Wright

Published on November 2016 | Categories: Documents | Downloads: 71 | Comments: 0 | Views: 460
of 3
Download PDF   Embed   Report

Frank Lloyd Wright

Comments

Content


Frank Lloyd Wright
Frank Lloyd Wright , numele la na tere ș Frank Lincoln Wright, (n. 8 iunie 1867 - d. 9 aprilie 1959)
a fost unul dintre cei mai proeminen i i influen i ț ș ț architec i ț ai primei jumătă i a ț secolului 2. !n
pre"ent, este adesea recunoscut ca cel mai faimos arhitect al #tatelor $nite ale %mericii, fiind
e&trem de cunoscut i apreciat 'n ochii opiniei pu(lice la mai (ine de 5 de ani de la stin)erea sa ș
din *ia ă. ț
Principii de proiectare
Simplitate - compartimentarea tre(uie să fie minimală, orice element inutil tre(uie să dispară.
!ncăperile sunt di*i"ate prin elemente ce su)erea"ă diferen a de func ionalitate (finisaje ori"ontale ț ț
ale pardoselii sau ta*anului, orientării diferite ale camerelor, urechi de "idărie laterale, .c.l.). ș
Adaptabilitate stilistică - pe primul plan tre(uie să fie ne*oiele (eneficiarului i a(ia 'n planul doi ș
un anumit stil arhitectural.
Arhitectură organică - arhitectura ar tre(ui să fie 'n sim(io"ă cu natura pun+ndu-se 'n acela i timp ș
reciproc 'n *aloare. #e recomandă folosirea de culori naturale (specifice "onei) i de materiale ș
locale.
Sinceritatea materialelor componente - materialele tre(uie să fie utili"ate conform naturii i ș
poten ialului lor i nu ca o (utaforie. ț ș
,lădirile trebuie sa bucure oamenii.
Biografie timpurie
Copilărie
-ran. /lo0d 1ri)ht s-a născut 'ntr-un ora mic, ș 2ichland ,enter, 1isconsin, 'ntr-o "onă a)ricolă a
statului 1isconsin, #tatele $nite ale %mericii, 'n 8 iunie 1867, la doar doi ani după terminarea
ră"(oiului ci*il american.
% fost crescut 'n spiritul puternic reli)ios al unitarismului, fapt care l-a făcut 'n 195 să proiecte"e o
(iserică unitariană de*enită apoi faimoasă datorită arhitecturii i arhitectului său, ș $nitarian $nit0
3emple 'n 4a. 5ar., statul 6llinois.
!n timpul perioadei pre colare, mer)+nd la )rădini ă, i-a manifestat de timpuriu o atrac ie către ș ț ș ț
construc ii, petrec+ndu- i mult timp juc+ndu-se cu (locurile educati*e date de către mama sa, ț ș
crea ie a cunoscutului psiholo) i educator ț ș -riedrich 1ilhelm %u)ust -r7(el, de*enite lar)
cunoscute su( denumirea u"uală de (locurile -roe(el. %ceste (locuri, folosite 'n decursul secolului
2 pe scară lar)ă 'n )rădini e, constau din piese )eometrice spa iale (de o(icei confec ionate din ț ț ț
lemn i *opsite 'n culori fundamentale saturate) de forme diferite care se pot asam(la cu u urin ă ș ș ț
form+nd structuri tridimensionale. !n auto(io)rafia sa, 1ri)ht se referă la importan a pe care aceste ț
e&erci ii de *i"iune spa ială urmau să o ai(ă asupra *i"iunii sale arhitectonice precum i asupra ț ț ș
desi)nului său. 8ulte din clădirile lui 1ri)ht sunt nota(ile i distincte tocmai datorită clarită ii ș ț
formelor lor )eometrice.
duca ie i anii de !nceput ț ș
1ri)ht a 'nceput educa ia sa formală 'n ț 1885 la facultatea de in)inerie a Universită ii din ț
Wisconsin ($ni*ersit0 of 1isconsin, #chool for 9n)ineerin)), unde a fost mem(ru unei fraternită i ț
care a )enerat multe personalită i, ț ,onfreria 5hi :elta 3heta. % urmat cursurile pentru doi ani, timp
'n care a lucrat perioada sa de ucenicie pentru %llen ,ono*er, un in)iner i constructor local, care ș
