu 189, 1ri)ht a fost responsa(il de toate proiectele re"iden iale ale firmei. ț
!n 189>, după o dispută, pro(a(il datorată muncii lui 1ri)ht 'n afara firmei, acesta părăse te %dler ș
i #ulli*an pentru a crea propria sa firmă i casă 'n su(ur(ia ș ș 4a. 5ar., 6llinois, a ,hica)o-ului.
5+nă 'n 191, -ran. /lo0d 1ri)ht a terminat 'n jur de 5 de proiecte, inclu"+nd multe case 'n
ora ul său natal, toate concreti"ate. ș
"pera arhitecturală
Prairie #ouses
!ntre 19 i 191, proiectele sale de case se 'ncadrea"ă 'n a a-numitul )rup al ș ș Caselor de preerie
(?5rairie =ouses?) a*+nd caracteristici comune cum ar [email protected] clădiri e&tinse i joase cu acoperi uri ș ș
'n)uste i 'nclinate, contururi clare, structuri e&terne suspendate i terase lar)i, precum i folosirea ș ș ș
multor materiale nefinisate. :enumirea de ?case de preerie? a fost dată 'ntruc+t desi)nul lor este
armonios inte)rat 'n peisajul din jurul metropolei ,hica)o. %ceste case sunt, de asemenea, creditate
de a fi primele e&emple de ?plan li(er?, 'n en)le"ă ?open plan.?
-olosirea cu măiestrie rar 'nt+lnită anterior a spa iilor interioare at+t 'n reali"area clădirilor ț
re"iden iale c+t i 'n cele pu(lice, a a cum 1ri)ht a facut-o de pildă 'n ca"ul (isericii unitariene ț ș ș
Unitarian Unity Temple, este una din caracteristicile sale de for ă arhitecturală. ț
$na din con*in)erile profunde ale lui -ran. /lo0d 1ri)ht a fost că omul ca fiin ă apar ind omenirii ț ț
tre(uie să fie centrul tuturor proiectelor i reali"ărilor arhitecturale. 8ulte e&emple ilustr+nd acest ș
concept fundamental al arhitectului american pot fi )ăsite 'n ora ul ș Auffalo din statul BeC Dor. ca
un re"ultat direct al prieteniei dintre 1ri)ht i un director e&ecuti* al ș Larkin Soap Company,
:arCin :. 8artin.
!n 192 Larkin Company a decis să construiască o nouă clădire administrati*ă 'ncredin +nd ț
proiectul lui 1ri)ht. %cesta a *enit la Auffalo i a conceput nu numai proiectul pentru noua clădire ș
administrati*ă a firmei (terminată 'n 19E, dar din păcate demolată 'n 195) dar i trei case ș
re"iden iale pentru directorii e&ecuti*i ai [email protected] ț
• Feor)e Aarton =ouse, Auffalo BD, 19>
• :arCin :. 8artin =ouse, Auffalo BD, 19E
• 1illiam =eath =ouse, Auffalo BD, 195
:arCin :. 8artin =ouse, pre"entată 'n imaginea 4, este considerată de către majoritatea
speciali tilor ca fiind una dintre cele mai importante ale perioadei ș Prairie Houses. 3otu i, ș
capodoperele perioadei sunt considerate două re edin e reali"ate 'n anii t+r"ii ai perioadei, 'n ș ț
inter*alul 197 - 199. $na din ele este -rederic. 2o(ie =ouse, aflată pe teritoriul campusului
$ni*ersită ii din ,hica)o ('n en)le"ă, ț $ni*ersit0 of ,hica)o) din ,hica)o, 6llinois. ,ealaltă este
%*er0 and Gueene ,oonle0 =ouse, de asemenea aflată 'n ,hica)o.
,asa 2o(ie cu acoperi ul său prelun) i foarte u or 'nclinat, sus inut de o ș ș ș ț )rindă de o el de ț
aproape >7 m lun)ime este cea mai spectaculoasă, dinamică i remarca(ilă dintre toate casele ș
perioadei. #pa iile sale de locuit, dormit i de "i formea"ă doar un sin)ur spa iu ne'ntrerupt, ț ș ț
armonios di*i"at prin su)estii de folosire măiastră a spa iului interior. %ceastă clădire a a*ut o ț
influen ă co*+r itoare asupra arhitec ilor ?tineri? ț ș ț europeni după primul ră"(oi mondial, fiind
adeoseori supranumită ?piatra de hotar a modenismului?. 9ste demn de remarcat, pentru a 'n ele)e ț
cu ade*ărat impactul pe care l-a a*ut opera lui -ran. /lo0d 1ri)ht 'n 9uropa, că at+t acesta c+t i ș
crea iile sale arhitecturale au fost practic necunoscute europenilor p+nă 'n jurul anilor ț 199 - 191.
Casele usoniene $ %sonia
%sonia, sau usonian, ca un cu*+nt alternati*, (pronun at ț Hju so niI(n)J ˈ ʊ ) este un termen comple&
foarte adesea folosit de -ran. /lo0d 1ri)ht pentru a desemna *i"iunea sa referitoare la peisajul
#tatelor $nite, inclu"+nd planificarea ora elor ș i ș arhitectura or)anică, al cărui creator i promotor a ș
fost. 5rintre altele, 1ri)ht a propus utili"area adjecti*ului usonian 'n locul aceluia de american
pentru a descrie caracterul particular al peisajului Lumii oi, distinct fa ă de cel al celorlalte ț
continente i, mai ales, li(er de orice fel de con*en ii sau constr+n)eri arhitecturale. ș ț
!n sensul arhitectural, respecti* al ?perioadei caselor usoniene?, usonian este un adjecti* folosit
pentru a desemna un )rup de mai mult de 5 de case concepute de -ran. /lo0d 1ri)ht pentru
familii americane cu *enit mediu, 'ncep+nd cu anul 19>6, reali"ate 'n cola(orare cu ;aco(s =ouse
,asele usoniene (3he ?$sonian =omes?) erau tipic mici, cu un sin)ur ni*el, fără )araj, sau prea
mult spa iu de stocare. 9rau, de o(icei, reali"ate 'n forma literei ț / pentru a se potri*i 'n jurul unei
)rădini terasate construite pe loturi de păm+nt ieftine, care a*eau forme ciudate, ca re"ultat al
'mpăr irii unei suprafe e de teren 'n loturi de dimensiuni i forme *aria(ile. ț ț ș
,asele erau reali"ate 'n spiritul conceptului arhitectural predominant la 1ri)ht i arhitecturii sale ș
or)anice. %stfel, folosirea armonioasă a spa iului aflat la dispo"i ie, un ț ț desi)n care să se inte)re"e
'n peisajul locului, utili"area de materiale locale, acoperi uri plate, mari "one de aerisire, sprijinite ș
pe structura de re"isten ă a casei, care să asi)ure ț *entilarea naturală ('m(unătă ind astfel ț
randamentul răcirii dar i al 'ncăl"irii casei), ș iluminarea naturală ma&imă i 'ncăl"irea din podea ș
erau elementele omnipre"ente 'n casele usoniene. 8a inile nu erau parcate 'n *reun ș )araj, ci su( o
structură foarte simplă, fără pere i dar cu un acoperi . ț ș
:eloc surprin"ător, diferite *ariante ale desi)nului caselor de tipul ;aco(s =ouse, 'ncorpor+nd toate
elementele tipice ale ?perioadei usoniene? a lui 1ri)ht sunt 'ncă 'n u", 'n (une condi iuni de ț
folosire i nu par deloc a fi desuete sau inadec*ate locuitului i. respecti* locului unde au fost ș ș
construite.