preda de asemenea i cursuri de in)inerie ci*ilă. ș
!n 1887, 1ri)ht a a(andonat cursurile fără a o( ine un titlu uni*ersitar (de i i-a fost conferit un ț ș
doctorat honoris causa de către aceia i uni*ersitate 'n ș 1955) i s-a mutat 'n ș ,hica)o, pentru a se
alătura firmei de arhitectură a lui ;oseph /0man #ils(ee. 5este un an, a părăsit fima lui #ils(ee
pentru a se alătura firmei %dler < #ulli*an, fondată de :an.mar %dler i ș /ouis =enr0 #ulli*an.
!ncep+nd cu 189, 1ri)ht a fost responsa(il de toate proiectele re"iden iale ale firmei. ț
!n 189>, după o dispută, pro(a(il datorată muncii lui 1ri)ht 'n afara firmei, acesta părăse te %dler ș
i #ulli*an pentru a crea propria sa firmă i casă 'n su(ur(ia ș ș 4a. 5ar., 6llinois, a ,hica)o-ului.
5+nă 'n 191, -ran. /lo0d 1ri)ht a terminat 'n jur de 5 de proiecte, inclu"+nd multe case 'n
ora ul său natal, toate concreti"ate. ș
"pera arhitecturală
Prairie #ouses
!ntre 19 i 191, proiectele sale de case se 'ncadrea"ă 'n a a-numitul )rup al ș ș Caselor de preerie
(?5rairie =ouses?) a*+nd caracteristici comune cum ar fi@ clădiri e&tinse i joase cu acoperi uri ș ș
'n)uste i 'nclinate, contururi clare, structuri e&terne suspendate i terase lar)i, precum i folosirea ș ș ș
multor materiale nefinisate. :enumirea de ?case de preerie? a fost dată 'ntruc+t desi)nul lor este
armonios inte)rat 'n peisajul din jurul metropolei ,hica)o. %ceste case sunt, de asemenea, creditate
de a fi primele e&emple de ?plan li(er?, 'n en)le"ă ?open plan.?
-olosirea cu măiestrie rar 'nt+lnită anterior a spa iilor interioare at+t 'n reali"area clădirilor ț
re"iden iale c+t i 'n cele pu(lice, a a cum 1ri)ht a facut-o de pildă 'n ca"ul (isericii unitariene ț ș ș
Unitarian Unity Temple, este una din caracteristicile sale de for ă arhitecturală. ț
$na din con*in)erile profunde ale lui -ran. /lo0d 1ri)ht a fost că omul ca fiin ă apar ind omenirii ț ț
tre(uie să fie centrul tuturor proiectelor i reali"ărilor arhitecturale. 8ulte e&emple ilustr+nd acest ș
concept fundamental al arhitectului american pot fi )ăsite 'n ora ul ș Auffalo din statul BeC Dor. ca
un re"ultat direct al prieteniei dintre 1ri)ht i un director e&ecuti* al ș Larkin Soap Company,
:arCin :. 8artin.
!n 192 Larkin Company a decis să construiască o nouă clădire administrati*ă 'ncredin +nd ț
proiectul lui 1ri)ht. %cesta a *enit la Auffalo i a conceput nu numai proiectul pentru noua clădire ș
administrati*ă a firmei (terminată 'n 19E, dar din păcate demolată 'n 195) dar i trei case ș
re"iden iale pentru directorii e&ecuti*i ai companiei@ ț
• Feor)e Aarton =ouse, Auffalo BD, 19>
• :arCin :. 8artin =ouse, Auffalo BD, 19E
• 1illiam =eath =ouse, Auffalo BD, 195
:arCin :. 8artin =ouse, pre"entată 'n imaginea 4, este considerată de către majoritatea
speciali tilor ca fiind una dintre cele mai importante ale perioadei ș Prairie Houses. 3otu i, ș
capodoperele perioadei sunt considerate două re edin e reali"ate 'n anii t+r"ii ai perioadei, 'n ș ț
inter*alul 197 - 199. $na din ele este -rederic. 2o(ie =ouse, aflată pe teritoriul campusului
$ni*ersită ii din ,hica)o ('n en)le"ă, ț $ni*ersit0 of ,hica)o) din ,hica)o, 6llinois. ,ealaltă este
%*er0 and Gueene ,oonle0 =ouse, de asemenea aflată 'n ,hica)o.
,asa 2o(ie cu acoperi ul său prelun) i foarte u or 'nclinat, sus inut de o ș ș ș ț )rindă de o el de ț
aproape >7 m lun)ime este cea mai spectaculoasă, dinamică i remarca(ilă dintre toate casele ș
perioadei. #pa iile sale de locuit, dormit i de "i formea"ă doar un sin)ur spa iu ne'ntrerupt, ț ș ț
armonios di*i"at prin su)estii de folosire măiastră a spa iului interior. %ceastă clădire a a*ut o ț
influen ă co*+r itoare asupra arhitec ilor ?tineri? ț ș ț europeni după primul ră"(oi mondial, fiind
adeoseori supranumită ?piatra de hotar a modenismului?. 9ste demn de remarcat, pentru a 'n ele)e ț
cu ade*ărat impactul pe care l-a a*ut opera lui -ran. /lo0d 1ri)ht 'n 9uropa, că at+t acesta c+t i ș
crea iile sale arhitecturale au fost practic necunoscute europenilor p+nă 'n jurul anilor ț 199 - 191.
Casele usoniene $ %sonia
%sonia, sau usonian, ca un cu*+nt alternati*, (pronun at ț Hju so niI(n)J ˈ ʊ ) este un termen comple&
foarte adesea folosit de -ran. /lo0d 1ri)ht pentru a desemna *i"iunea sa referitoare la peisajul
#tatelor $nite, inclu"+nd planificarea ora elor ș i ș arhitectura or)anică, al cărui creator i promotor a ș
fost. 5rintre altele, 1ri)ht a propus utili"area adjecti*ului usonian 'n locul aceluia de american
pentru a descrie caracterul particular al peisajului Lumii oi, distinct fa ă de cel al celorlalte ț
continente i, mai ales, li(er de orice fel de con*en ii sau constr+n)eri arhitecturale. ș ț
!n sensul arhitectural, respecti* al ?perioadei caselor usoniene?, usonian este un adjecti* folosit
pentru a desemna un )rup de mai mult de 5 de case concepute de -ran. /lo0d 1ri)ht pentru
familii americane cu *enit mediu, 'ncep+nd cu anul 19>6, reali"ate 'n cola(orare cu ;aco(s =ouse
,asele usoniene (3he ?$sonian =omes?) erau tipic mici, cu un sin)ur ni*el, fără )araj, sau prea
mult spa iu de stocare. 9rau, de o(icei, reali"ate 'n forma literei ț / pentru a se potri*i 'n jurul unei
)rădini terasate construite pe loturi de păm+nt ieftine, care a*eau forme ciudate, ca re"ultat al
'mpăr irii unei suprafe e de teren 'n loturi de dimensiuni i forme *aria(ile. ț ț ș
,asele erau reali"ate 'n spiritul conceptului arhitectural predominant la 1ri)ht i arhitecturii sale ș
or)anice. %stfel, folosirea armonioasă a spa iului aflat la dispo"i ie, un ț ț desi)n care să se inte)re"e
'n peisajul locului, utili"area de materiale locale, acoperi uri plate, mari "one de aerisire, sprijinite ș
pe structura de re"isten ă a casei, care să asi)ure ț *entilarea naturală ('m(unătă ind astfel ț
randamentul răcirii dar i al 'ncăl"irii casei), ș iluminarea naturală ma&imă i 'ncăl"irea din podea ș
erau elementele omnipre"ente 'n casele usoniene. 8a inile nu erau parcate 'n *reun ș )araj, ci su( o
structură foarte simplă, fără pere i dar cu un acoperi . ț ș
:eloc surprin"ător, diferite *ariante ale desi)nului caselor de tipul ;aco(s =ouse, 'ncorpor+nd toate
elementele tipice ale ?perioadei usoniene? a lui 1ri)ht sunt 'ncă 'n u", 'n (une condi iuni de ț
folosire i nu par deloc a fi desuete sau inadec*ate locuitului i. respecti* locului unde au fost ș ș
construite.

Sponsor Documents

Or use your account on DocShare.tips

Hide

Forgot your password?

Or register your new account on DocShare.tips

Hide

Lost your password? Please enter your email address. You will receive a link to create a new password.

Back to log-in

Close